1ra-155/2019 — art. 329 al. 2 lit. b CP

Prin sentința Judecătoriei Taraclia din 18 decembrie 2015, inculpatul Nicolae Uzun a fost achitat de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal, pe motiv că fapta acestuia nu întrunește elementele infracțiunii. Acțiunea civilă înaintată de către Inspectoratul Fiscal Taraclia a fost respinsă.

Pentru a pronunța sentința instanța de fond a constatat că, Nicolae Uzun a fost învinuit că fiind numit în conformitate cu ordinul Ministerului Finanțelor nr. 259- din 11.07.2003 în funcția de șef al Inspectoratului Fiscal de Stat Taraclia, adică în conformitate cu art. 123 Cod penal, fiind persoană cu funcție de răspundere într-o instituție de stat, cu anumite drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice sau a acțiunilor administrative de dispoziție și organizatorico - economice, în obligațiile de serviciu a căruia intra asigurarea activității inspectoratului fiscal în strictă conformitate cu legea, îndeplinirea indicațiilor și instrucțiunilor organelor ierarhic superioare și purtarea răspunderii pentru executarea necorespunzătoare a obligațiilor de serviciu, asigurarea îndeplinirii planului privind 1 venituri și reducerea datoriilor fiscale față de bugetul public național, exercitarea supravegherii pentru respectarea legislației de către organul fiscal, luarea deciziilor în legătură cu organizarea și activitatea organului teritorial fiscal, exercitarea controlului pentru respectarea legislației fiscale, corectitudinea calculării, achitarea la timp a sumelor obligațiunilor fiscale în buget, exercitarea executării silite a obligațiunilor fiscale, luarea măsurilor de asigurare a stingerii obligațiunilor fiscale, luarea deciziilor privind aplicarea sechestrului asupra conturilor bancare ale contribuabililor, la fel și ridicarea sechestrelor de la conturile date, să acționeze în strictă conformitate cu Constituția RM, Codul fiscal, precum și alte acte normative, cât și îndeplinind atribuțiile stabilite în fișa postului, prevederile art. 132 alin. (1); art. 133 alin. (2), lit. a), e); art. 136, 167 Cod fiscal; pct. 8 al Regulamentului privind organizarea și funcționarea organelor Serviciului Fiscal de Stat nr. 1736 din 31.12.2002, a admis neglijență, care s- a exprimat prin îndeplinirea în mod necorespunzător a obligațiilor de serviciu, în rezultatul acționării nu cu bună credință și anume, în una din zile în perioada lunii martie - începutul lunii aprilie 2006, exercitând obligațiile de serviciu, în calitate de șef al Inspectoratului Fiscal de Stat Taraclia, a eliberat conducerii CAP „Corten” IDNO XXXXX, în persoana lui Gurgurov N. și Barbarova A., certificat necompletat privind primirea la evidență a conturilor bancare, plasând semnătura sa în calitate de șef al Inspectoratului Fiscal de Stat Taraclia și ștampila. Nu a întreprins măsurile necesare pentru înregistrarea certificatului menționat, potrivit art. 167 Cod fiscal, în registrul de evidență a certificatelor privind primirea la evidență a conturilor bancare, astfel Inspectoratul Fiscal de Stat Taraclia a permis CAP „Corten” IDNO XXXXX, de a deschide contul bancar nr. XXXXX în filiala Ceadîr - Lunga „Unibank” SA, care n-a fost luat la evidența în Inspectoratul Fiscal de Stat Taraclia și cu ajutorul căruia CAP „Corten” IDNO XXXXX a exercitat operațiunile financiare nedeclarate, în perioada din 02.10.2006 până la 30.11.2011 pe contul indicat mai sus s-a realizat circulația mijloacelor bănești în sumă totală de 15 153 301 lei, în anul 2006 – 53 599 lei, în anul 2007 – 825 431 lei, în anul 2008 – 359 918 lei, în anul 2009 – 398 362 lei, în anul 2010 – 4 306 630 lei, în anul 2011 – 2 380 899 lei, iar în perioada de la 31.03.2006 până la 21.10.2011 la CAP „Corten” IDNO XXXXX exista datoria față de bugetul de stat în mărime de 3 311 615,24 lei sub formă de obligații fiscale, la fel prin folosirea contului dat, de către CAP „Corten” IDNO XXXXX, a avut loc diminuarea TVA la achitarea în buget în sumă de 686 895 lei, sume care n-au fost rambursate. Astfel, Nicolae Uzun a cauzat intereselor publice prejudiciul în mărime de 3 998 510,24 lei, sub formă de obligații fiscale ale CAP „Corten” IDNO XXXXX, față de bugetul public, care n-au fost încasate în beneficiul statului pentru rambursarea lor, dar au fost folosite de către CAP „Corten” IDNO XXXXX, în alte scopuri, fiind cauzate consecințe grave intereselor publice, la fel a fost cauzat un prejudiciu în proporții 2 considerabile intereselor publice, în rezultatul încălcării grave a cerințelor indicate mai sus, a legii, actelor normative, obligațiilor sale de serviciu, și discreditarea activității instituției de stat. Acțiunile lui Nicolae Uzun au fost încadrate de către organul de urmărire penală în baza art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal, neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare de către o persoană publică a obligațiilor de serviciu ca rezultat al unei atitudini neglijente sau neconștiincioase față de ele, ce au cauzat daune în proporții deosebit de mari intereselor publice, adică au provocat alte urmări grave.

