1ra-64/2019 — art. 217 alin. 2, 217/1 alin. 4 lit. d, 217 alin. 4 lit. b CP

1ra-64/2019 — art. 217 alin. 2, 217/1 alin. 4 lit. d, 217 alin. 4 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-64/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

29 ianuarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Vladimir Timofti

Judecători – Anatolie Țurcan, Nadejda Toma, Elena Cobzac și Victor Boico,

judecând, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Andronic Natalia, de către

avocatul Chitoroga Ion în numele inculpatului Zorea Constantin și de către

inculpata Sandu Natalia prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 28 iunie 2018, în cauza penală în privința lui

Zorea Constantin xxxx, născut la xxxxx,

originar și domiciliat xxxxx

și

Sandu Natalia xxxxx, născută la xxxxxx,

originară și domiciliată xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 25.09.2017 - 25.04.2018;

Instanță de apel: 22.05.2018 - 28.06.2018;

Instanță de recurs: 11.09.2018 - 29.01.2019.

A C O N S T A T A T :

fost recunoscuți vinovați și condamnați:

Zorea Constantin:

- în baza art.217 alin.(2) Cod penal, la 1 an închisoare;

- în baza art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, la 7 ani închisoare, cu executarea

în penitenciar de tip închis.

Potrivit art.84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul total al

pedepselor, i-a fost stabilită pedeapsa 8 ani închisoare, cu executarea în penitenciar

de tip închis, cu privarea de dreptul de a deține funcții în domeniul farmaceuticii pe

termen de 5 ani.

Conform art.85 Cod penal, pentru cumul de sentințe, prin cumul parțial, prin

adăugarea părții neexecutate a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Centru

mun. Chișinău din 27 noiembrie 2015, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă 8 ani 2

luni închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de

a deține funcții în domeniul farmaceuticii pe termen de 5 ani.

1

Potrivit art.385 alin.(5) Cod de procedură penală, pedeapsa aplicată a fost

redusă cu 2 zile de închisoare pentru 1 zi de arest, din 03 august 2017 până la 25

aprilie 2018.

Sandu Natalia în baza art.217 alin.(4) lit. b) Cod penal, la 3 ani închisoare,

iar potrivit art.90 Cod penal, executarea pedepsei a fost suspendată condiționat

pentru perioada de probațiune de 4 ani.

A fost dispusă încasarea în beneficului statului a cheltuielilor pentru

efectuarea expertizelor după cum urmează: suma de 1 680 lei de la Zorea

Constantin și suma de 1 680 lei de la Sandu Natalia.

Constantin în perioada lunilor iunie - iulie 2017 prin înțelegere prealabilă cu o altă

persoane în privința căreia cauza penală a fost disjunsă într-o procedură separată,

având scopul de înstrăinare a substanțelor narcotice pe teritoriul or. Călărași, în

perioada lunilor iunie - iulie 2017, a procurat de mai multe ori de la o altă persoane

în privința căreia cauza penală a fost disjunsă într-o procedură separată, substanțe

stupefiante pe care le-a realizat în scop de profit material persoanelor

neidentificate, consumatori de droguri din teritoriu raionului Călărași până la data

de 03 august 2017, când în rezultatul percheziției la domiciliul lui Guzic Tudor

amplasat în xxxxx, spațiu închiriat de Zorea Constantin, au fost depistate 40

pachețele cu masă vegetală, cu masa totală de 80,24 gr. și 3 pachețele improvizate

din câte un fragment de foaie din hârtie cu masa totală de 0,446 gr. care conform

raportului de expertiză nr.34/12/1-R-4382 din 14.08.2017 conține substanța

MDMB(N)2201 care constituie analog al substanței stupefiante AB-PINACA-

CHIM, în proporții deosebit de mari.

Tot, în timpul percheziției din 03 august 2017, când a fost depistat și ridicat

la domiciliul lui Guzic Tudor amplasat în xxxxx, spațiu luat de Zorea Constantin în

arendă un dispozitiv predestinat pentru fumat confecționat artizanal din două

fragmente de butelii din polimer astupat cu capac improvizat din folie de staniol

găurită pe pereții interiori ai căruia s-a depistat substanța cu masa de 0,147 gr. și

care conform raportului de expertiză nr.34/12/1-R-4382 din 14.08.2017 conține

substanța MDMB(N)2201 care constituie analog al substanței stupefiante AB-

PINACA-CHIM, ce constituie proporții mari.

În timpul percheziției din 03 august 2017 la domiciliul lui Sandu Natalia din

xxxxx, au fost depistate și ridicate 41 pachețele de tip ,,zip lock” din polimer cu

particule unice de masă vegetală de culoare galbenă de pe suprafețele interioare,

masă vegetală uscată și mărunțită de culoare galbenă (2,129 gr. și 2,193gr.), masa

vegetală uscată și mărunțită de culoare violetă (0,346 gr.), cât și în depunerile de

culoare cafenie (0,016 gr. și 0,32 gr.) de pe suprafețele a două folii de staniol

răsucite cu depunerile de culoare cafenie (0,016 gr. și 0,32 gr.) care conform

raportului de expertiză nr.34/12/1-R-4441 din 11.08.2017 conține cannobinoidul

sintetic MDMB(N)-2201 care constituie analog al substanței stupefiante AB-

PINACA-CHIM, ce constituie proporții deosebit de mari.

contestat cu apel sentința, solicitând casarea acesteia cu pronunțarea unei noi

hotărâri de achitare, din motiv că faptele nu întrunesc elementele infracțiunii.

