1ra-2206/2018 — art.192 alin.2 lit.b CP

1ra-2206/2018 — art.192 alin.2 lit.b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-2206/2018

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

26 decembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Iurie Diaconu,

Judecători Liliana Catan, Ion Guzun,

a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în

principiu a recursului ordinar, împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău din 19

aprilie 2018 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18

septembrie 2018, declarat de inculpatul

Coteț Lilian.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 30.01.2018 – 19.04.2018,

instanța de apel: 13.06.2018 – 18.09.2018,

instanța de recurs: 20.11.2018 –26.12.2018.

Asupra recursului menționat, Colegiul penal,

C O N S T A T Ă :

condamnat în baza art. 192 alin. (2) lit. b) Cod penal la 2 ani închisoare, cu amendă

în mărime de 1000 unități convenționale, cu executare în penitenciar de tip închis,

începând din 19.04.2018, cu deducerea termenului de aflare în stare de reținere de

la 29.11.2017 până la 01.12.2017.

De la inculpat s-a încasat în beneficiul părții vătămate Cozmulici L.

prejudiciul moral în mărime de 15.000 lei.

Corpurile delicte - un portmoneu de culoare cafenie, bani în sumă de 4201

lei, card bancar, 2 cartele de vizită, codul cardului bancar, care au fost transmise în

proprietatea părții vătămate Cozmulici L.

inculpatul Coteț Lilian, împreună și prin înțelegere prealabilă cu Coșnean I., în

1

timp ce se deplasau în microbusul nr.113 pe itinerarul din bd. D. Cantemir,

intersecție cu str. Izmail spre str. Podul Înalt, sect. Ciocana, mun. Chișinău,

realizându-și intenția sustragerii bunurilor altei persoane, a sustras din geanta lui

Cozmulici L. portmoneul de culoare cafenie, în care se aflau bani în sumă de 4500

lei, un card bancar Moldova Agroindbank pe numele lui Cozmulici L., cauzând

părții vătămate o daună materială în sumă de 4500 lei.

Prin încheierea instanței din 29.03.2018, cauza penală în privința lui

Coșnean I., învinuit în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 192 alin. (2) lit. b)

Cod penal, a fost suspendată din motiv că inculpatul suferă de o boală gravă, care îi

împiedică participarea la judecarea cauzei.

Instanța a reținut că inculpatul a declarat că se deplasa spre casă cu rutiera

nr.113. S-a uitat prin geam, aplecându-se să vadă unde se află. La un moment,

partea vătămată a început să strige că i-a fost sustras portmoneul, întrebându-l dacă

el l-a sustras. I-a răspuns că nu. Victima a cerut să fie căutat prin buzunare, i-a

permis, arătându-i și geanta, însă acolo erau doar lucrurile lui personale.

Totodată, vinovăția inculpatului este integral dovedită prin probele

administrate.

Astfel, partea vătămată Cozmulici L. a relatat că, aflându-se în rutieră, stătea

în picioare lângă fereastră. Alături se afla inculpatul, iar Coșnean I. era lângă ușă.

A văzut cum inculpatul s-a aplecat privind pe fereastră, ce i-a părut suspect. A fost

înghesuită încât nu putea face nici o mișcare. Verificând geanta, a depistat că era

deschisă și lipsește portmoneul. A intrat în panică, declarându-i inculpatului că

anume el i-a sustras portmoneul, la ce acesta a răspuns că nu. A solicitat să-i

prezinte geanta, însă portmoneul lipsea. În rutieră se afla un polițist, care a văzut

tot ce s-a petrecut, rugându-i atât pe ea, cât și pe inculpat să coboare la stația

următoare. Coșnean I. nu a putut sustrage portmoneul, deoarece se afla la ușă. Însă

în momentul în care a depistat lipsa acestuia, Coșnean I. nu se mai afla în rutieră.

Coșnean I. este complice la săvârșirea infracțiunii, deoarece portmoneul a fost găsit

la dânsul în mână. El a fost prins în momentul în care scotea banii din portmoneu.