Sentința primei instanțe a fost atacată cu apel de către procuror, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Nicolae Uzun să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal și să- i fie stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în domeniul public pe un termen de 4 ani, iar conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoarea să fie suspendată condiționat pe o perioadă de probațiune de 4 ani, precum și admiterea acțiunii civile.

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 26 ianuarie 2017, a fost admis apelul declarat, casată total sentința și pronunțată o nouă hotărâre, prin care Nicolae Uzun a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa cu amendă în mărime de 300 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice de conducere pe un termen de 1 an. Cererea de chemare în judecată depusă de către Inspectoratul Fiscal de Stat Taraclia, a fost scoasă de pe rol, deoarece a fost depusă de către o persoană neîmputernicită. 4.1. În motivarea deciziei instanța de apel a menționat că la pronunțarea sentinței prima instanță corect a determinat circumstanțele de fapt și de drept, însă eronat a concluzionat faptul că acțiunile lui Nicolae Uzun constituie o abatere disciplinară, în conformitate cu Legea serviciului public nr. 443 din 04.05.1995, în vigoare la momentul concedierii lui Uzun Nicolae și care duce la atragerea acestuia la răspundere disciplinară. Astfel, a conchis că prima instanță eronat a emis sentința de achitare a lui Uzun Nicolae de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (2), lit. b) Cod penal, considerând greșit că în acțiunile acestuia lipsesc elementele infracțiunii. Analizând situația de fapt și de drept stabilită în cauză, în cadrul cercetării judecătorești, prin probele administrate în prima instanță și cercetate suplimentar în instanța de apel, aceasta a constatat că, din cumulul de probe anexate la materialele 3 dosarului, prin coroborare se demonstrează că anume Nicolae Uzun prin acțiunile sale a comis fapta prevăzută de art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal. Instanța de apel a mai reținut că Nicolae Uzun, a manifestat o atitudine neglijentă față de prevederile art. 132 alin. (1), 133 alin. (2), 136 Cod fiscal, pct. 8 a hotărârii Guvernului, nr. 1736 din 31.12.2002, la data de 30 martie 2006, a eliberat certificatul, ulterior în baza acestui certificat, CAP „Corten” a deschis cont bancar la BC „Unibank” SA filiala Ceadîr - Lunga, care n-a fost luat la evidență de către Inspectoratul Fiscal de Stat Taraclia și cu ajutorul căruia CAP „Corten” a exercitat operațiunile financiare nedeclarate, fără a achita datoria ce o avea față de bugetul public național. Totodată, instanța de apel a relatat că inculpatul nu neagă faptul că ar fi semnat și plasat ștampila Inspectoratului Fiscal de Stat Taraclia, pe acest certificat. Așa cum, la acea oră încă nu erau prezenți la muncă colaboratorii IFS Taraclia, modelul certificatului dat a fost completat de Aculina Barbarova - contabilul - șef al CAP „Corten”, care în acea dimineață s-a prezentat cu președintele cooperativei date pentru a obține certificatul ce le-ar permite deschiderea contului bancar. Aceste circumstanțe au fost declarate și de către Aculina Barbarova și Nicolai Gurgurov, care au fost audiați în calitate de martori, în cadrul urmăririi penale, în prima instanță și cea de apel.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către avocatul Delijan Victor în numele inculpatului Nicolae Uzun și ultimul, care au făcut trimitere la art. 444 Cod de procedură penală, dar au indicat în text temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală și au solicitat casarea acesteia cu menținerea sentinței fără modificări, invocând că: la adoptarea deciziei, instanța de apel s-a baza pe argumentele părții acuzării și nu a analizat argumentele părții apărării; hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția; nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 18 iulie 2017, a fost admis recursul de către avocatul Delijan Victor în numele inculpatului Nicolae Uzun și ultimul, casarea totală a deciziei Curții de Apel Cahul din 26 ianuarie 2017, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Cahul, în alt complet de judecată. 