2

În motivarea cerințelor sale a invocat că, cannabinoidul sintetic -

MDMB(N)-2201 (methyl 2-[1-(5-fluoropentyl)-1H-indazol-3-carboxamido]-3,3-

dimethylbutanoate) în Hotărârea Guvernului nr.1088 din 05.10.2004 cu privire la

aprobarea tabelelor și listelor substanțelor stupefiante, psihotrope și precursorilor

acestora, supuse controlului nu este inclus.

Astfel, se constată că dispoziția art.217 și art.2171 Cod penal este o

dispoziție de blanchetă, însă în nici un act normativ nu se conține interdicția

consumului unei astfel de substanțe MDMB(N)2201, după cum se menționează

inclusiv în raportul de expertiză.

Nu este clar cum au fost stabilite proporțiile deosebit de mari a masei

vegetale trimise spre expertiză, or, sarcina exclusivă în vederea stabilirii

proporțiilor mari sau deosebit de mari aparține Guvernului, în acest context

încadrarea faptelor comise de Zorea Constantin la art.2171 alin.(4) Cod penal, este

un abuz al acuzării ce nu are fundament legislativ.

Hotărârea Guvernului stabilește cantitățile în proporții mari, deosebit de mari

ale precursorului AB-PINACA-CHIM în ansamblu și nicidecum a unui element

din compoziția sa chimică, în speță fiind vorba MDMB(N)2201.

În opinia apelantului, prima instanță a decăzut apărarea din dreptul de a

audia experții în cadrul ședinței de judecată în vederea elucidării circumstanțelor,

prin ce a încălcat dreptul la un proces echitabil.

Prima instanță a indicat în sentință că, martorul Bălan Dumitru a declarat că

”…în timpul percheziției la întrebarea adresată lui Ungureanu Petru ce sunt acele

pachețele a răspuns că, sunt substanțe narcotice procurate de la Zorea Constantin”,

pe când în cadrul cercetării judecătorești, Bălan Dumitru a declarat că ” Ungureanu

Petru a comunicat că pachețele cu masa vegetală aparțin lui Zorea Constantin și

nimeni nu a comunicat că ar fi procurat de la Zorea Constantin substanțe

narcotice”.

De asemenea martorul Ungureanu Petru fiind audiat în ședință de judecată a

declarat că nici o dată nu a procurat sau în vreun alt fel nu i-au fost transmise de

către Zorea Constantin substanțe narcotice, din potrivă în seara zilei de 02 spre 03

august a găsit acel pachet în care era masa vegetală și a luat din el pachețele cu

masă vegetală fără să cunoască nimeni.

Acuzarea î-și bazează învinuirea pe probe obținute cu încălcarea legii, și

anume: declarațiile lui Zorea Valentina și Zorea Olesea care au fost depuse în afara

cauzei penale la ofițerul de sector și nu la organul de urmărire penală, iar fiind

audiate în ședința de judecată au declarat că nu le-au fost comunicate drepturile și

obligațiile procesuale și niciodată nu au declarat că Zorea Constantin ar distribuit

substanțe narcotice, mai mult ofițerul de sector le-a dat filele iar acestea s-au

semnat, nu pot citi și nu pot scrie, însă dat fiind faptul că acestea sunt rude cu

inculpatul refuză a da declarații, drept pe care ofițerul de sector nu l-a comunicat.

Interceptările convorbirilor telefonice nu demonstrează că Zorea Constantin

ar fi cumpărat ceva de la Isaev Boris, doar că de pe telefonul inculpatului s-au

purtat careva discuții cu Isaev Boris.

Cu trimitere la prevederile art.1329 Cod de procedură penală, avocatul a

indicat că, la materialele cauzei penale lipsește suportul original al înregistrărilor

3

interceptărilor telefonice, iar la solicitarea apărării procurorul a motivat că

originalul se află în arhivă, fapt ce contravine legislației în vigoare.

Subsidiar apelantul a invocat că, prima instanță la emiterea sentinței nu a

combătut nici un argument al apărării, fapt ce demonstrează lipsa imparțialității

instanței de judecată, care se atestă inclusiv și prin erorile constatate de însuși

instanța de judecată fiind emisă și o încheiere de corectare a erorilor.

La fel a fost admisă încălcarea dreptului inculpatului Zorea Constantin la un

proces echitabil, prin încălcarea flagrantă a prevederilor art.art.68 alin.(2) pct.3),

176 alin.(1) Codul de procedură penală.

Astfel, invocarea temeiurilor, pentru aplicarea măsurii preventive sub formă

de arest în privința lui Zorea Constantin, a fost făcută în mod formal și nu

corespunde exigențelor atât Codului de procedură penală, cât și Convenției

Europene pentru Drepturile Omului.

Referitor la cheltuielile judiciare, apărarea a indicat că, instanța eronat a

dispus încasarea acestora de la Zorea Constantin, or demonstrarea vinovăției este

obligația pozitivă a statului și nu pot fi puse în sarcina condamnatului.

3.1. Inculpata Sandu Natalia a contestat cu apel sentința solicitând casarea

acesteia cu pronunțarea unei hotărâri de achitare, din motiv că fapta nu întrunește

elementele infracțiunii.

În motivarea cerințelor sale a invocat că, în acțiunile inculpatei nu se conțin

elementele constitutive ale infracțiunii incriminate, iar prima instanță nu a

examinat multilateral și obiectiv fondul cauzei, fapta pentru care a fost

condamnată, a fost săvârșită de către concubinul ei, Natacenco Vasile, care pentru

această faptă a fost condamnat prin sentința Judecătoriei Strășeni din 23.10.2017.

