1ra-1743/2018 — art. 361 alin. 2 lit. c, d CP

1ra-1743/2018 — art. 361 alin. 2 lit. c, d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-1743/2018

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

18 decembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte: Timofti Vladimir,

Judecătorii: Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena și Boico Victor,

judecând fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către procurorul

în Procuratura de Circumscripție Bălți, Bodareu Octavian, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 13 iunie 2018, în cauza

penală în privința lui

Melnic Nadejda xxxxx, născută la xxxxx,

originară xxxxx și domiciliată xxxxx

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 12.09.2016 – 19.09.2017;

Instanța de apel: 29.01.2018 – 13.06.2018;

Instanța de recurs: 31.07.2018 – 18.12.2018.

A C O N S T A T A T:

Melnic Nadejda a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 361

alin. (2) lit. c) Cod penal, la 1 (unu) an închisoare, iar în temeiul art. 90 Cod penal,

executarea pedepsei a fost suspendată condiționat pentru perioada de probațiune

de 6 (șase) luni.

Melnic Nadejda, la 03 mai 2012, aflându-se în xxxxx, în procesul de colectare al

semnăturilor susținătorilor referendumului Republican privind aderarea

Republicii Moldova la tratatele de constituire a Comunității Economice Euro-

asiatice, de formare al teritoriului vamal unic și de constituire a Uniunii Vamale,

intenționat, cu scopul de a mări substanțial numărul de semnături colectate, a

înscris ilegal în lista de subscripție nr. 003018 la numărul de ordine „4” datele de

identitate ale cet. Grădinari Ivan și semnătura acestuia, care conform raportului de

expertiză grafoscopică nr. 34/12/2/3-1048 din 29 iunie 2016, s-a constatat că la

rubrica „semnătura susținătorului referendumului” nu a fost efectuată de către

ultimul, ci de către o altă persoană.

Tot ea, la 14 mai 2012, aflându-se în xxxxx, în procesul de colectare al

semnăturilor susținătorilor referendumului Republican privind aderarea

Republicii Moldova la tratatele de constituire a Comunității Economice Euro-

1

asiatice, de formare al teritoriului vamal unic și de constituire a Uniunii Vamale,

intenționat, cu scopul de a mări substanțial numărul de semnături colectate, a

înscris ilegal în lista de subscripție nr. 003104 la numărul de ordine „22” datele de

identitate ale cet. Moțoc Victor și semnătura acestuia, care conform raportului de

expertiză grafoscopică nr. 34/12/2/3-1048 din 29 iunie 2016, s-a stabilit că la

rubrica „semnătura susținătorului referendumului” semnătura nu este efectuată

de către ultimul, ci de către o altă persoană.

Tot ea, la 16 mai 2012, aflându-se în xxxxx, în procesul de colectare al

semnăturilor susținătorilor referendumului Republican privind aderarea

Republicii Moldova la tratatele de constituire a Comunității Economice Euro-

asiatice, de formare al teritoriului vamal unic și de constituire a Uniunii Vamale,

intenționat, cu scopul de a mări substanțial numărul de semnături colectate, a

înscris ilegal în lista de subscripție nr. 003106 la numărul de ordine „2” datele de

identitate ale cet. Romandaș Veaceslav și semnătura acestuia, care conform

raportului de expertiză grafoscopică nr. 34/12/2/3-1048 din 29 iunie 2016

efectuate a stabilit că la rubrica „semnătura susținătorului referendumului”

semnătura nu este efectuată de către ultimul, ci de către o altă persoană.

Tot ea, la 05 iunie 2012, aflându-se în xxxxx, în procesul de colectare al

semnăturilor susținătorilor referendumului Republican privind aderarea

Republicii Moldova la tratatele de constituire a Comunității Economice Euro-

asiatice, de formare al teritoriului vamal unic și de constituire a Uniunii Vamale,

intenționat, cu scopul de a mări substanțial numărul de semnături colectate, a

înscris ilegal în lista de subscripție nr. 003106 la numărul de ordine „19” datele de

identitate ale cet. Babără Olga și semnătura acesteia, care conform raportului de

expertiză grafoscopică nr. 34/12/2/3-1048 din 29 iunie 2016 efectuate a stabilit

că la rubrica „semnătura susținătorului referendumului”, semnătura nu este

efectuată de către ultima, ci de către o altă persoană.