6.1. În motivarea deciziei pronunțate instanța de recurs a reținut că, instanța de apel după constatarea faptei criminale ca fiind comisă de către Nicolae Uzun, a exclus prejudiciu cauzat bugetului public național în proporții deosebit de mari, încriminat în rechizitoriu, în sumă de 3 998 510,24 lei, fiind menționat în acest sens că, lui Nicolae Uzun nu-i poate fi imputată această sumă ce reprezintă obligația fiscală a CA „Corten", în consecință, decizia instanței de apel nu cuprinde motive pe care se întemeiază soluția. 4 Totodată, de instanța de apel din oficiu a s-a reținut în sarcina inculpatului prejudiciul alte urmări grave, manifestate prin discreditarea și compromiterea activității IFS, ce s-a efectuat fără o motivare clară și adecvată, și fără a se face trimitere la vreo normă materială care ar reglementa acest aspect. Astfel, instanța de recurs ordinar a conchis că, instanța de apel nu a verificat și nu a motivat limitele învinuirii formulate în rechizitoriu, or, instanța de judecată nu este în drept să completeze învinuirea cu circumstanțe care ar justifica-o și care ar agrava situația inculpatului, sau ar leza dreptul la apărare al acestuia.

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 11 iulie 2018, apelul declarat de către procuror a fost respins ca fiind nefondat, cu menținerea sentinței fără modificări. 7.1. În motivarea deciziei pronunțate, instanța de apel a constatat că, prima instanță corect a stabilit situația de fapt și de drept și întemeiat a constatat circumstanțele cauzei, anume că fapta imputată lui Nicolai Uzun nu întrunește elementele infracțiunii imputate. Astfel, instanța de apel a ajuns la această concluzie în urma cercetării probelor administrate în respectiva cauză penală și anume: declarațiile martorilor Albina Casapova (f.d.80-81,vol.IV), Natalia Cerveni (f.d.82-83,vol.IV), Aculina Barbarova (f.d.84- 85,vol.IV), Nicolai Gurgurov (f.d.99-100,vol.IV), Evghenia Bișir (f.d.103,vol.IV). De asemenea, procurorul a prezentat spre examinare și următoarele probe: act nr.5-503419 din 04.06.2008, răspuns nr. 91-2/2-1564 din 18.05.2013 către Procuratura r. Taraclia, de la Inspectoratul Fiscal de Stat pe r. Taraclia (f.d.11-21,vol.I), ordin N.206 - n din anul 1990 privindu-l pe Nicolae Uzun (f.d.22,vol.I), prin care acesta a fost numit în calitate de șef al Inspectoratului Fiscal de Stat pe r-nul Taraclia, ordin nr.257-e din 18.05.2006 (f.d.23,vol.I), prin care Uzun Nicolae, șef al Inspectoratului Fiscal de Stat pe r. Taraclia, a demisionat din proprie inițiativă, proces-verbal de examinare a obiectului din 14.11.2013 (f.d.33-34,vol.I), proces-verbal de ridicare din 14.11.2013 (f.d.36,vol.I), copia Registrului de evidență a eliberării Certificatelor privind luarea la evidență a conturilor bancare, care cuprinde anii 2003, 2005, 2006 (f.d.37-66,vol.I), certificat privind luarea la evidență a conturilor bancare, nr.159 din 03.10.2006 (f.d.99,vol.I), răspuns nr. 91-1/137 din 04.04.2014 de la Inspectoratul Fiscal de Stat pe r-nul Taraclia către Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției Sud (f.d.102-121,vol.I), act de revizie a CAP ,,Corten" din 10.04.2012 (f.d.131-136,vol.I), cerere de deschidere a contului, depusă de CAP „Corten" către BC "Unibank,, SA filiala Ceadîr - Lunga (f.d.162,vol.I), certificat privind deschiderea, modificarea și lichidarea conturilor bancare nr.31 din 02.10.2006 (f.d.163,vol.I), proces-verbal de ridicare din 19.05.2015 (f.d.165-166,vol.I), raport de expertiză nr.616-617 din 19.04.2013 (f.d.167- 174,bol.I), proces-verbal de audiere a martorului Aculina Barbarova din 20.03.2013 (f.d.175- 177,vol.I), proces-verbal de audiere a martorului Aculina Barbarova din 27.03.2013 (f.d.178- 5 180,vol.I), proces-verbal de audiere a martorului din Nicolae Uzun (f.d.181-184,vol.I), proces - verbal de ridicare din 11.06.2015 (f.d.2-32,vol.II), proces-verbal de ridicare din 17.06.2015 (f.d.35,vol.II), proces-verbal de examinare a obiectului, din 17.06.2015 (f.d.36,vol.II), răspunsul Inspectoratului Fiscal de Stat, nr. 26-04/1/18-52/5481 din 22.06.2015 (f.d.39- 40,vol.II), actul