1ra-2026/2018 — art. 201-1 al.1 CP

1ra-2026/2018 — art. 201-1 al.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-2026/2018

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

19 decembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Iurie Diaconu,

Judecători – Ion Guzun și Liliana Catan,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de

avocatul Rodica Cojocar în numele inculpatului Mărgineanu Nicolae, prin care

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 03 iulie 2018, în

cauza penală în privința lui

Mărgineanu Nicolae XXX, născut la XXX,

domiciliat în mun. XXX.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 12.06.2017 pînă la 03.05.2018;

Instanța de apel de la 25.05.2018 pînă la 03.07.2018;

Instanța de recurs de la 25.09.2018 pînă la 19.12.2018.

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții

Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

fiind judecată în procedura prevăzută de articolul 3641 Cod de procedură penală,

Mărginean Nicolae a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 2011 alin. (1) lit. a) Cod penal și în baza acestei legi, i s-a stabilit pedeapsa sub

formă de 100 ore muncă neremunerată în folosul comunității.

Acțiunea civilă înaintată de Mărgineanu Lilia s-a admis parțial și s-a încasat de

la Mărgineanu Nicolae în beneficiul lui Mărgineanu Lilia, paguba morală în mărime

de 20 000 lei.

acționând cu intenție, aflându-se la domiciliu situat pe strada XX, ap. XXX, mun.

Bălți, unde locuia împreună cu soția sa Mărgineanu Lilia, astfel fiind membrii unei

familii, la 17.04.2017, în jurul orei 21-20 min., fiind în stare de ebrietate alcoolică, în

urma unui conflict care a apărut spontan, manifestând o vădită lipsa de stimă și

respect față de soția sa, profitând de faptul că respectiva este neputincioasă față de el

din punct de vedere fizic, cit și cel psihologic, a numit-o pe soția sa cu cuvinte

necenzurate înjosindu-i demnitatea și pricinuindu-i suferințe psihice, ulterior în

procesul conflictului a maltratat-o, lovind-o cu pumnii peste cap și mână, cauzându-i

potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 171 D din 15.05.2017, vătămări corporale

sub formă de, edem și echimoză în regiunea degetului al mânii drepte, care se

clasează la vătămare ușoară. Or, ca rezultat a acțiunilor nominalizate numita

Mărgineanu Lilia Serghei s-a ales atît cu leziunile corporale ușoare ale integrității

corporale, cît și cu suferințe psihice și prejudiciul moral.

de către partea vătămată/partea civilă Mărgineanu Lilia, care a solicitat, casarea

acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Mărgineanu Nicolae să fie

recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (1) lit. a) Cod

penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare și a admite integral acțiunea

civilă înaintată.

1

În motivarea apelului s-a indicat că, nu este de acord cu concluziile instanței de

fond privind aplicarea față de inculpat a pedepsei sub formă de muncă neremunerată

în folosul comunității, deoarece aceasta contravine circumstanțelor cauzei și a

prevederilor art. 61 Cod penal.

Inculpatul și-a recunoscut vina doar pentru a miza la aplicarea față de acesta a

unei pedepse mai blînde, deși nu se căiește de cele comise, dimpotrivă avea un

comportament cinic în timpul examinării cauzei penale, mereu zîmbea cînd era în

ședința de judecată, iar fiind întrebat cum se comporta în timpul conflictului acesta a

relatat că el zâmbea și ea la fel zâmbea când o lovea, iar copiii în acest timp se aflau

în apartament și erau „spectatori” a-i agresiunilor comise de către acesta față de

subsemnată.

Circumstanțe ce reflectă că inculpatul urmează a fi izolat de societate, în

condițiile în care prin pedeapsa stabilită nu se atinge echitatea socială, nici corectarea

lui Mărgineanu Nicolae, prevenirea comiterii de către ultimul a altor infracțiuni/acte

ilegale față de subsemnată. Până în prezent îi este frică ca aceste evenimente să nu se

mai repete, cunoscând personalitatea acestuia, care este o persoană predispusă spre

comiterea actelor de violență.

Instanța de fond nu a ținut cont că cele întâmplate au avut loc în prezența

copiilor minori, care la fel au fost stresați enorm, fapt ce nu l-a împiedicat pe inculpat

de a comite actele de agresiune.

