1ra-155/2019 — art. 329 al. 2 lit. b CP

1ra-155/2019 — art. 329 al. 2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-155/2019

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

30 ianuarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Iurie Diaconu,

Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

procurorul-șef al Procuraturii de circumscripție Cahul Dmitri Calendari, prin care

solicită casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 11 iulie 2018,

în cauza penală în privința lui

Uzun Nicolae XXXXX, născut la XXXXX,

originar din XXXXX și domiciliat XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 03.07.2015 - 18.12.2015;

instanța de apel: 11.01.2016 - 26.01.2017;

instanța de recurs: 19.04.2017 - 30.07.2017;

instanța de apel: 29.07.2017 - 11.07.2018;

instanța de recurs: 07.11.2018 - 30.01.2019.

a c o n s t a t a t :

Uzun a fost achitat de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 329

alin. (2) lit. b) Cod penal, pe motiv că fapta acestuia nu întrunește elementele

infracțiunii.

Acțiunea civilă înaintată de către Inspectoratul Fiscal Taraclia a fost respinsă.

fost învinuit că fiind numit în conformitate cu ordinul Ministerului Finanțelor nr. 259-

din 11.07.2003 în funcția de șef al Inspectoratului Fiscal de Stat Taraclia, adică în

conformitate cu art. 123 Cod penal, fiind persoană cu funcție de răspundere într-o

instituție de stat, cu anumite drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor

autorității publice sau a acțiunilor administrative de dispoziție și organizatorico -

economice, în obligațiile de serviciu a căruia intra asigurarea activității inspectoratului

fiscal în strictă conformitate cu legea, îndeplinirea indicațiilor și instrucțiunilor

organelor ierarhic superioare și purtarea răspunderii pentru executarea

necorespunzătoare a obligațiilor de serviciu, asigurarea îndeplinirii planului privind

1

venituri și reducerea datoriilor fiscale față de bugetul public național, exercitarea

supravegherii pentru respectarea legislației de către organul fiscal, luarea deciziilor în

legătură cu organizarea și activitatea organului teritorial fiscal, exercitarea controlului

pentru respectarea legislației fiscale, corectitudinea calculării, achitarea la timp a

sumelor obligațiunilor fiscale în buget, exercitarea executării silite a obligațiunilor

fiscale, luarea măsurilor de asigurare a stingerii obligațiunilor fiscale, luarea deciziilor

privind aplicarea sechestrului asupra conturilor bancare ale contribuabililor, la fel și

ridicarea sechestrelor de la conturile date, să acționeze în strictă conformitate cu

Constituția RM, Codul fiscal, precum și alte acte normative, cât și îndeplinind

atribuțiile stabilite în fișa postului, prevederile art. 132 alin. (1); art. 133 alin. (2), lit. a),

e); art. 136, 167 Cod fiscal; pct. 8 al Regulamentului privind organizarea și funcționarea

organelor Serviciului Fiscal de Stat nr. 1736 din 31.12.2002, a admis neglijență, care s-

a exprimat prin îndeplinirea în mod necorespunzător a obligațiilor de serviciu, în

rezultatul acționării nu cu bună credință și anume, în una din zile în perioada lunii

martie - începutul lunii aprilie 2006, exercitând obligațiile de serviciu, în calitate de șef

al Inspectoratului Fiscal de Stat Taraclia, a eliberat conducerii CAP „Corten” IDNO

XXXXX, în persoana lui Gurgurov N. și Barbarova A., certificat necompletat privind

primirea la evidență a conturilor bancare, plasând semnătura sa în calitate de șef al

Inspectoratului Fiscal de Stat Taraclia și ștampila. Nu a întreprins măsurile necesare

pentru înregistrarea certificatului menționat, potrivit art. 167 Cod fiscal, în registrul

de evidență a certificatelor privind primirea la evidență a conturilor bancare, astfel

Inspectoratul Fiscal de Stat Taraclia a permis CAP „Corten” IDNO XXXXX, de a

deschide contul bancar nr. XXXXX în filiala Ceadîr - Lunga „Unibank” SA, care n-a

fost luat la evidența în Inspectoratul Fiscal de Stat Taraclia și cu ajutorul căruia CAP