Banii în sumă de 4200 lei i-au fost restituiți, lipseau 600 lei. Solicită încasarea

prejudiciului moral în mărime de 15.000 lei.

Martorul Malciuc A. a relatat că aflându-se în rutieră, a observat cum Coteț

L. a sustras un portmoneu pe care l-a transmis altei persoane care se afla la ușă.

Coteț L. a încercat de mai multe ori să deschisă fermoarul genții părții vătămate.

Legitimația de serviciu a prezentat-o în momentul când partea vătămată a declarat

că i-a dispărut portmoneul, arătând spre inculpat. Rutiera era aglomerată și nu a

putut să acționeze imediat, însă a observat momentul cum inculpatul a transmis

portmoneul lui Coșnean I. Imediat i-a anunțat pe colegii săi, Cotoman I. și Sava D.

După comiterea furtului, a mers cu partea vătămată la IP Ciocana cu un taxi, iar

inculpații au mers în automobilul colegiilor săi.

Martorii Sava D. și Cotoman I. au indicat analogic că, sunt colegi cu

Malciuc A. și pe 29.11.2017 efectuau măsuri de profilaxie a combaterii

infracțiunilor de pungășie în transportul public urban. Ei se aflau în mașina

personală a lui Sava D. și se deplasau în urma rutierei nr.113. La intersecția str.

Otovasca cu str. Podul Înalt, din rutiera nominalizată a coborât o persoană de gen

2

masculin, care avea în mînă un portmoneu, verificându-l. L-au urmărit, văzând că

scotea din portmoneu sume de bani. Stopându-l, s-au legitimat, adresându-i

întrebări în privința portmoneului. Acesta a recunoscut că portmoneul nu îi

aparține. Totodată, Malciuc A. luând legătura cu Cotoman I. i-a spus că în timpul

deplasării în rutiera nr.113 a observat o persoană de gen masculin care a sustras de

la o doamnă portmoneul, transmițându-l altei persoane, care deja a coborât din

transport la intersecția străzilor nominalizate mai sus. Identificându-l, au aflat că

este Coșnean I., iar cel care a transmis portmoneul era Coteț L.

Conform procesul-verbal de reținere din 29.12.2017, de la Coșnean I. au

fost ridicate un portmoneu pentru dame de culoare cafenie, în care se află bancnote

cu nominalul de 1000 lei, 500 lei, 13 bancnote de 200 lei, o bancnotă de 100 lei, o

bancnotă de 1 leu, card bancar pe numele Cozmulici L., două bonuri de plată, o

cartelă de vizită pe numele Costin Ș., un carnețel pentru notițe și pinul cardului

bancar a lui Cozmulici L.

Prin ordonanța din 30.11.2017, corpurile delicte – portmoneul de culoare

cafenie, bani în sumă de 4201 lei, card bancar, 2 cartele de vizită, codul cardului

bancar, au fost recunoscute corpuri delicte și transmise lui Cozmulici L.

Potrivit revendicării MAI pe numele lui Coteț L., în privința inculpatului au

fost intentate nenumărate dosare cu privire la sustragere a bunurilor altor persoane,

pentru unele fiind condamnat, alte procese fiind încetate în legătură cu retragerea

plângerii de către părțile vătămate.

Conform comunicării medicului narcolog, Coteț L. se află la evidență la

medicul narcolog începând cu 15.03.1999, cu diagnosticul narcomanie opiacee.

Potrivit cazierului contravențional, Coteț L. anterior a fost sancționat

contravențional pentru acte de huliganism, pentru procurarea și păstrarea ilegală de

droguri.

Deci, este stabilit cu certitudine că inculpatul a atentat la relațiile sociale cu

privire la posesia asupra bunurilor mobile.

Fapta prejudiciabilă săvârșită de inculpat se exprimă în acțiunea de

sustragere pe ascuns din geanta prezentă în mîina victimei, fiind clară apartenența

portmoneului cu bani la persoana respectivă.

