1re-9/2019 — Art. 313 CPP

La 29 martie 2018, petiționarii Ciobanu Victoria și Buldumac Vasile au depus în instanță de judecată o plângere privind anularea ordonanței procurorului-șef al procuraturii raionului Hîncești, Remuz Moroz de respingere a cererii din 20 februarie 2018.

Prin încheierea Judecătoriei Hîncești ( sediul Central) din 07 mai 2018, a fost admisă plângerea declarată de către Ciobanu Victoria și Buldumac Vasile, s-au declarat nule ordonanțele de scoaterea de sub urmărirea penală și de clasare a urmăririi penală emise în privința lui Strătilă Sergiu și Torogai Nicolae din 27 octombrie 2017, precum și ordonanța de respingere a plângerii prealabile din 20 februarie 2018. S-a obligat procurorul să înlăture încălcările depistate.

Nefiind de acord cu încheierea nominalizată, procurorul în procuratura r-l Hîncești, Scutelnic Ovidiu a declarat recurs, solicitând casarea acesteia cu remiterea cauzei la o nouă examinare în alt complet de judecată.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 iulie 2018 a fost respins recursul declarat ca nefondat, cu menținerea încheierii instanței de fond. 4.1. Pentru a decide astfel, instanță de recurs ordinar a constatat că prima instanță a examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, elucidând toate circumstanțele cazului, dând deplină eficiență materialelor cauzei și prevederilor legale. Mai mult instanța de recurs ordinar a constatat că petiționarilor Ciobanu Victoria și Buldumac Vasile le-a fost încălcat dreptul la examinare și soluționare a cauzei într- un mod echitabil garantat de art. 19 alin. (1) din Constituția Republicii Moldova, precum și dreptul la accesul liber la justiție garantat de art. 20 din Constituție și art. 6 CEDO. 1 Instanța de recurs ordinar a concluzionat că procurorii adoptând hotărârile finale asupra cauzei inițiale la plângerea petiționarilor, fără a o investiga complet fără a verifica și a se expune asupra tuturor circumstanțelor invocate de acesta, au lăsat fără răspuns și nu au soluționat mai multe probleme ridicate și abordate de persoană, încălcând rigorile impuse de legislația internă și internațională pentru asigurarea unui proces echitabil, garantat de art. 6 CEDO. Reieșind din normele legale relevante speței, instanța de recurs ordinar a enunțat că de către instanța de fond corect a fost apreciat faptul că ordonanțele contestate în fapt și în drept sunt lipsite de motivație necesară, care să vină în susținerea concluziilor organului de urmărire penală, arătând astfel netemeinicia ordonanței, anume prin caracterul contradictoriu al acesteia, care semnalează oricărui observator obiectiv- lipsa unei anchete veritabile, prin care s-ar urmări scopul stabilirii adevărului.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, a declarat recurs în anulare avocatul Ceclu Vasile în interesele lui Torgai Nicolae și Strătilă Sergiu, solicitând casarea încheierii și a deciziei, cu dispunerea rejudecării plângerii, invocând că: - la data de 22 septembrie 2017 de către IP Hîncești în privința lui Torgai Nicolae și Strătilă Sergiu a fost pornită cauza penală în baza art. 287 alin. (2) Cod penal, precum că din intenții huliganice, fără motiv, încălcând grosolan ordinea publică, cu obrăznicie deosebită, au stopat automobilul de model „XXX” la volanul căruia se afla Buldumac Vasile cu pasagerul Ciobanu Viorica și în prezența altor persoane, urmărind manifestarea bravurii și forței grosolane, intenționat le-au aplicat multiple lovituri peste diferite părți ale corpului, cauzându-le vătămări corporale neînsemnate; - Strătilă Sergiu și Torgai Nicolae au fost recunoscuți în calitate de bănuiți, fiind audiați detaliat asupra cazului, astfel că art. 63 alin. (2) Cod de procedură penală reglementează termenele în care persoana poate avea calitatea de bănuit; - la expirarea termenului menținerii în calitate de bănuiți, prin ordonanța procurorului din 29 decembrie 2017 Strătilă Sergiu și Torgai Nicolae au fost scoși de sub urmărire penală din motiv că în acțiunile lor nu se întrunesc elementele componenței de infracțiune prevăzută de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, lipsa elementelor infracțiunii; - părțile vătămate Buldumac Vasile și Ciobanu Victoria