Cât privește acțiunea civilă, instanța neîntemeiat a admis-o parțial, ori, în cadrul

ședinței de judecată apelanta a înaintat suficiente argumente și a efectuat referință la

probele din materialele cauzei în confirmarea cuantumului prejudiciului moral cauzat

- 100 000 lei.

3.1. Legalitatea și temeinicia sentinței de condamnare a fost contestată cu apel

de către avocatul Rodica Cojocar în numele inculpatului Mărgincanu

Nicolae, care a solicitat, casarea acesteia în partea civilă, cu micșorarea încasării

pagubei morale.

În motivarea apelului s-a indicat că, instanța a dat o apreciere juridică corectă

probelor acumulate în dosar, fără a motiva care este necesitatea încasării în partea

prejudiciului moral în suma de 20 000 lei.

Totodată s-a menționat că, provocatoare a scandalului a fost și partea vătămata,

Mărgineanu Lilia, ambii fiind în stare de ebrietate, iar gradul prejudiciabil constatat a

fost doar deteriorarea unei unghii artificiale. De aceia apelantul a considerat că,

prejudiciul moral cauzat este în echivalent bănesc cu mult mai mic decât suma

încasata de 20 000 lei.

fost respinse apelurile părții vătămate/părții civile Mărgineanu Lilia și al

avocatului Cojocar Rodica în numele inculpatului Mărgineanu Nicolae, cu

menținerea sentinței instanței de fond, fără modificări.

4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, soluția instanței de

fond privind vinovăția inculpatului Mărgineanu Nicolae a fost pe deplin justificată,

ori, instanța de apel a considerat că, vina acestuia de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 2011 alin. (1) lit. a) Cod penal, după indicii calificativi: violență în familie,

acțiunea intenționată comisă de un membru al familiei asupra altui membru al

familiei, manifestată prin maltratare, alte acțiuni violente soldate cu vătămare

ușoară a integrității corporale sau a sănătății, este dovedită integral prin probele

administrate și cercetate conform art. 101 Cod de procedură penală.

2

Referitor la aplicarea pedepsei, instanța de apel a ținut să indice că, pedeapsa

este echitabilă când ea impune persoanei vinovate lipsuri și restricții alei drepturilor

lui, proporționale cu gravitatea infracțiunii săvârșite și este suficientă pentru

restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor victimei, statului și

întregii societăți, perturbate prin infracțiunea comisă, ori, pedeapsa penală aplicată lui

Mărgineanu Nicolae corect a fost stabilită sub formă de muncă neremunerată în

folosul comunității.

Instanța de apel a reținut că, lipsesc careva împrejurări care ar genera aplicarea

față de inculpat a unei pedepse mai aspre, așa cum pledează partea vătămată/partea

civilă, or, infracțiunea comisă de către inculpatul Mărgineanu Nicolae se califică ca

fiind mai puțin gravă, totodată s-a reținut scopul și motivul comiterii infracțiunii. S-a

menționat că, în cadrul urmăririi penale, atât la înaintarea învinuirii, cât și în cadrul

cercetării judecătorești, inculpatul Mărgineanu Nicolae a recunoscut vinovăția

incriminată și se căiește sincer de cele comise, poziție menținută și în instanța de

apel.

De asemenea, instanța de apel a menționat că, căința sinceră a inculpatului

Mărgineanu Nicolae în comiterea infracțiunii incriminate, comiterea pentru prima

data a unei infracțiuni mai puțin grave, inculpatul anterior nu a fost judecat, se

caracterizează pozitiv, are un loc de trai, un loc de muncă, nu se află la evidență

medicului narcolog și psiholog, au fost circumstanțe care s-au luat în considerație la

numirea pedepsei și a generat la aplicarea unei pedepsei în formă de muncă

neremunerată în folosul comunității, pe care instanța de apel a considerat-o corectă și

echitabilă.

Referitor la pretențiile părților în partea ce ține soluționarea acțiunii civile de

către instanța de fond, instanța de apel le-a considerat neîntemeiate, din următoarele

considerente.

Partea vătămată Mărgineanu Lilia în instanța de fond a înaintai acțiune civilă,

prin care a solicitat încasarea din contul inculpatului Mărgineanu Nicolae a

prejudiciului moral în mărime de 100 000 lei.