Totodată, este demonstrată vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii de

pungășie, prin faptul că acesta fiind un pasager alăturat victimei, intenționat a

manipulat cu fermoarul de la geanta ei, iar faptul că ambii inculpați au acționat de

comun acord și prin înțelegere prealabilă, rezultă din aceea că portmoneul sustras

de Coteț L. ulterior a fost transmis lui Coșnean I., care imediat a coborât din

microbus, fiind stopat de colaboratorii de poliție. Coșnean I. nu s-a aflat în

imediata apropiere a victimei, el stătea în ușa microbusului unde distrăgea atenția

pasagerilor în timp ce Coteț L. acționa în scop de cupiditate.

Cu referire la argumentele apărării că, martorul Malciuc A. a declarat că a

văzut cum inculpatul a încercat de mai multe ori să deschidă fermoarul la geantă,

urmărind mîina lui Coteț L., însă nu a curmat acțiunea și acesta nu a văzut că

anume inculpatul a sustras portmoneul, se reține că infracțiunea săvârșită de

inculpat se consideră consumată din momentul începerii săvârșirii acțiunii de

3

sustragere, la caz manipularea fermoarului de la geanta victimei, chiar dacă

făptuitorul nu ar fi avut posibilitatea reală de a dispune de bunurile victimei.

Sunt nefondate afirmațiile apărării precum că există declarații contradictorii

între poziționarea părților în microbus descrisă de partea vătămată și martorul

Malciuc A. Or, ambii au descris același loc din salonul microbusului, precum și

pasagerii din microbus se deplasează, se mișcă, se întorc, schimbându-și locul, iar

fiecare persoană descrie momentul pe care el personal l-a memorizat, iar dacă

explicațiile inculpatului se contrazic cu cele ale martorului referitor la poziționarea

martorului în momentul sustragerii demonstrează că inculpatul a urmărit fiecare

pasager din salonul mijlocului de transport pentru a putea realiza scopul de

sustragere nestingherit de nimeni. Nu poate o persoană care nu intenționează să

fure să memorizeze pasagerii din microbus, care și unde se află, unde se uită și să

țină minte poziționarea fiecărui pasager din rutiera aglomerată peste 4 -5 luni de la

deplasare, inclusiv să țină minte că martorul era cu spatele la dânsul și nu putea să

vadă momentul când a sustras portmoneul victimei ce se afla în spatele lui Coteț L.

Mai mult, nu este posibil ca inculpații, care înainte de a urca în microbus

împreună au servit bere la aceeași masă în același local, apoi urcându-se în același

microbus, să nu cunoască că ambii se află în același autovehicol, precum susține

Coteț L. că nu l-a văzut pe Coșnean I. în salonul microbusului, că nu știe unde

acela a plecat după bere, ca ulterior portmoneul sustras de la victima poziționată

lângă Coteț L. să fie depistat în mâina lui Coșnean I., care pe parcursul deplasării

cu aceeași rută s-a aflat la ușa de la intrare.

Instanța a încadrat acțiunile inculpatului pe art. 192 alin. (2) lit. b) Cod

penal, ca pungășia, adică acțiunea în scopul sustragerii bunurilor altei persoane din

geanta prezentă la persoană, comisă de două persoane.

La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont de prevederile art. 7, 16, 75 Cod

penal, că inculpatul a comis o infracțiune mai puțin gravă, că circumstanțe

atenuante nu s-a stabilit, iar în calitate de circumstanță agravantă fiind reținută

caracteristica negativă a inculpatului, din care rezultă că acesta anterior a săvârșit

multiple infracțiuni de sustragere, însă nu s-a corectat, că sancțiunea art. 192 alin.

(2) Cod penal prevede pedeapsa cu închisoare de până la 4 ani, cu amendă de la

550 la 1350 unități convenționale, concluzionând că reeducarea și corectarea lui

este posibilă doar prin izolare de societate, asemenea pedeapsă fiind

corespunzătoare faptei săvârșite.