„Corten” IDNO XXXXX a exercitat operațiunile financiare nedeclarate, în perioada

din 02.10.2006 până la 30.11.2011 pe contul indicat mai sus s-a realizat circulația

mijloacelor bănești în sumă totală de 15 153 301 lei, în anul 2006 – 53 599 lei, în anul

2007 – 825 431 lei, în anul 2008 – 359 918 lei, în anul 2009 – 398 362 lei, în anul 2010 – 4

306 630 lei, în anul 2011 – 2 380 899 lei, iar în perioada de la 31.03.2006 până la

21.10.2011 la CAP „Corten” IDNO XXXXX exista datoria față de bugetul de stat în

mărime de 3 311 615,24 lei sub formă de obligații fiscale, la fel prin folosirea contului

dat, de către CAP „Corten” IDNO XXXXX, a avut loc diminuarea TVA la achitarea în

buget în sumă de 686 895 lei, sume care n-au fost rambursate.

Astfel, Nicolae Uzun a cauzat intereselor publice prejudiciul în mărime de 3 998

510,24 lei, sub formă de obligații fiscale ale CAP „Corten” IDNO XXXXX, față de

bugetul public, care n-au fost încasate în beneficiul statului pentru rambursarea lor,

dar au fost folosite de către CAP „Corten” IDNO XXXXX, în alte scopuri, fiind cauzate

consecințe grave intereselor publice, la fel a fost cauzat un prejudiciu în proporții

2

considerabile intereselor publice, în rezultatul încălcării grave a cerințelor indicate mai

sus, a legii, actelor normative, obligațiilor sale de serviciu, și discreditarea activității

instituției de stat.

Acțiunile lui Nicolae Uzun au fost încadrate de către organul de urmărire penală

în baza art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal, neîndeplinirea sau îndeplinirea

necorespunzătoare de către o persoană publică a obligațiilor de serviciu ca rezultat al

unei atitudini neglijente sau neconștiincioase față de ele, ce au cauzat daune în

proporții deosebit de mari intereselor publice, adică au provocat alte urmări grave.

solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care Nicolae Uzun să fie recunoscut

vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal și să-

i fie stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții în domeniul public pe un termen de 4 ani, iar conform art.

90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoarea să fie suspendată condiționat pe o

perioadă de probațiune de 4 ani, precum și admiterea acțiunii civile.

a fost admis apelul declarat, casată total sentința și pronunțată o nouă hotărâre, prin

care Nicolae Uzun a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa cu amendă în mărime de

300 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice de

conducere pe un termen de 1 an.

Cererea de chemare în judecată depusă de către Inspectoratul Fiscal de Stat

Taraclia, a fost scoasă de pe rol, deoarece a fost depusă de către o persoană

neîmputernicită.

4.1. În motivarea deciziei instanța de apel a menționat că la pronunțarea

sentinței prima instanță corect a determinat circumstanțele de fapt și de drept, însă

eronat a concluzionat faptul că acțiunile lui Nicolae Uzun constituie o abatere

disciplinară, în conformitate cu Legea serviciului public nr. 443 din 04.05.1995, în

vigoare la momentul concedierii lui Uzun Nicolae și care duce la atragerea acestuia la

răspundere disciplinară. Astfel, a conchis că prima instanță eronat a emis sentința de

achitare a lui Uzun Nicolae de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de

art. 329 alin. (2), lit. b) Cod penal, considerând greșit că în acțiunile acestuia lipsesc

elementele infracțiunii.

Analizând situația de fapt și de drept stabilită în cauză, în cadrul cercetării

judecătorești, prin probele administrate în prima instanță și cercetate suplimentar în

instanța de apel, aceasta a constatat că, din cumulul de probe anexate la materialele

3

dosarului, prin coroborare se demonstrează că anume Nicolae Uzun prin acțiunile sale

a comis fapta prevăzută de art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal.