de revizie din 10.04.2012 la CAP ,,Corten” s. Corten, r. Taraclia, cu anexe pe 312 file, sub formă de dosar/volum separat, informație din 02.02.2006 (f.d.19-20,vol.III), actele parvenite de la IFS Taraclia (f.d.78-93,vol.III). În concluzie, întregul material probator administrat în faza de urmărire penală, cât și în instanța de judecată de fond și de apel, în comparație cu volumul acuzării expuse în rechizitoriu și ordonanța de punere sub învinuire, instanța de apel a reținut în esență că din analiza coroborată a tuturor mijloacelor de probă administrate pe tot parcursul procesului penal se conturează un puternic dubiu cu privire la săvârșirea de către inculpatul Nicolai Uzun a infracțiunii prevăzută de art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal, motiv pentru care instanța de apel consideră că, instanța de fond just a concluzionat că inculpatul Uzun Nicolai necesită a fi achitat din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal. Cu referire la componența de infracțiune imputată inculpatului, prevăzută de art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal, instanța de apel a subliniat că, aceasta presupune săvârșirea neglijenței de serviciu ce a cauzat daune în proporții deosebit de mari intereselor publice, în mărime de 3 998 510, 24 lei, ce constituie obligații fiscale al CAP „Corten" față de bugetul public ce urmau a fi încasate. Prin urmare infracțiunea prevăzută de art. 329 Cod penal, este o infracțiune materială și se consideră consumată din momentul apariției daunelor în proporții mari (sau deosebit de mari) produse intereselor publice. Latura obiectivă a infracțiunii în speță trebuie se constituie: fapta prejudiciabilă care se exprimă în acțiunea sau inacțiunea de neîndeplinire sau îndeplinire necorespunzătoare a obligațiilor de serviciu; urmările prejudiciabile, și anume - daunele în proporții mari cauzate intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice; legătura cauzală dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile. În speță este constatată doar prima condiție a laturii obiective - îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor de serviciu , care poate constitui o abatere disciplinară. În cererea de apel, procurorul a indicat că instanța de fond, nu luat în considerație faptul că, prin acțiunile inculpatului au fost cauzate daune în proporții deosebit de mari intereselor publice, în mărime de 3 998 510,24 lei, ce constituie obligații fiscale al CAP „Corten” față de bugetul public ce urmau a fi încasate. Reieșind din actul de revizie la CAP ,,Corten,, s. Corten, r-nul Taraclia, pe 312 file, sub formă de dosar, actului de reviziei tematice efectuate de către Direcția Control și Revizie a 6 DGT Sud a CCCEC, constituit din 312 file, la fila 6 până la fila 17 este Actul reviziei tematice la CAP „Corten", anterior acesteia sunt autorizațiile la control nr. 3, iar imediat după Act se regăsesc în copii anexele la act. De la fila 306 se începe Actul controlului fiscal efectuat la CAP "Corten", se atestă că, toate operațiunile bancare, toate operațiunile de circulație a mijloacelor bănești, de pe contul bancar neînregistrat au fost reflectate în contabilitatea întreprinderii CAP „Corten”. Diminuarea lui CAP „Corten spre achitare în bugetul de stat este în total de 686 895 lei, potrivit actului de revizie din 10 aprilie 2012, este consecința încălcării din partea CAP „Corten” a prevederilor art. 101 alin. (1), art. 108 alin. (4.3), art. 11, art. 118, art. 86 alin. (3) Cod fiscal. Astfel, instanța de apel a conchis că, datoria formată al CAP ,,Corten” în mărime de 3 311 615 lei nu constituie daune întrucât au fost reflectate în contabilitatea întreprinderii și supuse impozitării. Instanța de apel a respins ca fiind neîntemeiate alegațiile procurorului precum că, instanța de fond eronat a dispus achitarea inculpatului Nicolai Uzun, deoarece vinovăția acestuia se confirmă prin raportul de expertiză nr.616-617, în care se menționează că certificatul privind luarea la evidență a conturilor bancare nr. 159 a fost completat de către Aculina Barbarova, fiind semnat de către Nicolae Uzun (Vol. I, f.d.167-174). De asemenea, registrul de evidență