La materialele dosarului penal nu există nici o probă directă care să

demonstreze că Sandu Natalia a păstrat substanțe narcotice sau analoagele

acestora, nu există nici o înregistrare telefonică dintre inculpată și Isaev Boris,

persoana care comercializa aceste substanțe. Apelurile telefonice au fost efectuate

de pe numărul inculpatei Sandu Natalia, dar vorbea concubinul acesteia care

consuma aceste substanțe.

Faptul că substanțele au fost găsite la domiciliul ambilor nu demonstrează că

inculpata a păstrat aceste substanțe.

Prima instanță a dat apreciere critică și neobiectivă probelor administrate în

ședința de judecată, sentința de condamnare fiind bazată pe presupuneri. Instanța a

examinat cauza sub aspect unilateral, subiectiv, cu încălcarea principiilor

contradictorialității și egalității părților în drepturi procesuale, precum și egalității

în fața legii și a justiției, a principiului dreptății.

La fel, instanța a dispus încasarea cheltuielilor legate de efectuarea

expertizei pe seama condamnatei, însă există o practică stabilită că aceste cheltuieli

urmează a fi încasate din contul statului fiind necesare pentru dovedirea vinovăției

persoanei.

au fost admise apelurile declarate, casată parțial sentința, în partea încasării de la

Zorea Constantin și Sandu Natalia a cheltuielilor de judecată pentru efectuarea

expertizelor, și pronunțată o nouă hotărâre în această parte, potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care a fost respinsă ca nefondată cerința

4

procurorului privind încasarea de la inculpații Zorea Constantin și Sandu Natalia a

cheltuielilor pentru efectuarea expertizelor în sumă de câte 1 860 lei de la fiecare.

În rest sentința a fost menținută.

4.1. În motivarea soluției sale instanța de apel a indicat că, prima instanță a

încadrat corect acțiunile inculpatului Zorea Constantin în baza art.art.2171 alin.(4)

lit. d), 217 alin.(2) Cod penal și inculpatei Sandu Natalia în baza art.217 alin.(4) lit.

b) Cod penal, vinovăția acestora fiind dovedită prin cumulul probelor administrate,

care au fost corect apreciate, și anume declarațiile martorilor Balan Dumitru,

Bragoi Tudor, Ungureanu Petru, Gîrlea Vitalii, Budoianu Radu, raportul

Inspectoratului Poliției Criminale a IP Călărași, Balan Dumitru din 28.04.2016,

încheierile judecătorului de instrucție din 31.05.2017, procesele-verbale de

percheziție din 03.08.2017, raportul de expertiză nr.34/12/1-R-4382 din

14.08.2017, raportul de expertiză nr.34/12/1-R-4441 din 11.08.2017.

Referitor la solicitările privind achitarea inculpaților, instanța de apel a

indicat că, declarațiile inculpaților privind nevinovăția lor se combat prin totalitatea

de probe pertinente, concludente, utile și veridice cercetate în ședința de judecată,

care coroborează între ele și demonstrează incontestabil vinovăția inculpaților

Sandu Natalia și Zorea Constantin în comiterea infracțiunilor incriminate.

Totodată, instanța de apel a indicat că declarațiile martorului apărării

Ivlașchin Serghei nu pot fi reținute în calitate de probă, deoarece acesta nu este

expert în domeniu care ar putea să se expună asupra cărorva înregistrări, mai mult

acesta a declarat că este în relații bune cu inculpata Sandu Natalia.

Instanța de apel a respins alegația inculpatei Sandu Natalia precum că, nu a

cunoscut că în domiciliul său se păstrau analogiilor drogurilor, or însăși din

materialele cauzei s-a constat că în cadrul efectuării percheziției au fost depistate și

ridicate două pliculețe de polietilenă cu conținut o substanță asemănătoare cu

substanță de origine chimică asemănătoare cu substanță narcotică care se aflau în

buzunarul unei scurte. Tot la bucătărie într-un sertar a fost depistată și ridicată o

cutiuță de la chibrituri cu o inscripție plină cu substanțe asemănătoare cu substanță

de origine chimică, la fel au fost ridicate pliculețe de polietilenă mai multe la

număr. Totodată, însăși inculpata a declarat că cunoștea că concubinul său

consuma substanțe narcotice și prin urmare duce o luptă aprigă cu ultimul, ceea ce

confirmă încă odată că Sandu Natalia cunoștea și păstra la domiciliul său substanțe

narcotice.

La fel, instanța de apel a respins alegațiile avocatului Chitoroga Ion referitor

faptul că, în acțiunile inculpatului Zorea Constantin nu se întrunesc elementele

infracțiunilor prevăzute de art.art.217 alin.(2), 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal,

deoarece în speță prima instanță a examinat minuțios toate probele și argumentele

părților, cu respectarea principiului contradictorialității, egalității armelor în

procesul penal, dreptul la apărare și la un proces echitabil.

Ca neîntemeiate instanța de apel a respins și alegațiile avocatului

inculpatului precum că prima instanță a indicat în sentință declarațiile eronate ale

martorului Ungureanu Pentru, deoarece, instanța a constat că faptul păstrării

substanțelor stupefiante în proporții mari de către Zorea Constantin se confirmă

prin procesul-verbal de percheziție și declarațiilor martorului Ungureanu Petru, or

acesta fiind audiat în prima instanță, sub jurământ, a declarat că substanțele

5

narcotice găsite la el de către colaboratori de poliție la 03 august 2017, au fost

găsite într-o sacoșă, ce se afla în dulapul lui Zorea Constantin.