Instanța de apel a mai reținut că Nicolae Uzun, a manifestat o atitudine

neglijentă față de prevederile art. 132 alin. (1), 133 alin. (2), 136 Cod fiscal, pct. 8 a

hotărârii Guvernului, nr. 1736 din 31.12.2002, la data de 30 martie 2006, a eliberat

certificatul, ulterior în baza acestui certificat, CAP „Corten” a deschis cont bancar la

BC „Unibank” SA filiala Ceadîr - Lunga, care n-a fost luat la evidență de către

Inspectoratul Fiscal de Stat Taraclia și cu ajutorul căruia CAP „Corten” a exercitat

operațiunile financiare nedeclarate, fără a achita datoria ce o avea față de bugetul

public național. Totodată, instanța de apel a relatat că inculpatul nu neagă faptul că ar

fi semnat și plasat ștampila Inspectoratului Fiscal de Stat Taraclia, pe acest certificat.

Așa cum, la acea oră încă nu erau prezenți la muncă colaboratorii IFS Taraclia,

modelul certificatului dat a fost completat de Aculina Barbarova - contabilul - șef al

CAP „Corten”, care în acea dimineață s-a prezentat cu președintele cooperativei date

pentru a obține certificatul ce le-ar permite deschiderea contului bancar. Aceste

circumstanțe au fost declarate și de către Aculina Barbarova și Nicolai Gurgurov, care

au fost audiați în calitate de martori, în cadrul urmăririi penale, în prima instanță și

cea de apel.

Delijan Victor în numele inculpatului Nicolae Uzun și ultimul, care au făcut trimitere

la art. 444 Cod de procedură penală, dar au indicat în text temeiurile de recurs

prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală și au solicitat casarea

acesteia cu menținerea sentinței fără modificări, invocând că: la adoptarea deciziei,

instanța de apel s-a baza pe argumentele părții acuzării și nu a analizat argumentele

părții apărării; hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția;

nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

recursul de către avocatul Delijan Victor în numele inculpatului Nicolae Uzun și

ultimul, casarea totală a deciziei Curții de Apel Cahul din 26 ianuarie 2017, cu

dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Cahul, în alt complet de

judecată.

6.1. În motivarea deciziei pronunțate instanța de recurs a reținut că, instanța de

apel după constatarea faptei criminale ca fiind comisă de către Nicolae Uzun, a exclus

prejudiciu cauzat bugetului public național în proporții deosebit de mari, încriminat

în rechizitoriu, în sumă de 3 998 510,24 lei, fiind menționat în acest sens că, lui Nicolae

Uzun nu-i poate fi imputată această sumă ce reprezintă obligația fiscală a CA

„Corten", în consecință, decizia instanței de apel nu cuprinde motive pe care se

întemeiază soluția.

4

Totodată, de instanța de apel din oficiu a s-a reținut în sarcina inculpatului

prejudiciul alte urmări grave, manifestate prin discreditarea și compromiterea

activității IFS, ce s-a efectuat fără o motivare clară și adecvată, și fără a se face trimitere

la vreo normă materială care ar reglementa acest aspect.

Astfel, instanța de recurs ordinar a conchis că, instanța de apel nu a verificat și

nu a motivat limitele învinuirii formulate în rechizitoriu, or, instanța de judecată nu

este în drept să completeze învinuirea cu circumstanțe care ar justifica-o și care ar

agrava situația inculpatului, sau ar leza dreptul la apărare al acestuia.

apelul declarat de către procuror a fost respins ca fiind nefondat, cu menținerea

sentinței fără modificări.

7.1. În motivarea deciziei pronunțate, instanța de apel a constatat că, prima

instanță corect a stabilit situația de fapt și de drept și întemeiat a constatat

circumstanțele cauzei, anume că fapta imputată lui Nicolai Uzun nu întrunește

elementele infracțiunii imputate.

Astfel, instanța de apel a ajuns la această concluzie în urma cercetării probelor

administrate în respectiva cauză penală și anume: declarațiile martorilor Albina

Casapova (f.d.80-81,vol.IV), Natalia Cerveni (f.d.82-83,vol.IV), Aculina Barbarova (f.d.84-

85,vol.IV), Nicolai Gurgurov (f.d.99-100,vol.IV), Evghenia Bișir (f.d.103,vol.IV).