Acțiunile inculpatei au fost încadrate în baza art. 361 alin. (2) lit. c) Cod

penal, conform indicilor calificativi - confecționarea documentelor oficial false, care

acordă drepturi sau eliberează de obligații, săvârșite referitor la un document de

importanță deosebită.

pronunțarea unei sentințe de condamnare și în baza calificativului „soldat cu

daune în proporții mari intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite

de lege ale persoanelor fizice sau juridice” prevăzut de lit. d) alin. (2) art. 361 Cod

penal cu încasarea din contul inculpatei Melnic Nadejda în beneficiul statului suma

de 430 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, suportate de bugetul statului la

efectuarea expertizei grafoscopice.

În motivarea apelului a invocat că prin acțiunile sale intenționate,

Melnic Nadejda a săvârșit confecționarea documentelor oficial false, care acordă

drepturi sau eliberează de obligații, săvârșite referitor la un document de

importanță deosebită, soldate cu daune în proporții mari intereselor publice,

precum și a drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice și

juridice, adică infracțiunea prevăzută de art. 361 alin. (2) lit. c), d) Cod penal.

2

A menționat, că prima instanță eronat a exclus din sentință calificativul

„soldat cu daune în proporții mari intereselor publice sau drepturilor și intereselor

ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice” prevăzut de lit. d) al normei

vizate, deoarece inculpata în momentul culegerii semnăturilor pentru susținerea

referendumului a acționat cu intenție, însă din motive independente de aceasta

(invalidarea referendumului de către Comisia Electorală Centrală), această

intenție a ei nu și-a atins scopul inițial.

Pe lângă aceasta, deși în dezbaterile judiciare acuzatorul a solicitat încasarea

cheltuielilor judiciare în mărime de 430 lei, suportate pentru efectuarea expertizei

grafoscopice, prima instanța nu a luat în considerație această solicitare și a omis a

se expune asupra acestei cerințe.

3.1. La 20 februarie 2018, procurorul participant Bodareu Octavian a

depus apel suplimentar prin care a solicitat casarea parțială a sentinței în latura

penală în partea ce ține de suspendarea condiționată a executării pedepsei pentru

perioada de probațiune de 6 luni, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care Melnic Nadejda

să fie recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 361

alin. (2) lit. c), d) Cod penal, cu stabilirea pedepsei de 1 an închisoare, iar în baza

art. 90 Cod penal, a suspenda condiționat executarea pedepsei pentru perioada de

probațiune de 1 an, cu încasarea din contul inculpatei în beneficiul statului a sumei

de 430 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.

În motivarea apelului suplimentar a indicat, că în temeiul art. 90 Cod penal,

perioada de probațiune se stabilește în limitele de la 1 an la 5 ani, iar prima

instanță urma să suspende condiționat executarea pedepsei pentru perioada de

probațiune nu mai mică de 1 an.

3.2. Inculpata, la fel a contestat sentința cu apel, solicitând casarea acesteia

cu pronunțarea unei hotărâri de achitare.

În motivarea apelului a invocat dezacordul cu soluția de condamnare

pronunțată de către prima instanță, considerând că instanța la examinarea acestei

cauze penale a examinat cauza unilateral, ajungând la concluzia greșită despre

vinovăția ei.

În opinia inculpatei, prima instanță a ignorat prevederile art. 380 Cod de

procedură penală, greșit a apreciat probele, pronunțând o hotărâre de

condamnare care contravine circumstanțelor de fapt ale cauzei și normelor legii

procesual penale, or partea acuzării nu a prezentat probe prin care se

demonstrează faptul că ea a falsificat semnăturile persoanelor indicate în

concluzia de învinuire.

fost admise apelurile declarate de către procurorul în Procuratura r-lui Drochia,

Rusu Oleg și de către inculpată, casată parțial sentința, din alte motive, cu

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin

care procesul penal intentat în privința lui Melnic Nadejda în baza art. 361 alin. (2)

lit. c), d) Cod penal, a fost încetat în temeiul art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, din motiv că există circumstanțe ce exclud tragerea la

răspundere penală.

