1re-9/2019 — art. 313 CPP

Dosarul nr. 1re-9/2019

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

06 februarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

judecători – Toma Nadejda, Boico Victor,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat de

avocatul Ceclu Vasile în interesele lui Torgai Nicolae și Strătilă Sergiu, prin care

solicită casarea încheierii Judecătoriei Hîncești (sediul Central) din 07 mai 2018 și a

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 iulie 2018, privind

admiterea plângerilor înaintate de petiționarii Ciobanu Victoria și Buldumac Vasile

în temeiul art. 313 Cod de procedură penală,

C O N S T A T Ă :

în instanță de judecată o plângere privind anularea ordonanței procurorului-șef al

procuraturii raionului Hîncești, Remuz Moroz de respingere a cererii din 20 februarie

2018.

admisă plângerea declarată de către Ciobanu Victoria și Buldumac Vasile, s-au

declarat nule ordonanțele de scoaterea de sub urmărirea penală și de clasare a

urmăririi penală emise în privința lui Strătilă Sergiu și Torogai Nicolae din 27

octombrie 2017, precum și ordonanța de respingere a plângerii prealabile din 20

februarie 2018. S-a obligat procurorul să înlăture încălcările depistate.

Hîncești, Scutelnic Ovidiu a declarat recurs, solicitând casarea acesteia cu remiterea

cauzei la o nouă examinare în alt complet de judecată.

fost respins recursul declarat ca nefondat, cu menținerea încheierii instanței de fond.

4.1. Pentru a decide astfel, instanță de recurs ordinar a constatat că prima instanță

a examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, elucidând toate

circumstanțele cazului, dând deplină eficiență materialelor cauzei și prevederilor

legale.

Mai mult instanța de recurs ordinar a constatat că petiționarilor Ciobanu Victoria

și Buldumac Vasile le-a fost încălcat dreptul la examinare și soluționare a cauzei într-

un mod echitabil garantat de art. 19 alin. (1) din Constituția Republicii Moldova,

precum și dreptul la accesul liber la justiție garantat de art. 20 din Constituție și art. 6

CEDO.

1

Instanța de recurs ordinar a concluzionat că procurorii adoptând hotărârile finale

asupra cauzei inițiale la plângerea petiționarilor, fără a o investiga complet fără a

verifica și a se expune asupra tuturor circumstanțelor invocate de acesta, au lăsat fără

răspuns și nu au soluționat mai multe probleme ridicate și abordate de persoană,

încălcând rigorile impuse de legislația internă și internațională pentru asigurarea unui

proces echitabil, garantat de art. 6 CEDO.

Reieșind din normele legale relevante speței, instanța de recurs ordinar a enunțat

că de către instanța de fond corect a fost apreciat faptul că ordonanțele contestate în

fapt și în drept sunt lipsite de motivație necesară, care să vină în susținerea

concluziilor organului de urmărire penală, arătând astfel netemeinicia ordonanței,

anume prin caracterul contradictoriu al acesteia, care semnalează oricărui observator

obiectiv- lipsa unei anchete veritabile, prin care s-ar urmări scopul stabilirii

adevărului.

avocatul Ceclu Vasile în interesele lui Torgai Nicolae și Strătilă Sergiu, solicitând

casarea încheierii și a deciziei, cu dispunerea rejudecării plângerii, invocând că:

- la data de 22 septembrie 2017 de către IP Hîncești în privința lui Torgai Nicolae

și Strătilă Sergiu a fost pornită cauza penală în baza art. 287 alin. (2) Cod penal,

precum că din intenții huliganice, fără motiv, încălcând grosolan ordinea publică, cu

obrăznicie deosebită, au stopat automobilul de model „XXX” la volanul căruia se afla

Buldumac Vasile cu pasagerul Ciobanu Viorica și în prezența altor persoane,

urmărind manifestarea bravurii și forței grosolane, intenționat le-au aplicat multiple

lovituri peste diferite părți ale corpului, cauzându-le vătămări corporale neînsemnate;

- Strătilă Sergiu și Torgai Nicolae au fost recunoscuți în calitate de bănuiți, fiind

audiați detaliat asupra cazului, astfel că art. 63 alin. (2) Cod de procedură penală

reglementează termenele în care persoana poate avea calitatea de bănuit;