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat.

Apelantul a invocat că concluzia instanței de condamnare a inculpatului nu

corespunde realității și nu este bazată pe materialele cauzei examinate în cadrul

cercetării judecătorești.

Sentința este bazată doar pe declarațiile martorului Malanciuc A., care este

colaborator de poliție, fiind în contradicție cu declarațiile părții vătămate.

Instanța nu a luat în considerație că Coșnean I., în momentul reținerii, a

declarat că a sustras portmoneul de unul singur, iar Coteț L. nu are nici o legătură

cu infracțiunea incriminată.

4

Atât organul de urmărire penală, cât și instanța de judecată, superficial și

tendențios au examinat circumstanțele de fapt ale cauzei, fără careva probe

pertinente și veridice.

3.1. A declarat apel și inculpatul, care a solicitat casarea sentinței și

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie achitat.

Apelantul a indicat că infracțiunea incriminată nu a fost săvârșită de el.

septembrie 2018, apelurile au fost respinse, ca nefondate.

Instanța de apel a reținut că instanța de fond, în conformitate cu prevederile

art. 101 Cod de procedură penală, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod

obiectiv circumstanțele cauzei, a dat probelor administrate o apreciere legală din

punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, și din punct

de vedere al coroborării lor, corect concluzionând vinovăția inculpatului în

comiterea infracțiunii prevăzute la art. 192 alin. (2) lit. b) Cod penal.

Din declarațiile inculpatului rezultă prezența acestuia în rutiera respectivă,

precum și că se afla lângă partea vătămată, iar restul argumentelor invocate în

susținerea nevinovăției inculpatului reprezintă o modalitatea de a se eschiva de

răspunderea penală.

Or, vinovăția acestuia s-a confirmat prin probele administrate, inclusiv

declarațiile părții vătămate, a martorului Malciuc A., care a relatat că a văzut

personal cum inculpatul a sustras un portmoneu de la partea vătămată din geantă și

l-a transmis altei persoane care se afla la ieșirea din rutieră, care s-a dovedit a fi

Coșnean I.; ale martorilor Sava D. și Cotoman I., care au relatat similar că din

rutieră a coborât o persoană suspectă, ce se uita în portmoneu, scotea bani și alte

lucruri, l-au urmărit, apoi au strigat la el „stai”, la ce acesta a aruncat portmoneul,

s-au legitimat, întrebându-l dacă este portmoneul lui, primind răspuns că l-a

sustras, au aflat că este Coșnean I., între timp colegul său Malciuc A. l-a telefonat

pe Cotoman I. spunându-i că victima întreabă prin rutieră unde-i portmoneul, s-au

deplasat la IP Ciocana unde au documentat cazul, Malciuc A. i-a spus că Coșnean

I. a acționat cu Coteț L. pentru a sustrage portmoneul; procesul-verbal de reținere

din 29.12.2017, corpurile delicte care au fost recunoscute prin ordonanța din

30.11.2017, revendicarea MAI pe numele lui Coteț L., comunicarea medicului

narcolog, caracteristica eliberată în privința inculpatului de la locul de trai, cazierul

contravențional în privința lui Coteț L.

Sunt nefondate argumentele apărătorului și inculpatului, precum că instanța

de fond nu a apreciat corespunzător probele administrate, or, cele relatate fiind

combătute de întreg sistem de probe cercetate în ședință și apreciate prin prisma

art. 101 Cod de procedură penală, și care succesiv coroborează între ele,

demonstrând în totalitate vina inculpatului în comiterea infracțiunii imputate.

Mai mult, s-a stabilit cu certitudine că inculpatul a atentat la relațiile sociale

cu privire la posesia asupra bunurilor mobile.

Astfel, fapta comisă de inculpat s-a exprimat în acțiunea de sustragere pe

ascuns din geanta prezentă în mîina victimei, fiind clară apartenența portmoneului

cu bani la persoana respectivă.