De asemenea, procurorul a prezentat spre examinare și următoarele probe: act

nr.5-503419 din 04.06.2008, răspuns nr. 91-2/2-1564 din 18.05.2013 către Procuratura r.

Taraclia, de la Inspectoratul Fiscal de Stat pe r. Taraclia (f.d.11-21,vol.I), ordin N.206 - n din

anul 1990 privindu-l pe Nicolae Uzun (f.d.22,vol.I), prin care acesta a fost numit în calitate de

șef al Inspectoratului Fiscal de Stat pe r-nul Taraclia, ordin nr.257-e din 18.05.2006

(f.d.23,vol.I), prin care Uzun Nicolae, șef al Inspectoratului Fiscal de Stat pe r. Taraclia, a

demisionat din proprie inițiativă, proces-verbal de examinare a obiectului din 14.11.2013

(f.d.33-34,vol.I), proces-verbal de ridicare din 14.11.2013 (f.d.36,vol.I), copia Registrului de

evidență a eliberării Certificatelor privind luarea la evidență a conturilor bancare, care

cuprinde anii 2003, 2005, 2006 (f.d.37-66,vol.I), certificat privind luarea la evidență a

conturilor bancare, nr.159 din 03.10.2006 (f.d.99,vol.I), răspuns nr. 91-1/137 din 04.04.2014

de la Inspectoratul Fiscal de Stat pe r-nul Taraclia către Centrul pentru Combaterea Crimelor

Economice și Corupției Sud (f.d.102-121,vol.I), act de revizie a CAP ,,Corten" din 10.04.2012

(f.d.131-136,vol.I), cerere de deschidere a contului, depusă de CAP „Corten" către BC

"Unibank,, SA filiala Ceadîr - Lunga (f.d.162,vol.I), certificat privind deschiderea, modificarea

și lichidarea conturilor bancare nr.31 din 02.10.2006 (f.d.163,vol.I), proces-verbal de ridicare

din 19.05.2015 (f.d.165-166,vol.I), raport de expertiză nr.616-617 din 19.04.2013 (f.d.167-

174,bol.I), proces-verbal de audiere a martorului Aculina Barbarova din 20.03.2013 (f.d.175-

177,vol.I), proces-verbal de audiere a martorului Aculina Barbarova din 27.03.2013 (f.d.178-

5

180,vol.I), proces-verbal de audiere a martorului din Nicolae Uzun (f.d.181-184,vol.I), proces

- verbal de ridicare din 11.06.2015 (f.d.2-32,vol.II), proces-verbal de ridicare din 17.06.2015

(f.d.35,vol.II), proces-verbal de examinare a obiectului, din 17.06.2015 (f.d.36,vol.II),

răspunsul Inspectoratului Fiscal de Stat, nr. 26-04/1/18-52/5481 din 22.06.2015 (f.d.39-

40,vol.II), actul de revizie din 10.04.2012 la CAP ,,Corten” s. Corten, r. Taraclia, cu anexe pe

312 file, sub formă de dosar/volum separat, informație din 02.02.2006 (f.d.19-20,vol.III), actele

parvenite de la IFS Taraclia (f.d.78-93,vol.III).

În concluzie, întregul material probator administrat în faza de urmărire penală,

cât și în instanța de judecată de fond și de apel, în comparație cu volumul acuzării

expuse în rechizitoriu și ordonanța de punere sub învinuire, instanța de apel a reținut

în esență că din analiza coroborată a tuturor mijloacelor de probă administrate pe tot

parcursul procesului penal se conturează un puternic dubiu cu privire la săvârșirea

de către inculpatul Nicolai Uzun a infracțiunii prevăzută de art. 329 alin. (2) lit. b) Cod

penal, motiv pentru care instanța de apel consideră că, instanța de fond just a

concluzionat că inculpatul Uzun Nicolai necesită a fi achitat din motiv că fapta nu

întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal.