Reieșind din prevederile art. 219, 221 alin. (1), (3), 225 alin. (1), (3), 387 alin.

(1), (3) Cod de procedură penală și art. 1423 alin. (1) Cod Civil, materialele cauzei

penale și argumentele acțiunii civile a lui Mărgineanu Lilia, instanța de apel a conchis

că, în cazul dat, instanța de fond corect a stabilit că, răspunderea pentru daunele

morale o poartă inculpatul Mărgineanu Nicolae și just a soluționat acțiunea civilă prin

încasarea de la acesta a sumei de 20 000 lei.

Instanța de apel, în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor fizice, psihice

cauzate părții vătămate Mărgineanu Lilia, de gradul de vinovăție al făptuitorului

Mărgineanu Nicolae, prejudiciul cauzat prin infracțiune și de măsura în care

compensarea poate aduce satisfacerea efectivă, ținând cont de aceste împrejurări și

circumstanțele individuale ale cauzei, urmărind scopul ca evaluarea să nu fie una

subiectivă ori pentru a nu se ajunge la o îmbogățire fără just temei, a considerat că,

suma de 20 000 lei este o despăgubire echitabilă pentru daunele morale cauzate.

Faptul că, inculpatul are un salariu mare și că partea vătămată a prezentat

informația privind mărimea acestuia nu constituie un temei de încasare a pagubei

morale în mărimea solicitată de partea vătămată, partea civilă, așa cum paguba

morala i se apreciază nu numai din poziția socială a inculpatului, dar și din gradul de

suferințe fizice, psihice și consecințele lor.

Părții vătămate i-au fost cauzate vătămări corporale ușoare, care-s cu dereglare

de scurtă durată a sănătății.

3

Agresiunea fizică în prezența copiilor i-a cauzat părții vătămate un anumit grad

de suferințe psihice, care a fost apreciat de instanța de fond. Gradul suferințelor fizice

și psihice corespunde sumei încasate, aceasta fiind o recompensă proporțională și

echitabilă.

Suma prejudiciului moral solicitată de către partea vătămată de 100 000 lei este

una mult prea exagerată, neproporțională și nefondată.

Dar nici micșorarea sumei în sensul propus de inculpat nu poate avea loc,

deoarece suma încasată de 20 000 lei, este echitabilă faptei infracționale,

consecințelor ei (vătămări corporale ușoare și gradul suferințele psihice sau

fizice cauzate părții vătămate) și poziției sociale a inculpatului.

În acest context, încasarea din contul inculpatului în folosul părții vătămate/

părții civile cu titlul de prejudiciul moral a sumei de 20 000 lei, în opinia instanței de

apel a fost una suficientă și oportună suferințelor morale, fizice și psihice suportate de

către partea vătămată.

numele inculpatului Mărgineanu Nicolae, declară recurs ordinar prin care solicită

casarea cesteia, în partea încasării a pagubei morale, micșorând-o până la 5 000 lei.

Recurentul invocă aceleași argumente invocate în cererea de apel (pct. 3.1. din

decizie). Totodată, se invocă că, instanța de apel nu a ținut cont pe deplin de

circumstanțele cauzei, precum că, cauza a fost judecată în procedură simplificată,

inculpatul a recunoscut vina, este la prima abatere de la legea penală, se

caracterizează pozitiv, are un loc de trai, un loc de muncă, că nu se află la evidență

medicului narcolog și psiholog, plătește pensia alimentară pentru 2 copii. Astfel, în

opinia recurentului, paguba materială urmează a fi micșorată.

5.1. Potrivit prevederilor art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală,

procurorul, a prezentat referință privind opinia asupra recursului declarat de avocatul

Rodica Cojocar în numele inculpatului Mărgineanu Nicolae, prin care a menționat că,

recursul urmează a fi respins, deoarece instanța de apel s-a pronunțat argumentat și

detaliat asupra faptelor invocate. Din textul deciziei rezultă că s-a analizat obiectiv

probele administrate și hotărârile cuprind motivele pe care se întemeiază soluția, fiind

în corespundere cu prevederile art. 414, 417 Cod de procedură penală.

materialelor din dosar, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din

următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în

cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres în art. 427

alin. (1) Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava

situația condamnatului.