Referitor la declarațiile martorilor Zorea Valentina și Zorea Olesea, instanța

de apel a stabilit că, la constatarea vinovăției lui Zorea Constantin, prima instanță

nu s-a bazat pe declarațiile acestor martorii date la faza de urmărire penală. Mai

mult, martorii menționați în instanța de fond s-au folosit de dreptul de a nu depune

mărturii.

Instanța de apel a respins ca neîntemeiat argumentul invocat de către

apărătorul inculpatului privind inadmisibilitatea interceptărilor convorbirilor

telefonice, or, prin încheierea Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași din 31.05.2017

și 28.06.2017, a fost admis demersul procurorului și autorizată efectuarea

măsurilor speciale de investigație, interceptarea și înregistrarea convorbirilor

telefonice (f.d.132, 135 vol. II).

Potrivit ordonanței procurorului din 30.08.2017, au fost recunoscute ca fiind

pertinent conținutul convorbirilor telefonice ale lui Isaev Boris, înregistrate pe 11

CD-uri și transcrise pe un sport tehnic aparte. Suportul tehnic în original și CD-uri

cu înregistrările comunicărilor telefonice efectuate și copia procesului-verbal de

reproducere în scris, au fost transmise judecătorului de instrucție al Judecătoriei

Strășeni sediul Călărași conform art.1329 Cod de procedură penală (f.d.209, 224

vol. II).

Mai mult, atât inculpatul cât și apărătorul acestuia, în cadrul urmăririi penale

nu au invocat nulitatea procesului-verbal de consemnare a măsurilor speciale de

investigații (interceptarea și înregistrarea comunicărilor telefonice) și nici nu au

obiectat în careva mod asupra pertinenței acestora în calitatea lor de probă.

4.2. La capitolul individualizării pedepsei, instanța de apel a indicat că prima

instanță a aplicat inculpaților pedepse corecte, echitabile, care vin în concordanță

cu exigențele legislației în vigoare.

4.3. Referitor la criticile apelanților privind încasarea din contul inculpaților

a cheltuielilor de judecată, instanța de apel a indicat că, prima instanță în mod

eronat a încasat de la Zorea Constantin și Sandu Natalia, în folosul statului

cheltuielile judiciare suportate pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală, a

câte 1 680 lei de la fiecare, or, acestea sunt cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi

penale în vederea acumulării probatoriului necesar pentru demonstrarea vinovăției

inculpaților în comiterea infracțiunii incriminate, cheltuieli ce sunt trecute în contul

statului.

Astfel, ținând cont de faptul că rapoartele de expertiză judiciară nr.34/12/1-

R-4382 din 14.08.2017 și nr.34/12/1-R-4441 din 11.08.2017, au fost utilizate în

sensul art.93 alin.(2) pct. 2), 7) Cod de procedură penală, în calitate de probe, fiind

puse la baza acuzării inculpaților Zorea Constantin și Sandu Natalia, iar

infracțiunile au fost comise de acestea în perioada lunilor iunie-iulie 2017, costul

cheltuielilor judiciare urmează să fie suportat de către ordonatorul expertizei

judiciare din mijloacele alocate pentru efectuarea expertizelor din bugetul alocat.

contestat cu recurs decizia, solicitând casarea parțială a acesteia, în partea

cheltuielilor de judecată cu remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de

apel, în alt complet de judecată.

6

În motivarea cerințelor sale a invocat că, în cadrul examinării cauzei în

instanța de apel, nu au fost stabilite careva motive care ar concluziona că nu este

rațional de a încasa cheltuielile judiciare de la condamnați, or, efectuarea

cheltuielilor judiciare într-o cauză penală este provocată de săvârșirea unei

infracțiuni, care impune desfășurarea urmăririi și a judecării cauzei pentru

aplicarea legii penale celui ce a comis-o, ca urmare cheltuielile judiciare fiind

imputabile inculpatului condamnat pentru săvârșirea infracțiunii, temeiul juridic

fiind vinovăția sa infracțională, deoarece fără săvârșirea infracțiunii astfel de

cheltuieli nu s-ar fi efectuat.

Cu trimitere la prevederile art.227 alin.(3) Cod de procedură penală,

acuzatorul a indicat că, această normă este generală și nu obligă statul să suporte

cheltuielile ci să le achite la momentul necesar pentru a facilita operativitatea

acțiunilor organului de urmărire penală și pentru a nu condiționa termenul

rezonabil prin încasarea cheltuielilor judiciare de la părțile în proces. Totodată

legislatorul a expus suficient de clar în art.229 Cod de procedură penală

obligativitatea suportării cheltuielilor judiciare de către condamnat.

Prin Legea nr.316 din 22.12.2017, alin.(2) din art.143 Cod de procedură

penală a fost abrogat - prin ce se atestă intenția legiuitorului de a pune cheltuielile

judiciare în sarcina inculpatului.

Relevant este faptul, că sentința Judecătoriei Strășeni sediul Călărași a fost

emisă la data de 25 aprilie 2018, deci după modificările operate în cuprinsul

art.143 Cod de procedură penală, ceia ce denotă, că după modificările operate care

erau valabile la data emiterii sentinței, instanța de apel urma doar să pronunțe o

soluție de menținere a acestei hotărâri în partea ce ține de cheltuielile judiciare.

5.1. Avocatul Chitoroga Ion în numele inculpatului Zorea Constantin, în

temeiul pct.8), 9), 12) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, a contestat cu

recurs ordinar decizia, solicitând casarea acesteia cu pronunțarea unei hotărâri de

achitare.