3

4.1. Cu referire la argumentele apărării privind necesitatea achitării

inculpatei, instanța de apel a menționat că vinovăția inculpatei Melnic Nadejda se

dovedește prin raportul de expertiză nr. 34/12/2/3-R-1048 din 29 iunie 2016 (f.d.

129-139, vol.II), precum și prin declarațiile martorilor Moțoc Victor,

Romandaș Veaceslav și Grădinari Ion.

Cu toate acestea, instanța a conchis asupra necesității casării sentinței din

considerentul, că la 07 decembrie 2017, Curtea Constituțională, examinând

sesizările nr. 80g/2017 și nr. 129g/2017, prin Hotărârea nr. 33 privind excepția

de neconstituționalitate a unor prevederi din art. 327 alin. (1) și 361 alin. (2) lit. d)

din Codul penal, a declarat textul „intereselor publice sau” drept neconstituțional.

La fel, la data de 14 mai 2018, Curtea Constituțională, examinând sesizarea

nr. 25g/2018, prin Hotărârea privind excepția de neconstituționalitate a art. 361

alin. (2) lit. c) Cod penal, a declarat neconstituțională litera c) din alin. (2) al

art. 361 din Codul penal al Republicii Moldova.

Ca urmare, analizând învinuirea formulată lui Melnic Nadejda prin prisma

prevederilor menționate, instanța de apel a reținut, că elementul calificativ -

soldate cu daune în proporții mari „intereselor publice”, incriminat inculpatei, este

unul de o natură generală, vagă, neclară și imprevizibilă.

Or, art. 361 Cod penal, prevede o infracțiune materială și include interesul

public în urmările prejudiciabile ale acesteia.

Totodată, art. 126 alin. (2) Cod penal, fiind o normă de trimitere și în temeiul

căreia se evaluează prejudiciul cauzat în fiecare caz aparte, nu stabilește interesul

public ca o valoare socială care poate fi determinată.

Astfel, lipsa în legislația penală a unor prevederi pentru evaluarea

caracterului mare al urmărilor prejudiciabile cauzate intereselor publice deschide

un teren larg arbitrarului. Mai mult, atribuirea unor fapte infracționale concrete ca

prejudiciind interesul public, la modul abstract, nu poate satisface cerința de

claritate și previzibilitate, constituind o interpretare a legii penale extensivă și

defavorabilă persoanei, adică contravine prevederilor art. 3 alin. (2) Cod penal.

Ce ține de calificativul „săvârșite referitor la un document de importanță

deosebită”, incriminat inculpatei, instanța de apel a statuat, că la fel, este unul

neaccesibil și imprevizibil, or, condiția previzibilității este îndeplinită atunci când

justițiabilul poate cunoaște, din chiar textul normei juridice pertinente, iar la

nevoie cu ajutorul interpretării acesteia de către instanțe sau cu ajutorul unor

juriști profesioniști, care sunt acțiunile și omisiunile ce-i pot angaja răspunderea

penală și care este pedeapsa care îi poate fi aplicată, în cazul încălcării unei norme.

Având în susținere prevederile art. 251 alin. (2), (3) Cod de procedură

penală, instanța de apel a menționat că învinuirea înaintată inculpatei în baza

art. 361 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, este lovită de nulitate, iar legea

procesual-penală nu prevede posibilitatea tragerii persoanei la răspunderea

penală în lipsa unui act legal de învinuire.

Astfel, în temeiul art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, instanța

de apel a ajuns la concluzia casării sentinței și încetării procesului penal privind

învinuirea adusă inculpatei Melnic Nadejda în baza art. 361 alin. (2) lit. c), d) Cod

4

penal, din motiv că există circumstanțe care exclud tragerea ei la răspundere

penală.

pct. 6) Cod de procedură penală, contestă decizia instanței de apel cu recurs

ordinar, solicitând casarea acesteia și remiterea cauzei la o nouă rejudecare în

aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În argumentarea recursului menționează, că instanța de apel, incorect a

încetat procesul penal în privința lui Melnic Nadejda în baza art. 361 alin. (2) lit. c)

și d) Cod penal, din motivul că există circumstanțe care exclud tragerea la

răspundere penală, or, instanța de apel nu s-a expus asupra vinovăției inculpatei

de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (1) Cod penal, cu încetarea

procesului penal în legătură cu intervenirea termenului de prescripție sau după

caz o altă soluție legală.