5

Vina inculpatului se confirmă și prin faptul că el fiind un pasager alăturat

victimei, intenționat a manipulat cu fermoarul de la geanta ei. Mai mult, ambii

inculpați au acționat de comun acord și prin înțelegere prealabilă, deoarece

portmoneul sustras de Coteț L. ulterior a fost transmis lui Coșnean I., care imediat

a coborât din microbus, fiind stopat de colaboratorii de poliție. Coșnean I. nu s-a

aflat în imediata apropiere a victimei, el stătea în ușa microbusului unde distrăgea

atenția pasagerilor în timp ce Coteț L. acționa în scop de cupiditate.

La stabilirea pedepsei, instanța de fond just a ținut cont de prevederile art.7,

16, 61, 75 Cod penal și a numit inculpatului o pedeapsă privativă de liberate, care

este echitabilă și va atinge scopul de corectare și reeducare a ultimului, corect

luându-se în considerare că infracțiunea săvârșită face parte din categoria celor mai

puțin grave, că lipsesc circumstanțe atenuante, iar ca circumstanță agravantă fiind

reținută caracteristica negativă a inculpatului, din care rezultă că acesta anterior a

săvârșit multiple infracțiuni de sustragere, însă nu s-a corectat, astfel pedeapsa

fiind corespunzătoare faptei săvârșite.

adoptate și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie achitat.

Recurentul a invocat că nu este vinovat, iar la baza învinuirii nu au fost puse

probe directe, care i-ar fi demonstrat vinovăția, fiind condamnat pe presupuneri.

Instanța de apel a refuzat să analizeze faptele relatate de el.

Coșnean I. a recunoscut vina și a declarat că el nu are nici o legătură cu

infracțiunea incriminată.

Partea vătămată nu a depus declarații incriminatorii față de el, la baza

condamnării fiind puse doar declarațiile martorului indirect Malciuc A., care este

colaborator de poliție.

În asemenea circumstanțe, a fost condamnat pentru infracțiunea pe care nu a

comis-o.

materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal

concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele

considerente.

În primul rând, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel, dar doar în temeiurile prevăzute de lege.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se

pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1)

Cod de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art.

430 alin. (5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină

indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărârii

atacate în acest sens.

Însă, în recursul inculpatului, în pofida prevederilor enunțate, nu este indicat

nici un temei din cele nominalizate în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

fiind omisă totalmente specificarea unor concrete erori de drept și argumentarea

ilegalității deciziei contestate în acest sens (pct. 5 din decizie).

6

Circumstanțele enunțate denotă că recursul nu întrunește condițiile legale de

conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu

recursul ordinar al inculpatului cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar

justifica, și să se expună, apoi, asupra unor temeiuri neargumentate legal de

recurent.

Or, conform prevederilor art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea

acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii.

În al doilea rând, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel, inclusiv și în temeiul când hotărârea atacată

nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar, în

care nici nu sunt indicate concrete erori de drept clar definite (pct. 5. din decizie), se

atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârilor contestate,

inclusiv cele reproduse în pct. 2. și 4. din prezenta decizie, relevă în mod

concludent că instanțele de fond și de apel, legal și întemeiat au constatat și

apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată inculpatului,

și încadrarea juridică corectă a acțiunilor lui infracționale, în strictă conformitate

cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin

prisma cumulului de probe anexate la dosar, inclusiv declarațiile inculpatului,

părții vătămate și ale martorilor oculari Malciuc A., Sava D. și Cotoman I.,

procesul-verbal de reținere din 29.12.2017, potrivit căruia de la Coșnean I. a fost

ridicate portmoneul sustras din geanta părții vătămate, corpurile delicte -

portmoneul de culoare cafenie, bani în sumă de 4201 lei, card bancar, 2 cartele de

vizită, codul cardului bancar pe numele lui Cozmulici L., revendicarea MAI din

care rezultă că în privința inculpatului au fost intentate nenumărate dosare cu

privire la sustragere a bunurilor altor persoane, pentru unele fiind condamnat, pe

altele procesul fiind încetat în legătură cu retragerea plângerii de către părțile

vătămate, comunicarea medicului că Coteț L. se află la evidență la medicul

narcolog începând cu 15.03.1999 cu diagnosticul narcomanie opiacee, cazierului

contravențional pe numele lui Coteț L., prin care se atestă că anterior a fost

pedepsit contravențional pentru acte de huliganism, pentru procurarea și păstrarea

ilegală de droguri, toate probele fiind apreciate în conformitate cu prevederile art.