a eliberării certificatelor privind luarea la evidență a conturilor bancare, a Inspectoratul Fiscal de Stat pe r-nul Taraclia, în care se oglindește numărul de ordine a Certificatului eliberat sub nr. 159 pe numele SRL ,,Expedit - Clas"; fotocopiile filelor din Registrul de evidență a eliberării certificatelor privind luarea la evidență a conturilor bancare pe anul 2006, începând cu numărul de ordine 515 și terminând cu numărul de ordine Certificat înregistrat nr. 660 (Vol. II, f.d.33), actul de revizie la CAP „Corten” s. Corten, r-nul Taraclia, pe 312 file, sub formă de dosar actului de reviziei tematice efectuate de către Direcția Control și Revizie a DGT Sud a CCCEC, constituit din 312 file, la fila 6 până la fila 17 este Actul reviziei tematice la CAP „Corten", anterior acesteia sunt autorizațiile la control nr. 3, iar imediat după act se regăsesc în copii anexele la act. De la fila 306 se începe actul controlului fiscal efectuat la CAP "Corten", și se termină la fila 312, care este și ultima filă din dosarul cusut de asemenea, or acestea nu confirmă temeiniciei acuzării. De asemenea, instanța de apel a remarcat că nici răspunsurile de la Inspectoratul Fiscal de Stat, din care se desprinde data de la care Nicolae Uzun nu mai activează în funcția de șef al Inspectoratului Fiscal de Stat pe r-nul Taraclia, la care este anexată și cererea de demisie a acestuia, din proprie inițiativă, nu demonstrează că acțiunile inculpatului întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal și necesită a fi considerate că acțiunile lui Nicolai Uzun constituie o abatere disciplinară. 7 Procurorul corect a constatat că, Nicolai Uzun a activat în calitate de șef al Inspectoratului Fiscal de Stat Taraclia din anul 1990, pe parcursul activității fiind reconfirmat în funcție, fiind funcționar public - persoană cu funcție de răspundere (conform art. 123 CP). Astfel, fiind numit prin ordinul Ministrului Finanțelor nr. 259-c din 11.07.2003 în funcția de șef al Inspectoratului Fiscal de Stat r-nul Taraclia, adică în conformitate cu art. 123 Codului penal, fiind o persoană cu funcție de răspundere într-o instituție de stat, la 30 martie 2006, aproximativ de la ora 07:00 până la ora 07:30, aflându-se în or. Taraclia, în exercitarea obligațiilor sale de serviciu, și anume de șef al Inspectoratului Fiscal de Stat pe r. Taraclia, a eliberat conducerii CAP „Corten", în persoana lui N. Gurgurov și A. Barbarova, blancul certificatului privind primirea la evidență a conturilor bancare, pe care l-a completat A.Barbarova, după care Nicolae Uzun l-a semnat, ca șef al Inspectoratului Fiscal de Stat r-nul Taraclia și a plasat și ștampila Inspectoratului Fiscal de Stat, fără înregistrarea în Registrul Inspectoratului Fiscal de Stat r-nul Taraclia de evidență a eliberării certificatelor privind luarea la evidență a conturilor bancare. Acest fapt i-a permis CAP ,,Corten" de a deschide contul bancar nr. XXXXX la BC ,,Unibanc” SA filiala Ceadîr - Lunga, care n-a fost luat la evidență de către Inspectoratul Fiscal de Stat r-nul Taraclia și cu ajutorul căruia CAP ,,Corten" a exercitat operațiunile financiare nedeclarate. Așadar, în perioada din 02.10.2006 până la 30.11.2011, pe contul indicat mai sus a fost realizată circulația mijloacelor bănești în sumă de 15 153 301 lei (în anul 2006 - 53 599 lei. 2007 - 825 431 lei, 2008 - 359 918 lei, 2009 - 3 983 362 lei, 2010 - 4 306 630 lei, 2011 - 2 380 899 lei). La fel, instanța de apel a stabilit că, necătând la faptul că CAP „Corten" pentru perioada 02.10.2006 - 29.10.2011, efectua operațiuni financiare pe contul bancar indicat, CAP „Corten" având datorie fața de bugetul de stat sub formă de impozite și plăți, în mărime de 3 311 615,24 lei, nu rambursa această datorie din mijloacele bănești ce erau transferate la contul bancar indicat, nu constituie daune în proporții mari întrucât acestea operațiuni bancare au fost reflectate în contabilitatea întreprinderii și supuse atât impozitării cât și verificării IFS, care periodic s-a efectuat pe parcursul anilor 2006-2011, și constituie datorie pe care CAP ,,Corten” o avea sub formă de TVA, impozite și alte plăți față de bugetul de stat, și nu constituie