În motivarea cerințelor sale a invocat că, dispoziția art.art.217, 2171 Cod

penal, este o dispoziție de blanchetă, însă în nici un act normativ nu se conține

interdicția consumului de substanțe MDMB(N)2201, după cum se menționează

inclusiv în raportul de expertiză.

Hotărârea Guvernului stabilește cantitățile în proporții mari, deosebit de mari

ale precursorului AB-PINACA-CHIM în ansamblu și nicidecum a unui element

din compoziția sa chimică, în speță fiind vorba MDMB(N)2201.

În opinia recurentului, instanța de judecată a decăzut apărarea din dreptul de

a audia experții în cadrul ședinței de judecată în vederea elucidării circumstanțelor,

prin ce a încălcat dreptul la un proces echitabil, în acest sens făcând trimiterea la

hotărârea CtEDO în cauza Balsyte-Lideikiene vs. Lituania din 04 noiembrie 2008.

În cadrul ședinței instanței de apel a fost respinsă cererea apărării de a fi

audiați suplimentar martorii Ungureanu Petru și Bălan Dumitru, ceea ce în

viziunea apărării duce la încălcarea principiului egalității armelor.

Referindu-se la probatoriul existent în prezenta cauză acuzarea î-și bazează

învinuirea pe probe obținute cu încălcarea legii, și anume: declarațiile lui Zorea

Valentina și Zorea Olesea care au fost depuse în afara cauzei penale la ofițerul de

sector și nu la organul de urmărire penală, iar fiind audiate în ședința de judecată

7

aceștia au declarat că nu le-au fost comunicate drepturile și obligațiile procesuale și

niciodată nu au declarat că Zorea Constantin a distribuit substanțe narcotice. Mai

mult, ofițerul de sector le-a dat filele și dânșii au semnat, însă de fapt nu pot citi și

nu pot scrie, dat fiind faptul că sunt rude cu inculpatul refuză a da declarații, drept

pe care ofițerul de sector nu l-a comunicat.

Interceptările convorbirilor telefonice nu demonstrează că Zorea Constantin

ar fi cumpărat ceva de la Isaev Boris, ci doar că de pe telefonul inculpatului s-au

purtat careva discuții cu Isaev Boris.

Cu trimitere la prevederile art.1329 Cod de procedură penală, avocatul a

indicat că, la materialele cauzei penale lipsește suportul original al înregistrărilor

interceptărilor telefonice, iar la solicitarea apărării procurorul a motivat că

originalul se află în arhivă, fapt ce contravine legislației în vigoare.

Subsidiar recurentul a indicat că, pe capătul de învinuire în baza art.217

alin.(2) Cod penal, prima instanță pe de o parte pe Zorea Constantin nu îl consideră

consumator de droguri, însă pe de altă parte este condamnat pentru utilizarea unui

dispozitiv artizanal predestinat consumului de droguri, fapt inadmisibil.

5.2. Inculpata Sandu Natalia, în temeiul pct.8), 9), 12) alin.(1) art.427 Cod

de procedură penală, a contestat cu recurs ordinar decizia, solicitând casarea

acesteia cu pronunțarea unei hotărâri de achitare.

În motivarea cerințelor sale a invocat că, nu este de acord cu învinuirea

înaintată, deoarece atât la faza urmăririi penale, cât și la judecarea cauzei în fond a

fost demonstrat cu certitudine că substanța descoperită la domiciliul din xxxxx,

aparține concubinului Natacenco Vasile care a fost condamnat în această cauză

penală.

Astfel, greșit au fost respinse de către instanța de apel argumentele inculpatei

Sandu Natalia că nu a cunoscut că în domiciliul său se păstrau analogiilor

drogurilor, indicând că, din materialele cauzei s-a constat că analogilor drogurilor

depistate în cadrul efectuării percheziției se aflau în buzunarul unei scurte și

ridicate două pliculețe din polietilenă cu conținut o substanță de origine chimică

asemănătoare cu substanța narcotică. La fel, au fost ridicate pliculețe din

polietilenă mai multe la număr, majoritatea drogurilor fiind depistate într-un saltar

din bucătărie, însă anume aceste circumstanțe de fapt au fost puse la baza sentinței

Judecătoriei Strășeni sediul Călărași din 23 octombrie 2017 prin care Natacenco

Vasile a fost condamnat în baza art.217 alin.(4) lit. b) Cod penal.

Astfel, există două sentințe de condamnare pentru aceeași faptă.

Totodată, menționează recurenta că, acuzatorul de stat avea obligația de a

prezenta toate probele care duc la cercetarea obiectivă și sub toate aspectele a unei

cauze penale inclusiv și cele ce demonstrează nevinovăția persoanei, or, inculpata

Sandu Natalia nefiind parte pe dosar, nu a avut posibilitatea de a primi copia

sentinței de condamnare a lui Natacenco Vasile.

Nevinovăția inculpatei Sandu Natalia rezultă și din faptul că, infracțiunea

prevăzută de art.217 alin.(4) Cod penal, se săvârșește numai cu intenție directă,

însă din ansamblul argumentelor invocate atât de prima instanță, cât și de instanța

de apel rezultă că, inculpata trebuia să aibă diligență sporită în a controla acțiunile

concubinului, însă acest fapt nu constituie latura obiectivă a componenței de

infracțiune incriminată.