Cu referire la componența de infracțiune imputată inculpatului, prevăzută de

art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal, instanța de apel a subliniat că, aceasta presupune

săvârșirea neglijenței de serviciu ce a cauzat daune în proporții deosebit de mari

intereselor publice, în mărime de 3 998 510, 24 lei, ce constituie obligații fiscale al CAP

„Corten" față de bugetul public ce urmau a fi încasate.

Prin urmare infracțiunea prevăzută de art. 329 Cod penal, este o infracțiune

materială și se consideră consumată din momentul apariției daunelor în proporții mari

(sau deosebit de mari) produse intereselor publice. Latura obiectivă a infracțiunii în

speță trebuie se constituie: fapta prejudiciabilă care se exprimă în acțiunea sau

inacțiunea de neîndeplinire sau îndeplinire necorespunzătoare a obligațiilor de

serviciu; urmările prejudiciabile, și anume - daunele în proporții mari cauzate intereselor

publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice; legătura

cauzală dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile.

În speță este constatată doar prima condiție a laturii obiective - îndeplinirea

necorespunzătoare a obligațiilor de serviciu , care poate constitui o abatere

disciplinară.

În cererea de apel, procurorul a indicat că instanța de fond, nu luat în

considerație faptul că, prin acțiunile inculpatului au fost cauzate daune în proporții

deosebit de mari intereselor publice, în mărime de 3 998 510,24 lei, ce constituie

obligații fiscale al CAP „Corten” față de bugetul public ce urmau a fi încasate. Reieșind

din actul de revizie la CAP ,,Corten,, s. Corten, r-nul Taraclia, pe 312 file, sub formă

de dosar, actului de reviziei tematice efectuate de către Direcția Control și Revizie a

6

DGT Sud a CCCEC, constituit din 312 file, la fila 6 până la fila 17 este Actul reviziei

tematice la CAP „Corten", anterior acesteia sunt autorizațiile la control nr. 3, iar

imediat după Act se regăsesc în copii anexele la act. De la fila 306 se începe Actul

controlului fiscal efectuat la CAP "Corten", se atestă că, toate operațiunile bancare,

toate operațiunile de circulație a mijloacelor bănești, de pe contul bancar neînregistrat

au fost reflectate în contabilitatea întreprinderii CAP „Corten”. Diminuarea lui CAP

„Corten spre achitare în bugetul de stat este în total de 686 895 lei, potrivit actului de

revizie din 10 aprilie 2012, este consecința încălcării din partea CAP „Corten” a

prevederilor art. 101 alin. (1), art. 108 alin. (4.3), art. 11, art. 118, art. 86 alin. (3) Cod

fiscal.

Astfel, instanța de apel a conchis că, datoria formată al CAP ,,Corten” în mărime

de 3 311 615 lei nu constituie daune întrucât au fost reflectate în contabilitatea

întreprinderii și supuse impozitării.

Instanța de apel a respins ca fiind neîntemeiate alegațiile procurorului precum

că, instanța de fond eronat a dispus achitarea inculpatului Nicolai Uzun, deoarece

vinovăția acestuia se confirmă prin raportul de expertiză nr.616-617, în care se

menționează că certificatul privind luarea la evidență a conturilor bancare nr. 159 a

fost completat de către Aculina Barbarova, fiind semnat de către Nicolae Uzun (Vol.

I, f.d.167-174). De asemenea, registrul de evidență a eliberării certificatelor privind

luarea la evidență a conturilor bancare, a Inspectoratul Fiscal de Stat pe r-nul Taraclia,

în care se oglindește numărul de ordine a Certificatului eliberat sub nr. 159 pe numele

SRL ,,Expedit - Clas"; fotocopiile filelor din Registrul de evidență a eliberării

certificatelor privind luarea la evidență a conturilor bancare pe anul 2006, începând

cu numărul de ordine 515 și terminând cu numărul de ordine Certificat înregistrat nr.