Menționează că Curtea Constituțională s-a expus asupra

neconstituționalității lit. c) și prevederilor „intereselor publice” ale alin. (2)

art. 361 Cod penal, însă nu a declarat ca fiind neconstituționale careva din

prevederile art. 361 alin. (1) Cod penal, iar instanța de apel nu s-a expus asupra

acestui capăt de învinuire înaintat inculpatei.

raport cu circumstanțele cauzei, Colegiul penal lărgit consideră că acesta urmează

a fi admis, din considerentele desfășurate în continuare.

În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată

și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

După cum rezultă din materialele cauzei, acuzatorul de stat invocă drept

temei pentru declararea recursului prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel,

în cazurile când 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția.

Examinând argumentele recursului prin prisma temeiurilor de casare

invocate, Colegiul penal constată că acestea și-au găsit confirmare în speța dedusă

judecății, iar hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, din

considerentele ce urmează.

Potrivit prevederilor art. 414 alin. (1), (5) Cod de procedură penală, instanța

de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și

în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel și se pronunță asupra

tuturor motivelor invocate în apel.

5

Colegiul penal lărgit constată că aceste prevederi legale deși sunt obligatorii,

au fost ignorate la judecarea cauzei în ordine de apel.

Astfel, Colegiul penal lărgit atestă că sentința Judecătoriei Drochia, sediul

Central din 19 septembrie 2017 a fost contestată cu apel de către procurorul în

Procuratura r-lui Drochia, Rusu Oleg (f.d. 219-220, vol.II) și de către inculpata

Melnic Nadejda (f.d. 221, vol.II), iar ulterior a fost depus apel suplimentar și de

către procurorul în Procuratura de Circumscripție Bodareu Octavian (f.d. 231-232,

vol.II).

Astfel, deși în partea descriptivă a deciziei atacate sunt desfășurate motivele

invocate în apelul suplimentar al procurorului în Procuratura de Circumscripție

Bodareu Octavian în dezacord cu soluția primei instanțe, Colegiul penal atestă că

instanța de apel a omis în partea dispozitivă a deciziei să se expună referitor la

soluția adoptată în privința apelului menționat.

Într-o altă ordine de idei, Colegiul penal menționează, că în conformitate cu

prevederile art. 413 alin. (1) Cod de procedură penală, la judecarea apelului se

aplică regulile generale pentru judecarea cauzelor în primă instanță, iar conform

art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie

să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau

admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

În corespundere cu art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, hotărârea

instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată.

În sensul aceste norme este de înțeles, că sentința urmează a fi expusă în

mod consecvent, ca noua situație să decurgă din cea anterioară și să aibă legătură

logică cu ea, excluzându-se folosirea formulărilor inexacte.

De asemenea, Colegiul notează, că hotărârile pronunțate de instanțele de

fond trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu

prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței superioare de a

verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere

că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în

termeni generali, vagi, reprezintă motiv de casare. Nemotivarea ca o omisiune

esențială apare astfel ca un viciu de procedură.

Având în vedere prevederile legale citate, Colegiul penal evidențiază că

potrivit rechizitoriului, inculpatei Melnic Nadejda i-a fost imputată săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, conform

calificativelor - confecționarea documentelor oficial false, care acordă drepturi sau

eliberează de obligații, săvârșite referitor la un document de importanță deosebită,

soldate cu daune în proporții mari intereselor publice, precum și a drepturilor și

intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice și juridice.

Prima instanță însă, prin sentința din 19 septembrie 2017, a constatat că

vinovăția inculpatei a fost dovedită doar de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 361 alin. (2) lit. c) Cod penal, și anume: confecționarea documentelor oficiale

false, care acordă drepturi sau eliberează de obligații, săvârșite referitor la un

document de importanță deosebită, excluzând din învinuirea adusă inculpatei de

către organul de urmărire penală agravanta prevăzută la art. 361 alin. (2) lit. d)

6

Cod penal – „soldate cu daune în proporții mari intereselor publice, precum și a

drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice și juridice”.