8

Subsecvent, recurentul a indicat că, în pachețele ce aparțin lui Natacenco

Vasile a fost găsită masă vegetală ce presupune inexistența unei substanțe din

punct de vedere chimic ci prezența unei mase vegetale (plantă), astfel expertul a

admis o neglijență gravă a atribuțiilor de serviciu când a stabilit că cantitatea de

masă vegetală urmează a fi calificată ca proporții deosebit de mari ținând cont de

proporțiile stabilite pentru substanța stupefiantă AB-PINACA-CHIM, în cazul dat

expertul urma a constata ce cantitate de MDMB(N)-2201 se conținea în cele 41

pachețele de tip ,,zip lock” din polimer cu particule unice de masă vegetală de

culoare galbenă de pe suprafețele interioare și a stabili proporțiile acestora.

Această poziție este susținută și de faptul că anume cannobinoidul sintetic

MDMB(N)-2201 este în componența unei substanțe interzise în Republica

Moldova dar nu întreaga masa vegetală supusă expertizării.

Hotărârea Guvernului nr.79 din 23.01.2006 privind aprobarea Listei

substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe

depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora și Hotărârea Guvernului

nr.1088 din 05.10.2004 cu privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor

stupefiante, psihotrope și precursorilor acestora, supuse controlului nu conține

interdicția consumului unei astfel de substanțe.

Mai mult, instanțele de fond au reținut ca probe interceptările a 6 convorbiri

dintre inculpata Sandu Natalia și martorul Evlașchin Serghei, însă martorul

Evlașchin Serghei a explicat la faza de urmărire penală, cât și în cadrul audierii în

instanța de apel, între ei există o relație ascunsă, iar acele convorbiri purtau un

caracter camuflat pentru a nu-și da seama concubinul inculpatei despre aceasta.

La fel, nu este echitabil ca în prezenta cauză fiind mai mulți inculpați nu este

echitabil ca unii din ei, ca de exemplu Hîncu Veaceslav, să fie pedepsit cu muncă

neremunerată, pe când inculpata Sandu Natalia fără a avea vreo implicație în

păstrarea unor astfel de substanțe de către Natacenco Vasile în domiciliu comun,

să-i fie aplicată pedeapsă sub formă de închisoare cu suspendare.

Sandu Natalia care s-a expus pentru respingerea acestuia.

lărgit constată că acestea urmează a fi respinse ca inadmisibile, din următoarele

considerente.

Potrivit art.434 Cod de procedură penală, judecând recursul declarat

împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de

Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se

pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia.

În conformitate cu prevederile art.435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură

penală, judecând recursul, instanța este în drept să-l respingă, ca inadmisibil, cu

menținerea hotărârii atacate, în cazul în care se constată că recursul nu este

întemeiat legal (este nefondat). Recursul este nefondat atunci când hotărârea

atacată este legală, întemeiată și motivată.

7.1. Cu referire la recursurile ordinare declarate de către avocatul

Chitoroga Ion în numele inculpatului Zorea Constantin și de către inculpata

Sandu Natalia.

Reieșind din conținutul recursurilor declarate, Colegiul penal constată că

9

titularii acestora invocă temeiuri pentru recurs stipulate la pct.8), 9), 12) alin.(1)

art.427 Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel când nu au fost întrunite elementele infracțiunii, inculpatul a fost condamnat

pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală și când faptei săvârșite i s-a

dat o încadrarea juridică greșită.

Raportând normele de drept citate la circumstanțele cauzei, Colegiul

constată că aceste temeiuri nu-și găsesc confirmare în speța dedusă judecății.

În primul rând, cu privire la temeiul prevăzut de pct.8) alin.(1) art.427 Cod

de procedură penală, Colegiul lărgit ține să menționeze că, sub aspectul situației de

,,neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri când s-a produs

condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive

ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește

latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acestea).

Astfel, Colegiul reține că, împrejurările menționate în partea descriptivă a

hotărârii contestate, inclusiv cele reproduse în pct.4. din prezenta decizie, relevă în

mod concludent că instanța de apel a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și

de drept privind vinovăția inculpaților Zorea Constantin și Sandu Natalia, în

conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept

material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar care au fost apreciate în

conformitate cu prevederile art.101 alin.(1) Cod de procedură penală, din punct de

vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării lor, instanța

de apel pronunțându-se argumentat asupra motivelor pentru care a respins

versiunile părții apărării, probele administrate pe caz demonstrând concludent

prezența în acțiunile inculpatului Zorea Constantin a elementelor infracțiunilor

prevăzute de art.art.217 alin.(2), 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal și inculpatei Sandu

Natalia a elementelor infracțiunii prevăzute de art.217 alin.(4) lit. b) Cod penal.

Cu referire la argumentele recurenților că, în nici un act normativ nu se

conține interdicția consumului de substanțe MDMB(N)2201, după cum se

menționează inclusiv în raportul de expertiză, Colegiul penal lărgit ține să

menționeze că - substanța MDMB(N)2201 constituie analogul substanței

AB-PINACA-CHIM, care este prevăzut în Hotărârea Guvernului nr.79 din

23.01.2006 privind aprobarea Listei substanțelor stupefiante, psihotrope și a

plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și

cantitățile acestora.

Instanța de recurs respinge ca neîntemeiat argumentul avocatului Chitoroga

Ion că, instanța de judecată a decăzut apărarea din dreptul de a audia experții în

cadrul ședinței de judecată în vederea elucidării circumstanțelor, prin ce a încălcat

dreptul la un proces echitabil, or, potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată

în prima instanță din 05 aprilie 2018 (f.d.145-146 vol. VII) avocatul Chitoroga Ion

a renunțat la audierea experților, iar avocatul Secui Silvia a indicat că va asigura

prezența experților pentru ședința viitoare, însă la ședința din 11 aprilie 2018

(f.d.155-158 vol. VII) nu a fost înaintat demers privind audierea experților.