daune cauzate prin acțiunile inculpatului. De asemenea, instanța de apel a considerat necesar de a scoate de pe rol acțiunea civilă, deoarece aceasta a fost depusă de către o persoană neîmputernicită prin procură în a înainta acțiune civilă din următoarele considerente. La materialele cauzei penale, în baza căreia Marta Caracaș reprezintă interesele Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Taraclia, nu este indicat expres dreptul 8 acesteia de a înainta acțiunea civilă, cu toate că potrivit art. 81 Cod de procedură civilă, un asemenea drept este necesar de indicat expres. Prin urmare reprezentatul Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Taraclia, Caracaș Marta, cererea menționată, a ieșit din limitele împuternicirilor acordate prin procură nr.d-1 din 15 ianuarie 2015, valabilă până la 31 decembrie 2015 (f.d.252,vol.II). Ulterior instanța de apel, la 04 aprilie 2018 și la 20 aprilie 2018 a remis în adresa Ministerului Finanțelor al RM, Serviciul Fiscal de Stat comunicare potrivit căruia a solicita prezența părții civile în ședința de judecată prin reprezentant împuternicit (f.d.112,vol.IV), dar Serviciul Fiscal de Stat nu s-a prezentat. Mai mult, potrivit informației Serviciului Fiscal de Stat din 19.04.2018 nr.12/1-09/4974 (vol.4, f.d. 122) , restanța CAP ,,Corten” a fost stinsă urmare aplicării prevederii Legii nr. 111 din 27.04.2007 pentru modificarea și completarea unor acte legislative. Astfel, în urma aplicării legii nr.111 au fost stinse restanțele CAP ,,Corten” la situația din 01.01.2007 în total de 2 391 431,14 lei. Totodată, instanța de apel a indicat că, în prezent Serviciul Fiscal a fost validat ca creditor la procesul de insolvabilitate CAP ,,Corten” cu creanța de 5 883 835,31 lei, și în cazul nestingerii creanței din masa debitoare, va fi atrași la răspundere subsidiară persoanele cu funcții de răspundere al CAP ,,Corten”. Astfel, și partea civilă consideră că pentru datoriile față de buget public urmează să răspundă persoanele din conducerea agentului economic, totodată din răspunsul Serviciului Fiscal rezultă că o mare parte din datorii au fost stinse din 2007 (perioada incriminată lui inculpat). Totodată, instanța de apel a menționat că, decizia instanței de apel din 26.01.2017 prin care a fost scoasă de pe rol acțiunea civilă, nu a fost contestată de către procuror sau partea civilă, și urmează a fi respectate prevederile art. 436 Cod de procedură penală (privind limitele rejudecării cauzei în apel). În concluzie, instanța de apel a remarcat că, analizând și administrând toate probele prezentate ajunge la concluzia că, procurorul nu a prezentat probe concludente, care cu certitudine ar dovedi că inculpatul a provocat daune în proporții mari/deosebit de mari intereselor publice, ori conform art. 8 alin. (3) Cod de procedură penală, concluziile despre vinovăția persoanei de săvârșirea infracțiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri. Toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate, în condițiile prezentului cod, se interpretează în favoarea bănuitului, învinuitului, inculpatului.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către procuror care în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei, cu remiterea cauzei spre rejudecare de către aceiași instanță de apel într-un alt complet de judecată. 9 În motivarea cerințelor sale, procurorul susține că, probele administrate în respectiva cauză de către acuzare demonstrează vinovăția inculpatului în cele imputate, iar instanța de apel eronat a ajuns la concluzia că în acțiunile inculpatului lipsesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal, și a conchis că acțiunile acestuia constituie o abatere disciplinară.