La rândul său, fiind învestită cu judecarea apelurilor declarate împotriva

acestei sentințe, instanța de apel a ajuns la concluzia admiterii apelurilor, însă din

alte motive decât cele invocate, și casând parțial sentința a dispus încetarea

procesului penal intentat în privința lui Melnic Nadejda în baza art. 361 alin. (2)

lit. c), d) Cod penal, în temeiul art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

din motiv că există ale circumstanțe care exclud tragerea la răspundere penală.

În motivarea acestei soluții instanța de apel a făcut referire la hotărârea

Curții Constituționale nr. 33 din 07 decembrie 2017, privind excepția de

neconstituționalitate a unor prevederi din art. 327 alin. (1) și 361 alin. (2) lit. d)

din Codul penal, în care textul „intereselor publice sau” a fost declarat

neconstituțional, precum și la hotărârea Curții Constituționale nr. 12 din 14 mai

2018, privind excepția de neconstituționalitate a art. 361 alin. (2) lit. c) Cod penal,

prin care a fost declarată neconstituțională litera c) din alin. (2) al art. 361 din

Codul penal al Republicii Moldova.

Cu referire la aceste aspecte, Colegiul penal conchide că deși instanța de apel

în motivarea deciziei sale a stabilit că învinuirea înaintată inculpatei

Melnic Nadejda în baza art. 361 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, este una incompletă,

neclară și dubioasă, considerând că inculpatei nu-i pot fi imputate agravantele

prevăzute la alin. (2) lit. c), d) din art. 361 Cod penal, în același timp instanța de apel

a menționat în conținutul deciziei sale că în speță nu au fost confirmate careva

temeiuri privind achitarea acesteia.

În asemenea circumstanțe, Colegiul penal atestă că instanța de apel a omis

cu desăvârșire cercetarea aspectelor privind prezența sau lipsa vinovăției

inculpatei de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (1) Cod penal, or,

Curtea Constituțională nu a declarat ca fiind neconstituționale careva din aceste

prevederi, iar în privința acestui capăt de învinuire instanța de apel nu s-a

pronunțat în nici un fel.

Instanța de recurs reiterează că motivarea insuficientă efectuată de instanța

de apel, se apreciază ca un viciu de judecată care afectează hotărârea adoptată și

reprezintă temei legal de a casa decizia atacată și a dispune rejudecarea cauzei în

instanța de apel.

Astfel, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia, că la judecarea cauzei

instanța de apel a admis erori, care nu pot fi corectate în ordinea procedurii de

recurs ordinar. Erorile menționate sunt erori de drept procedural și se încadrează

în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, deoarece se referă la

procedura de motivare a soluției instanței de apel și se consideră temei de recurs.

La noua rejudecare a cauzei, instanța de apel are obligația să înlăture erorile

menționate, să țină seama de împrejurările expuse, care au servit temei de casare

a soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor art. 414 Cod de procedură

penală, să verifice legalitatea și temeinicia sentinței atacate, să dea o apreciere

obiectivă probelor administrate în cauză, având în vedere prevederile art. art. 93,

95, 101 Cod de procedură penală, să se pronunțe asupra tuturor motivelor

invocate în apeluri și asupra tuturor apelurilor declarate, iar în dependență de

7

datele obținute, să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și motivată, care să

corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală.

În cazul în care instanța de apel va constata vinovăția inculpatei

Melnic Nadejda de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (1) Cod penal,

aceasta urmează să verifice și faptul dacă în speță a intervenit termenul de

prescripție de tragere la răspundere penală prevăzut de art. 60 Cod penal.

penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Se admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

Circumscripție Bălți, Bodareu Octavian, se casează total decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Bălți din 13 iunie 2018, în cauza penală în privința lui Melnic Nadejda

xxxxx, și se dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet

de judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac, pronunțată integral la 17 ianuarie 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Boico Victor

8