La fel, Colegiul penal lărgit respinge ca neîntemeiat argumentul avocatului

precum că, în cadrul ședinței instanței de apel a fost respinsă cererea apărării de a

fi audiați suplimentar martorii Ungureanu Petru și Bălan Dumitru, ceea ce în

10

viziunea apărării duce la încălcarea principiului egalității armelor, deoarece acești

martori au fost audiați în prima instanță în prezenta inculpaților și apărătorilor

acestora, totodată ultimii având posibilitatea de a adresa martorilor întrebări.

Apărarea în instanța de apel nu a argumentat că ar fi apărut întrebări noi,

răspunsurile la care ar influenta soluția adoptată.

Totodată, Colegiul penal lărgit respinge argumentul avocatului precum că,

pe capătul de învinuire în baza art.217 alin.(2) Cod penal, prima instanță pe de o

parte pe Zorea Constantin nu îl consideră consumator de droguri, însă pe de altă

parte este condamnat pentru utilizarea unui dispozitiv artizanal predestinat

consumului de droguri, fapt inadmisibil, deoarece latura obiectivă a infracțiunii

prevăzute la alin.(2) art.217 Cod penal, nu prevede modalitatea de consumare sau

realizarea oricărei din modalități pentru consumare.

Instanța de recurs respinge argumentul inculpatei privind existența a două

sentințe de condamnare pentru aceeași faptă, deoarece neindicarea de către organul

de urmărire penală a calificativului ,,de două persoane”, nu este de natură să

răstoarne hotărârea adoptată și să ducă la pronunțarea unei hotărâri de achitare, or,

instanța a judecat cauza doar în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu.

Totodată, referitor la motivele invocate în recurs de către inculpata Sandu

Natalia că, expertul a admis o neglijență gravă a atribuțiilor de serviciu, când a

stabilit că cantitatea de masă vegetală, urmează a fi calificată ca proporții deosebit

de mari ținând cont de proporțiile stabilite pentru substanța stupefiantă AB-

PINACA-CHIM, în cazul dat expertul urma a constata ce cantitate de MDMB(N)-

2201 se conținea în cele 41 pachețele de tip ,,zip lock” din polimer cu particule

unice de masă vegetală de culoare galbenă de pe suprafețele interioare și a stabili

proporțiile acestora. Instanța de recurs ține să menționeze că aceste argumente

urmau a fi invocate în cadrul urmăririi penale, când inculpata a luat cunoștință cu

raportul de expertiză sau la terminarea urmăririi penale, când a luat cunoștință de

materialele dosarului.

Cât ține de argumentul inculpatei Sandu Natalia privind aplicarea diferitor

pedepse, instanța de recurs ține să menționeze că, la capitolul individualizării

pedepsei, instanța ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia,

de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează

răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Referitor la argumentele avocatului Chitoroga Ion că, declarațiile martorilor

Zorea Valentina și Zorea Olesea au fost obținute cu încălcarea legii și că

interceptările convorbirilor telefonice nu demonstrează că Zorea Constantin ar fi

cumpărat de la Isaev Boris, doar că de pe telefonul inculpatului s-au purtat careva

discuții cu Isaev Boris și argumentele inculpatei Sandu Natalia că nu se face

vinovată de săvârșirea infracțiunii incriminate și aprecierea critică a declarațiilor

martorului Evlașchin Serghei, instanța de recurs ține să menționeze acestea au

constituit obiect de examinarea în instanța de apel, cărora instanța le-a dat o

motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în prezenta decizie la

pct.4, concluzii care se însușesc de către instanța de recurs pe deplin și astfel nu se

mai impune reluarea unei motivări repetate, fapt ce vine în corespundere cu

jurisprudența CtEDO, care în pct.37 al hotărârii sale în cauza Albert c. României

11

din 16 februarie 2010, a statuat că, art.6 §1 din CțEDO, deși obligă instanțele să își

motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat

pentru fiecare argument, cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o

instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie

prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Mai mult, motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile

prevăzute la alin.(1) art.427 Cod de procedură penală.

În al doilea rând, cu privire la temeiurile prevăzute de pct.9), 12) alin.(1)

art.427 Cod de procedură penală, Colegiul lărgit ține să menționeze că, recurenții

nu au motivat recursurile sub aceste aspecte, or instanța de recurs nu este

competentă să completeze din oficiu recursurile ordinare ale părții apărării cu

circumstanțe în fapt și în drept, care le-ar justifica.

Conform art.24 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu

este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și

nu exprimă alte interese decât interesele legii.

În contextul celor expuse, se constată în mod concludent că hotărârea

contestată, în această parte, conține motive clare și legale pe care se întemeiază

soluția, că faptele întrunesc elementele infracțiunilor incriminate și că recursurile

ordinare sunt neîntemeiate.

Prin urmare, recursurile de pe rol fiind neîntemeiate, urmează a fi respinse ca

inadmisibile.

7.2. Cu referire la recursul ordinar declarat de procuror.

Colegiul penal lărgit reține că recurentul invocă temeiul pentru recurs

prevăzut la pct.6) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, care statuează că

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel în cazul când hotărârea nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția.