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului respectiv pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că, acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. În conformitate cu art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs și numai în raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces. Instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427 Cod de procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnatului. La caz, reieșind din argumentele invocate de către procuror, Colegiul penal reține că, în drept, acesta face referire la temeiul stipulat de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, și anume că, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond si de apel în cazul în care instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, pledând că instanța de apel nu a apreciat probele la justa valoare. Verificând alegațiile recurentului, în raport cu actele cauzei, Colegiul penal conchide că, acestea nu coroborează cu materialele cauzei și sunt invocate neîntemeiat de titular, reieșind din raționamentele ce urmează. În primul rând, instanța de recurs ține să remarce că, la această etapă nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele ierarhic inferioare, or, aceasta fiind atributul exclusiv al instanțelor de fond. Astfel, cu referire la temeiul pentru declararea recursului ordinar indicat de către procuror, Colegiul penal menționează că, decizia recurată a fost motivată plenar și consecvent în baza materialelor cauzei prin prisma legislației pertinente. 10 Mai mult, Colegiul penal susține că, decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în sensul că argumentele pe care instanța de apel le-a expus în partea descriptivă a deciziei, echivalează cu o motivare corespunzătoare rigorilor și exigențelor cuprinse în art. 6 CEDO. Motivarea deciziei indică concret concluzia instanței de apel și susține soluția achitării persoanei fapt reflectat clar în dispozitivul deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 11 iulie 2018. De asemenea, instanța de apel în partea descriptivă a deciziei contestate argumentat și detaliat a susținut poziția instanței de fond, prin care inculpatul a fost achitat de sub învinuirea de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal, pe motiv că fapta acestuia nu întrunește elementele infracțiunii. Astfel, din textul recursului se evidențiază că, recurentul critică aprecierea probelor de către instanța de apel, menționând că instanța eronat a ajuns la concluzia de a dispune achitarea inculpatului, fără a verifica și cerceta probele acuzării care de fapt demonstrează indubitabil vinovăția lui Nicolae Uzun, însă, recurentul nu argumentează ilegalitatea hotărârii judecătorești din punct de vedere al erorii de drept admise la judecarea cauzei. În acest sens, instanța de recurs constată că la soluționarea cauzei instanța de apel a ținut cont în deplină măsură de prevederile art. 99-101 Cod de procedură penală, a cercetat probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le just prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor și, întemeiat a dispus achitarea lui Nicolae Uzun de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal, din motiv că, fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. Instanța de apel a stabilit că, învinuirea nu a prezentat probe pertinente și concludente, care în coroborare cu circumstanțele cauzei ar dovedi vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii imputate. Potrivit prevederilor art. 394 alin. (3) Cod de procedură penală, instanța de apel a făcut o analiză amplă probelor, argumentând detaliat respingerea probelor aduse în sprijinul acuzării inculpatului. Așadar, instanța de recurs conchide că, instanța de apel și-a motivat soluția privind nevinovăția inculpatului, care a fost expusă pe larg la pct. 7.1. din prezenta decizie, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin și a cărei reluare nu se mai impune. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului declarat în cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat. Prin urmare, odată ce recursul de pe rol este vădit neîntemeiat, el urmează a fi declarat inadmisibil. 11

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e : inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul-șef al Procuraturii de circumscripție Cahul Dmitri Calendari, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 11 iulie 2018 în cauza penală în privința lui Uzun Nicolae XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, publicată integral la 27 februarie 2019. Președinte: Iurie Diaconu Judecători: Ion Guzun Liliana Catan 12