660 (Vol. II, f.d.33), actul de revizie la CAP „Corten” s. Corten, r-nul Taraclia, pe 312

file, sub formă de dosar actului de reviziei tematice efectuate de către Direcția Control

și Revizie a DGT Sud a CCCEC, constituit din 312 file, la fila 6 până la fila 17 este Actul

reviziei tematice la CAP „Corten", anterior acesteia sunt autorizațiile la control nr. 3,

iar imediat după act se regăsesc în copii anexele la act. De la fila 306 se începe actul

controlului fiscal efectuat la CAP "Corten", și se termină la fila 312, care este și ultima

filă din dosarul cusut de asemenea, or acestea nu confirmă temeiniciei acuzării.

De asemenea, instanța de apel a remarcat că nici răspunsurile de la Inspectoratul

Fiscal de Stat, din care se desprinde data de la care Nicolae Uzun nu mai activează în

funcția de șef al Inspectoratului Fiscal de Stat pe r-nul Taraclia, la care este anexată și

cererea de demisie a acestuia, din proprie inițiativă, nu demonstrează că acțiunile

inculpatului întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (2) lit. b) Cod

penal și necesită a fi considerate că acțiunile lui Nicolai Uzun constituie o abatere

disciplinară.

7

Procurorul corect a constatat că, Nicolai Uzun a activat în calitate de șef al

Inspectoratului Fiscal de Stat Taraclia din anul 1990, pe parcursul activității fiind

reconfirmat în funcție, fiind funcționar public - persoană cu funcție de răspundere

(conform art. 123 CP).

Astfel, fiind numit prin ordinul Ministrului Finanțelor nr. 259-c din 11.07.2003

în funcția de șef al Inspectoratului Fiscal de Stat r-nul Taraclia, adică în conformitate

cu art. 123 Codului penal, fiind o persoană cu funcție de răspundere într-o instituție

de stat, la 30 martie 2006, aproximativ de la ora 07:00 până la ora 07:30, aflându-se în

or. Taraclia, în exercitarea obligațiilor sale de serviciu, și anume de șef al

Inspectoratului Fiscal de Stat pe r. Taraclia, a eliberat conducerii CAP „Corten", în

persoana lui N. Gurgurov și A. Barbarova, blancul certificatului privind primirea la

evidență a conturilor bancare, pe care l-a completat A.Barbarova, după care Nicolae

Uzun l-a semnat, ca șef al Inspectoratului Fiscal de Stat r-nul Taraclia și a plasat și

ștampila Inspectoratului Fiscal de Stat, fără înregistrarea în Registrul Inspectoratului

Fiscal de Stat r-nul Taraclia de evidență a eliberării certificatelor privind luarea la

evidență a conturilor bancare. Acest fapt i-a permis CAP ,,Corten" de a deschide contul

bancar nr. XXXXX la BC ,,Unibanc” SA filiala Ceadîr - Lunga, care n-a fost luat la

evidență de către Inspectoratul Fiscal de Stat r-nul Taraclia și cu ajutorul căruia CAP

,,Corten" a exercitat operațiunile financiare nedeclarate.

Așadar, în perioada din 02.10.2006 până la 30.11.2011, pe contul indicat mai sus

a fost realizată circulația mijloacelor bănești în sumă de 15 153 301 lei (în anul 2006 -

53 599 lei. 2007 - 825 431 lei, 2008 - 359 918 lei, 2009 - 3 983 362 lei, 2010 - 4 306 630 lei,

2011 - 2 380 899 lei).

La fel, instanța de apel a stabilit că, necătând la faptul că CAP „Corten" pentru

perioada 02.10.2006 - 29.10.2011, efectua operațiuni financiare pe contul bancar

indicat, CAP „Corten" având datorie fața de bugetul de stat sub formă de impozite și

plăți, în mărime de 3 311 615,24 lei, nu rambursa această datorie din mijloacele bănești

ce erau transferate la contul bancar indicat, nu constituie daune în proporții mari

întrucât acestea operațiuni bancare au fost reflectate în contabilitatea întreprinderii și

supuse atât impozitării cât și verificării IFS, care periodic s-a efectuat pe parcursul

anilor 2006-2011, și constituie datorie pe care CAP ,,Corten” o avea sub formă de TVA,

impozite și alte plăți față de bugetul de stat, și nu constituie daune cauzate prin

acțiunile inculpatului.