În esență, recurentul critică decizia doar din considerentul că, în viziunea sa,

instanța de apel greșit a respins solicitarea cu privire la încasarea din contul

inculpaților a sumei de câte 1 680 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu referire la aceste argumente ale recurentului Colegiul penal conchide, că

instanța de apel, judecând cauza, a cercetat nemijlocit, sub toate aspectele probele

prezentate de părți, pe care le-a apreciat în mod obiectiv, ajungând corect la

concluzia de a respinge solicitarea procurorului cu privire la încasarea din contul

inculpaților Zorea Constantin și Sandu Natalia în beneficiul statului a cheltuielilor

de judecată în sumă de câte 1 680 lei, suportate pentru efectuarea rapoartelor de

expertiză nr.34/12/1-R-4441 din 11.08.2017 și nr.34/12/1-R-4382 din 14.08.2017.

Astfel, art.227 alin.(2) Cod de procedură penală stipulează, că cheltuielile

judiciare cuprind sumele: 1) plătite sau care urmează a fi plătite martorilor, părții

vătămate, reprezentanților lor, experților, specialiștilor, interpreților, traducătorilor

și asistenților procedurali; 2) cheltuite pentru păstrarea, transportarea și cercetarea

corpurilor delicte; 3) care urmează a fi plătite pentru acordarea asistenței juridice

garantate de stat; 4) cheltuite pentru restituirea contravalorii obiectelor deteriorate

sau nimicite în procesul de efectuare a expertizei sau de reconstituire a faptei; 5)

cheltuite în legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale în cauza penală.

Totodată, alin.(3) al aceleiași norme prevede, că cheltuielile judiciare se

12

plătesc din sumele alocate de stat dacă legea nu prevede altă modalitate.

Potrivit art.228 Cod de procedură penală, în modul prevăzut de legea

procesuală penală, din sumele alocate de stat vor fi compensate următoarele

cheltuieli judiciare suportate de către martori, partea vătămată, partea civilă,

asistenții procedurali, interpreți, traducători, experți, specialiști, reprezentanții

legali ai părții vătămate, ai părții civile:

1) cheltuielile făcute în legătură cu prezentarea la citare în organul de

urmărire penală și în instanță;

2) cheltuielile de cazare;

3) salariul mediu pentru toată perioada de participare în procesul penal;

4) cheltuielile de reparare, restabilire a obiectelor care au fost deteriorate în

urma utilizării lor în cadrul acțiunilor procesuale la cererea organului de urmărire

penală sau a instanței.

(2) Organele, întreprinderile, instituțiile și organizațiile de stat sunt obligate

să păstreze salariul mediu pentru toată perioada de timp în care partea vătămată,

reprezentantul ei legal, asistentul procedural, interpretul, traducătorul, specialistul,

expertul, martorul au participat în procesul penal la citarea organului de urmărire

penală sau a instanței.

(3) Expertului și specialistului li se recuperează, de asemenea, costul

materialelor care le aparțin și care au fost utilizate pentru executarea însărcinării

respective.

(4) Expertul, specialistul, interpretul, traducătorul au dreptul la recompensă

pentru executarea obligațiilor, afară de cazurile când le-au executat în cadrul unei

însărcinări de serviciu.

(5) Cheltuielile suportate de persoanele menționate la alin.(1) vor fi

recuperate la cererea acestora în baza unei hotărâri a organului de urmărire penală

sau a instanței în mărimea stabilită de legislația în vigoare.

Având în vedere prevederile legale citate, Colegiul penal conchide, că suma

de 3 360 lei a fost necesară pentru efectuarea rapoartelor de expertiză nr.34/12/1-

R-4441 din 11.08.2017 și nr.34/12/1-R-4382 din 14.08.2017, or, aceste cheltuieli

sunt puse pe seama statului prin intermediul organelor de resort care pornesc

urmărirea penală și se compun din cheltuieli evidente și necesare în vederea

constatării faptei infracționale.

Așadar, Colegiul penal atestă, că instanța de apel întemeiat a reținut, că

cheltuielile în cauză au fost suportate de către organul de urmărire penală, pentru

efectuarea expertizei întru stabilirea calității substanțelor depistate la inculpați,

fiind evidente și necesare pentru a demonstra existența/lipsa bănuielii rezonabile

privind comiterea infracțiunii.

Referirea recurentului la Legea nr.316 din 22.11.2017, prin care a fost

exclus alin.(2) din art.143 Cod penal, nu poate fi reținută, deoarece respectiva Lege

a intrat în vigoare la 09.02.2018, pe când expertizele a fost efectuate la 11 august

2017 și 14 august 2017, adică până la aceste modificări.

Totodată, invocând în recursul declarat afirmația că, hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția - temei prevăzut la art.427 alin.(1)

pct.6) Cod de procedură penală, procurorul de fapt își exprimă dezacordul cu

modul în care instanța de apel și-a motivat soluția.

13

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că hotărârea contestată, în

partea cheltuielilor judiciare, conține motive clare pe care se întemeiază soluția,

astfel, recursul ordinar fiind neîntemeiat, din care motive urmează a fi respins ca

inadmisibil.

penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Respinge, ca inadmisibile, recursurile ordinare declarate de către procurorul

în Procuratura de circumscripție Chișinău, Andronic Natalia, de către avocatul

Chitoroga Ion în numele inculpatului Zorea Constantin și de către inculpata Sandu

Natalia împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 iunie

2018, în cauza penală în privința lui Zorea Constantin xxxxx și Sandu Natalia

xxxxx, cu menținerea hotărârii contestate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 28 februarie 2019.

Președinte /semnătura/ Vladimir Timofti

Judecători /semnătura/ Anatolie Țurcan

/semnătura/ Nadejda Toma

Elena Cobzac

Victor Boico

14