101 alin. (1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității, veridicității și coroborării lor, instanțele de fond și de apel

indicând argumentat și detailat motivele pentru care au respins versiunile și

dovezile apărării, instanța de apel pronunțându-se argumentat asupra tuturor

motivelor invocate în apelul de pe rol, probele administrate pe caz demonstrând cu

concludență prezența în acțiunile inculpatului a elementelor infracțiunii prevăzute

la art. 192 alin. (2) lit. b) Cod penal (pct. 2. - 5. din decizie).

7

Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o

reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință

soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat

decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o

acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs

eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua

motivele jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c.

Finlandei). Art. 6 din CEDO impune în sarcina instanței, obligația de a efectua

o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și probelor propuse de părți, cu

excepția cazului în care se apreciază relevanța acestora, iar obligația motivării

deciziilor, impusă instanțelor de art. 6 § 1 din CEDO, nu poate fi înțeleasă ca

impunând formularea unui răspuns detaliat la fiecare argument (hotărârea CtEDO,

pct. 80-81, Perez c. Franței, Van de Hurk c. Țărilor de Jos).

Pe lângă aceasta, recursul vizat este întemeiat doar pe critica modului în care

instanțele de fond și de apel au apreciat probele și circumstanțele cauzei (pct. 5. din

decizie).

Însă, pornind de la relevanțele art. 6 pct. 111), 27, 414 alin. (1) și (2) a

Codului de procedură penală, eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere

greșită a probelor, iar judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa

convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de

apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în

baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere

probelor din dosar. Astfel, activitatea instanțelor de fond și de apel privind doar

aprecierea sau reaprecierea probelor și circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel

pe care îl propune apărarea este o competență și prerogativă legală a acestor

instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în

art. 427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul

ordinar, la fel, este lipsită de orice temei legal.

Mai mult, motivele invocate în recursul de pe rol au constituit deja obiect de

examinare în instanțele de fond și de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în

acest sens (pct. 2 – 5. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor

cauzei care au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței

CtEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie

2007, pct. 20, cazul Bujnița c. Moldovei).

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent, că instanțele de fond și de

apel nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că

hotărârile contestate conțin motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, și

că recursul ordinar este unul vădit neîntemeiat.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că

acesta este vădit neîntemeiat.

Prin urmare, odată ce este vădit neîntemeiat, recursul de pe rol urmează a fi

declarat inadmisibil.

8

Cod de procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Coteț Lilian

Stelian, împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău din 19 aprilie 2018 și deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 septembrie 2018, pe motiv că

este vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 25 ianuarie 2019.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

Dosarul nr. 1ra-2206/2018

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

D I S P O Z I T I V

9

26 decembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Iurie Diaconu,

Judecători Liliana Catan, Ion Guzun,

a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în

principiu a recursului ordinar, împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău din 19

aprilie 2018 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18

septembrie 2018, declarat de inculpatul

Coteț Lilian Stelian, născut la

10 ianuarie 1979, originar și locuitor al mun. Chișinău,

str. N. M. Spătaru 19/5, ap. 49, cetățean al R. Moldova,

fără antecedente penale.

În conformitate cu art. 431 alin. (1), 432 alin. (1), (2) pct. 4), alin. (3) Cod

de procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Coteț Lilian

Stelian, împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău din 19 aprilie 2018 și deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 septembrie 2018, pe motiv că

este vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată va fi pronunțată la 25 ianuarie 2019.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

10