- la expirarea termenului menținerii în calitate de bănuiți, prin ordonanța

procurorului din 29 decembrie 2017 Strătilă Sergiu și Torgai Nicolae au fost scoși de

sub urmărire penală din motiv că în acțiunile lor nu se întrunesc elementele

componenței de infracțiune prevăzută de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, lipsa

elementelor infracțiunii;

- părțile vătămate Buldumac Vasile și Ciobanu Victoria au depus plângere la

procurorul șef al procuraturii r-l Hîncești împotriva ordonanței din 29 decembrie

2017, care a fost respinsă prin ordonanța din 20 februarie 2018;

- prin încheiere a fost admisă plângerea părților vătămate și s-a obligat

procurorul să înlăture încălcările depistate;

- încheierea contravine prevederilor art. 25 alin. (1) din Constituție, art. 22 Cod

de procedură penală;

- art. 313 alin. (4) Cod de procedură penală expres prevede că plângerea se

examinează de către judecătorul de instrucție în termen de 10 zile, cu participarea

2

procurorului și cu citarea persoanei care a depus plângere, precum și a persoanelor

ale căror drepturi și libertăți pot fi afectate prin admiterea plângerii. În cadrul

examinării plângerii, procurorul și persoana care a depus plângerea, precum și

persoanele ale căror drepturi și libertăți pot fi afectate prin admiterea plângerii dau

explicații;

- la examinarea plângerii și a recursului în instanța de judecată atât bănuiții cât

și apărătorul lor nu au fost prezenți din motiv că nu au fost înștiințați despre ora, data

și locul ședințelor de judecată, fapt care confirmă încălcarea art. 144, 124 din

Constituție, art. 6 paragraf 1 CEDO.

materialelor din dosar și în raport cu motivele invocate, Colegiul penal al Curții

Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală,

Procurorul General și adjuncții lui, persoanele menționate în art. 401 alin. (1) pct. 2)

și 3), și în numele acestora, apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot declara la

Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărârilor judecătorești după

epuizarea căilor ordinare de atac.

În corespundere cu prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7) Cod de procedură penală,

cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă motivele recursului în anulare cu

menționarea cazurilor prevăzute în art. 453 și cu argumentarea ilegalității hotărârii

atacate.

Prin trimitere la dispoziția art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, se

menționează că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul

reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu

fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv când

Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova

despre depunerea cererii.

Prin urmare, Colegiul penal remarcă faptul că, dreptul de a declara recurs în

anulare, poate fi exercitat numai în privința hotărârilor judecătorești prin care a fost

judecată cauza penală în fond, adică hotărârile irevocabile de condamnare, de achitare

sau de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac,

reglementate de Capitolul IV, Secțiunea I și Secțiunea II ale Codului de procedură

penală – adică calea apelului și recursului ordinar.

Analizând dispozițiile legale expuse mai sus în raport cu speța dată, rezultă că

decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 iulie 2018, adoptată în

ordinea reglementată de art. 449 Cod de procedură penală, prin care nu a fost judecată

cauza în fond, dar s-a examinat recursul declarat împotriva încheierii primei instanțe

prin care a fost admisă plângerea petiționarilor Ciobanu Victoria și Buldumac Vasile

depuse împotriva ordonanțelor procurorului de clasare a urmăririi penale, care nu

cade sub incidența categoriilor de hotărâri irevocabile prevăzute la alin. (1) art. 452

3

Cod de procedură penală, ce pot fi contestate cu recurs în anulare la Curtea Supremă

de Justiție, iar recursul în anulare declarat împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 18 iulie 2018 în speța dată, este inadmisibil, deoarece o

asemenea hotărâre nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs în anulare.

În consecință, având ca reper prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7), art. 453 Cod

de procedură penală, Colegiul penal decide inadmisibilitatea recursului în anulare

înaintat, din motiv că nu îndeplinește cerințele de conținut.

de procedură penală, Colegiul penal

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către avocatul Ceclu Vasile în

interesele lui Torgai Nicolae și Strătilă Sergiu, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 18 iulie 2018, din motiv că nu îndeplinește cerințele de

conținut.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 06 februarie 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Toma Nadejda

Boico Victor

4