au depus plângere la procurorul șef al procuraturii r-l Hîncești împotriva ordonanței din 29 decembrie 2017, care a fost respinsă prin ordonanța din 20 februarie 2018; - prin încheiere a fost admisă plângerea părților vătămate și s-a obligat procurorul să înlăture încălcările depistate; - încheierea contravine prevederilor art. 25 alin. (1) din Constituție, art. 22 Cod de procedură penală; - art. 313 alin. (4) Cod de procedură penală expres prevede că plângerea se examinează de către judecătorul de instrucție în termen de 10 zile, cu participarea 2 procurorului și cu citarea persoanei care a depus plângere, precum și a persoanelor ale căror drepturi și libertăți pot fi afectate prin admiterea plângerii. În cadrul examinării plângerii, procurorul și persoana care a depus plângerea, precum și persoanele ale căror drepturi și libertăți pot fi afectate prin admiterea plângerii dau explicații; - la examinarea plângerii și a recursului în instanța de judecată atât bănuiții cât și apărătorul lor nu au fost prezenți din motiv că nu au fost înștiințați despre ora, data și locul ședințelor de judecată, fapt care confirmă încălcarea art. 144, 124 din Constituție, art. 6 paragraf 1 CEDO.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar în baza materialelor din dosar și în raport cu motivele invocate, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală, Procurorul General și adjuncții lui, persoanele menționate în art. 401 alin. (1) pct. 2) și 3), și în numele acestora, apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărârilor judecătorești după epuizarea căilor ordinare de atac. În corespundere cu prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7) Cod de procedură penală, cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă motivele recursului în anulare cu menționarea cazurilor prevăzute în art. 453 și cu argumentarea ilegalității hotărârii atacate. Prin trimitere la dispoziția art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, se menționează că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv când Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii. Prin urmare, Colegiul penal remarcă faptul că, dreptul de a declara recurs în anulare, poate fi exercitat numai în privința hotărârilor judecătorești prin care a fost judecată cauza penală în fond, adică hotărârile irevocabile de condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac, reglementate de Capitolul IV, Secțiunea I și Secțiunea II ale Codului de procedură penală – adică calea apelului și recursului ordinar. Analizând dispozițiile legale expuse mai sus în raport cu speța dată, rezultă că decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 iulie 2018, adoptată în ordinea reglementată de art. 449 Cod de procedură penală, prin care nu a fost judecată cauza în fond, dar s-a examinat recursul declarat împotriva încheierii primei instanțe prin care a fost admisă plângerea petiționarilor Ciobanu Victoria și Buldumac Vasile depuse împotriva ordonanțelor procurorului de clasare a urmăririi penale, care nu cade sub incidența categoriilor de hotărâri irevocabile prevăzute la alin. (1) art. 452 3 Cod de procedură penală, ce pot fi contestate cu recurs în anulare la Curtea Supremă de Justiție, iar recursul în anulare declarat împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 iulie 2018 în speța dată, este inadmisibil, deoarece o asemenea hotărâre nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs în anulare. În consecință, având ca reper prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7), art. 453 Cod de procedură penală, Colegiul penal decide inadmisibilitatea recursului în anulare înaintat, din motiv că nu îndeplinește cerințele de conținut.

Conducându-se de prevederile art. 432 alin. (2) pct. 1), art. 456 alin. (1) Cod de procedură penală, Colegiul penal DECIDE : Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către avocatul Ceclu Vasile în interesele lui Torgai Nicolae și Strătilă Sergiu, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 iulie 2018, din motiv că nu îndeplinește cerințele de conținut. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la 06 februarie 2019. Președinte Timofti Vladimir Judecători Toma Nadejda Boico Victor 4