Potrivit textului recursului declarat de către avocatul Rodica Cojocar în numele

inculpatului Mărgineanu Nicolae, se semnalează ca temei de casare a deciziei

instanței de apel art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală - când instanța de

apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată

nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă

4

de fapt, care a afectat soluția instanței. Aceste temeiuri nu și-au găsit confirmare la

examinarea recursului menționat, nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate

de recurent.

În esență, recurentul critică decizia instanței de apel în partea încasării pagubei

morale, solicitând să fie micșorată.

Colegiul penal reiterează că, criticile formulate de recurent enunțate la pct. 5.

din prezenta decizie, au fost obiect de discuție la judecarea cauzei în instanța de apel,

care le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în prezenta

decizie la pct. 4.1., soluție, pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin, ori

materialul probator al cauzei penale dovedește incontestabil legalitatea temeiurilor de

fapt și de drept care au adus la pronunțarea hotărârilor recurate.

Totodată, Colegiul penal consideră că, justificat instanța de apel a menținut

încasarea de la Mărgineanu Nicolae dauna morală cauzată în beneficiul lui

Mărgineanu Lilia, în mărime de 20 000 lei, întrucît în procesul penal acțiunea civilă

este o modalitate de reparare a prejudiciului cauzat prin infracțiune, iar repararea

prejudiciilor morale prezintă o modalitate distinctă, rezultat din lezarea sentimentelor

de afecțiune.

Față de cele ce preced, instanța de recurs menționează că, despăgubirile pentru

daune morale se disting de cele pentru daune materiale prin faptul că acestea nu se

probează, ci se stabilesc de instanța de judecată prin evaluare.

În acest scop, pentru ca evaluarea să nu fie una subiectivă ori pentru a nu se

ajunge la o îmbogățire fără just temei, astfel, în cazul infracțiunilor contra persoanei,

soldate cu vătămări corporale ușoare, este necesar să fie luate în considerare

suferințele fizice și morale, care au fost cauzate prin fapta infracțională săvârșită de

inculpat, precum și toate consecințele acestuia.

Mai mult, pe aceiași cale de considerente, se enunță că potrivit art. 1422 Cod

civil, în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral, adică careva

suferințe psihice prin faptele infracționale ale unei persoane, instanța poate obliga

vinovatul să repare prejudiciul prin echivalent bănesc. Art. 1423 Cod civil prevede

că, mărimea compensației pentru prejudiciul moral se determină de către instanța de

judecată în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate

persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, dacă vinovăția

este o condiție a răspunderii și de măsura în care această compensare poate aduce

satisfacție persoanei vătămate.

Din materialele cauzei, rezultă că, Mărgineanu Lilia a trecut prin suferință

morală, iar instanța de apel just a menținut poziția primei instanțe care a conchis că

aceste suferințe urmează a fi recuperate de inculpat prin contra-echivalent bănesc în

sumă de 20 000 lei, sumă ce a fost considerată echitabilă pentru recuperare a

prejudiciului moral suferit.

Astfel, Colegiul penal menționează că, instanța de apel, menținînd poziția primei

instanțe, a ținut cont de practica CEDO privitor la modul de încasare a prejudiciului

moral, cât și de prevederile art. art. 1423 Cod Civil, conform căruia, mărimea

compensației pentru prejudiciul moral se determină de către instanța judecătorească

reieșind din caracterul și gravitatea suferințelor psihice și fizice cauzate persoanei

vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, (dacă vinovăția este

condiție a răspunderii), și de măsura în care această compensare poate aduce

satisfacție persoanei vătămate. Caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice

le apreciază instanța judecătorească, luând în considerație circumstanțele în care a

5

fost cauzat prejudiciul (locul, timpul vârsta etc.), precum și statutul social al

persoanei vătămate. Mărimea prejudiciului moral nu depinde de mărimea

prejudiciului material.

Prezența circumstanțelor nominalizate permit instanței de recurs să

concluzioneze asupra inadmisibilității recursului declarat pe motiv că, acesta este

vădit neîntemeiat.

Colegiul penal,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de avocatul Rodica Cojocar în

numele inculpatului Mărgineanu Nicolae, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Bălți din 03 iulie 2018, în cauza penală în privința lui Mărgineanu

Nicolae XXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțat integral la 18 ianuarie 2019.

Președinte: Iurie Diaconu

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

6