De asemenea, instanța de apel a considerat necesar de a scoate de pe rol acțiunea

civilă, deoarece aceasta a fost depusă de către o persoană neîmputernicită prin procură

în a înainta acțiune civilă din următoarele considerente.

La materialele cauzei penale, în baza căreia Marta Caracaș reprezintă interesele

Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Taraclia, nu este indicat expres dreptul

8

acesteia de a înainta acțiunea civilă, cu toate că potrivit art. 81 Cod de procedură civilă,

un asemenea drept este necesar de indicat expres. Prin urmare reprezentatul

Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Taraclia, Caracaș Marta, cererea menționată,

a ieșit din limitele împuternicirilor acordate prin procură nr.d-1 din 15 ianuarie 2015,

valabilă până la 31 decembrie 2015 (f.d.252,vol.II).

Ulterior instanța de apel, la 04 aprilie 2018 și la 20 aprilie 2018 a remis în adresa

Ministerului Finanțelor al RM, Serviciul Fiscal de Stat comunicare potrivit căruia a

solicita prezența părții civile în ședința de judecată prin reprezentant împuternicit

(f.d.112,vol.IV), dar Serviciul Fiscal de Stat nu s-a prezentat. Mai mult, potrivit

informației Serviciului Fiscal de Stat din 19.04.2018 nr.12/1-09/4974 (vol.4, f.d. 122) ,

restanța CAP ,,Corten” a fost stinsă urmare aplicării prevederii Legii nr. 111 din

27.04.2007 pentru modificarea și completarea unor acte legislative. Astfel, în urma

aplicării legii nr.111 au fost stinse restanțele CAP ,,Corten” la situația din 01.01.2007

în total de 2 391 431,14 lei.

Totodată, instanța de apel a indicat că, în prezent Serviciul Fiscal a fost validat

ca creditor la procesul de insolvabilitate CAP ,,Corten” cu creanța de 5 883 835,31 lei,

și în cazul nestingerii creanței din masa debitoare, va fi atrași la răspundere subsidiară

persoanele cu funcții de răspundere al CAP ,,Corten”.

Astfel, și partea civilă consideră că pentru datoriile față de buget public urmează

să răspundă persoanele din conducerea agentului economic, totodată din răspunsul

Serviciului Fiscal rezultă că o mare parte din datorii au fost stinse din 2007 (perioada

incriminată lui inculpat).

Totodată, instanța de apel a menționat că, decizia instanței de apel din

26.01.2017 prin care a fost scoasă de pe rol acțiunea civilă, nu a fost contestată de către

procuror sau partea civilă, și urmează a fi respectate prevederile art. 436 Cod de

procedură penală (privind limitele rejudecării cauzei în apel).

În concluzie, instanța de apel a remarcat că, analizând și administrând toate

probele prezentate ajunge la concluzia că, procurorul nu a prezentat probe

concludente, care cu certitudine ar dovedi că inculpatul a provocat daune în proporții

mari/deosebit de mari intereselor publice, ori conform art. 8 alin. (3) Cod de procedură

penală, concluziile despre vinovăția persoanei de săvârșirea infracțiunii nu pot fi

întemeiate pe presupuneri. Toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi

înlăturate, în condițiile prezentului cod, se interpretează în favoarea bănuitului,

învinuitului, inculpatului.

în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei,

cu remiterea cauzei spre rejudecare de către aceiași instanță de apel într-un alt complet

de judecată.

9

În motivarea cerințelor sale, procurorul susține că, probele administrate în

respectiva cauză de către acuzare demonstrează vinovăția inculpatului în cele

imputate, iar instanța de apel eronat a ajuns la concluzia că în acțiunile inculpatului

lipsesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal, și a

conchis că acțiunile acestuia constituie o abatere disciplinară.

materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează

că, acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima

instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței de

apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond. Instanța de

apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de apel, este obligată să se

pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

În conformitate cu art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă

recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs și numai în

raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces.

Instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în

art. 427 Cod de procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor

neinvocate, fără a agrava situația condamnatului.

La caz, reieșind din argumentele invocate de către procuror, Colegiul penal

reține că, în drept, acesta face referire la temeiul stipulat de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod

de procedură penală, și anume că, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond si de apel în cazul în care

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, pledând că

instanța de apel nu a apreciat probele la justa valoare.

Verificând alegațiile recurentului, în raport cu actele cauzei, Colegiul penal

conchide că, acestea nu coroborează cu materialele cauzei și sunt invocate neîntemeiat

de titular, reieșind din raționamentele ce urmează.

În primul rând, instanța de recurs ține să remarce că, la această etapă nu

analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului

probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele

ierarhic inferioare, or, aceasta fiind atributul exclusiv al instanțelor de fond.

Astfel, cu referire la temeiul pentru declararea recursului ordinar indicat de

către procuror, Colegiul penal menționează că, decizia recurată a fost motivată plenar

și consecvent în baza materialelor cauzei prin prisma legislației pertinente.

10

Mai mult, Colegiul penal susține că, decizia instanței de apel cuprinde motivele

pe care se întemeiază soluția, în sensul că argumentele pe care instanța de apel le-a

expus în partea descriptivă a deciziei, echivalează cu o motivare corespunzătoare

rigorilor și exigențelor cuprinse în art. 6 CEDO.

Motivarea deciziei indică concret concluzia instanței de apel și susține soluția

achitării persoanei fapt reflectat clar în dispozitivul deciziei Colegiului judiciar al

Curții de Apel Cahul din 11 iulie 2018.

De asemenea, instanța de apel în partea descriptivă a deciziei contestate

argumentat și detaliat a susținut poziția instanței de fond, prin care inculpatul a fost

achitat de sub învinuirea de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (2) lit. b)

Cod penal, pe motiv că fapta acestuia nu întrunește elementele infracțiunii.

Astfel, din textul recursului se evidențiază că, recurentul critică aprecierea

probelor de către instanța de apel, menționând că instanța eronat a ajuns la concluzia

de a dispune achitarea inculpatului, fără a verifica și cerceta probele acuzării care de

fapt demonstrează indubitabil vinovăția lui Nicolae Uzun, însă, recurentul nu

argumentează ilegalitatea hotărârii judecătorești din punct de vedere al erorii de drept

admise la judecarea cauzei.

În acest sens, instanța de recurs constată că la soluționarea cauzei instanța de

apel a ținut cont în deplină măsură de prevederile art. 99-101 Cod de procedură

penală, a cercetat probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le just prin

prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct

de vedere al coroborării lor și, întemeiat a dispus achitarea lui Nicolae Uzun de sub

învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal,

din motiv că, fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

Instanța de apel a stabilit că, învinuirea nu a prezentat probe pertinente și

concludente, care în coroborare cu circumstanțele cauzei ar dovedi vinovăția

inculpatului în săvârșirea infracțiunii imputate.

Potrivit prevederilor art. 394 alin. (3) Cod de procedură penală, instanța de apel

a făcut o analiză amplă probelor, argumentând detaliat respingerea probelor aduse în

sprijinul acuzării inculpatului.

Așadar, instanța de recurs conchide că, instanța de apel și-a motivat soluția

privind nevinovăția inculpatului, care a fost expusă pe larg la pct. 7.1. din prezenta

decizie, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin și a cărei reluare nu

se mai impune.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului declarat în cazul în care se constată că este vădit

neîntemeiat. Prin urmare, odată ce recursul de pe rol este vădit neîntemeiat, el

urmează a fi declarat inadmisibil.

11

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul-șef al

Procuraturii de circumscripție Cahul Dmitri Calendari, împotriva deciziei Colegiului

judiciar al Curții de Apel Cahul din 11 iulie 2018 în cauza penală în privința lui Uzun

Nicolae XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, publicată integral la 27 februarie 2019.

Președinte: Iurie Diaconu

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

12