1ra-2029/18 — art. 287 alin. 1 CP

Dosarul nr. 1ra-2029/2018

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

19 decembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte: Timofti Vladimir,

Judecătorii: Toma Nadejda și Boico Victor,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de

către procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul, Calendari Dumitru, prin

care se solicită casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din

07 iunie 2018, în cauza penală în privința lui

Bratunov Nicolai xxxxx, născut la xxxxx,

originar xxxxx și domiciliat xxxxx

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 26.09.2017 – 26.12.2017;

Instanța de apel: 23.01.2018 – 07.06.2018;

Instanța de recurs: 06.09.2018 – 19.12.2018.

2017, în temeiul prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, pe baza probelor

administrate în faza de urmărire penală, Bratunov Nicolai a fost recunoscut vinovat

și condamnat în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub

formă de 140 (una sută patruzeci) ore muncă neremunerată în folosul comunității.

În conformitate cu art. 10 alin. (3), art. 88 Cod penal, s-a computat

inculpatului Bratunov Nicolai în termenul pedepsei sub formă de 140 ore de

munca neremunerată în folosul comunității, termenul deținerii lui pe cauza dată

penală sub formă de arest preventiv și arest la domiciliu în perioada de la

26 octombrie 2016 până la 24 decembrie 2016, din calculul 1 zi de deținere sub

arest preventiv - 8 ore de muncă neremunerată în folosul comunității, adică 59 zile

de arest, ce corespunde 472 ore de muncă neremunerată în folosul comunității,

pedeapsa aplicată inculpatului fiind considerată executată.

Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Coinac Liudmila împotriva

inculpatului Bratunov Nicolai cu privire la încasarea prejudiciul material în sumă

de 4000 lei, a fost admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului

despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța de judecată în ordinea procedurii

civile.

Pretenția cu privire la repararea prejudiciului moral în sumă de 60000 lei, a

fost admisă parțial, fiind dispusă încasarea din contul lui Bratunov Nicolai în

beneficiul lui Coinac Liudmila a sumei de 3000 (trei mii) lei.

1

Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Dobrova Maria împotriva

inculpatului Bratunov Nicolai cu privire la încasarea prejudiciului material în

sumă de 600 lei, a fost admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului

despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța de judecată în ordinea procedurii

civile.

Pretenția cu privire la repararea prejudiciului moral în sumă de 50000 lei, a

fost admisă parțial, fiind dispusă încasarea din contul lui Bratunov Nicolai în

beneficiul lui Dobrova Maria a sumei de 2000 (două mii) lei.

Au fost respinse ca neîntemeiate pretențiile procurorului cu privire la

încasarea din contul inculpatului a cheltuielilor de judecată în sumă de 5757 (cinci

mii șapte sute cincizeci și șapte) lei.

Bratunov Nicolai, la 25 octombrie 2016, aproximativ la ora 09:10, aflându-se în loc

public, în barul „Fortuna”, amplasat în xxxxx, a solicitat de la barmanul Dobrova

Maria, în datorie 10 lei, dar obținând de la ea refuz, s-a înfuriat, și acționând

intenționat, din intenții huliganice, încălcând grav ordinea publică, în prezența

vizitatorului barului „Fortuna” cet. Coinac Liudmila, a început fără motive să se

exprime cu cuvinte necenzurate, lovind cu pumnul pe masă, într-o formă agresivă,

amenința cu distrugerea bunurilor, nu reacționa la obiecțiile lor de a înceta

acțiunile sale ilegale, cu toate acestea a luat o sticlă plastică cu ketchup și a aruncat-

o în spatele barmanului Dobrova Maria, după ce a părăsit încăperea barului.

Apoi, în continuarea intenției sale ilegale, îndreptată spre încălcarea gravă a

ordinii publice, aproximativ peste 5 minute, Bratunov Nicolai, din nou s-a întors în

încăperea barului indicat, unde continua să lovească cu pumnul peste masa din

bar, arunca vesela și a nimerit cu farfuria în capul lui Coinac Liudmila, în regiunea

frunții, cauzându-i leziuni corporale, ce au dus la tulburarea sănătății de scurtă

durată și apreciate de către expert ca vătămare ușoară a sănătății.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate Bratunov Nicolai, a săvârșit

infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (1) Cod penal, conform indicilor:

huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică,

însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor precum și acțiunile care, prin

conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită.

partea respingerii solicitării cu privire la încasarea din contul lui Bratunov Nicolai

a cheltuielilor de judecată în sumă de 5757 lei.

În motivarea cererii de apel, cu referire la prevederile art. art. 227, 229, 385

alin. (1) pct. 14) Cod de procedură penală, procurorul a invocat că, în cazul în care

persoana a comis infracțiunea, pe lângă răspunderea penală aceasta necesită să

achite și cheltuielile judiciare.

fost respins ca nefondat apelul cu menținerea sentinței.

În argumentarea soluției pronunțate, instanța de apel, ținând cont de

prevederile art. 143 alin. (1), (2) Cod de procedură penală și de art. 75 alin. (3) din

Legea cu privire la expertiza judiciară și statutul expertului judiciar nr. 68 din

14 aprilie 2016, a reținut că efectuarea expertizei medico-legale nr. 168 D din

27 octombrie 2016 în sumă de 57 lei, și raportului de expertiză judiciară nr. 102

2

sn din 10 martie 2017 (cu includerea tratamentului în staționar) în sumă de 5700

lei, au fost dispuse de către organul de urmărire penală în vederea acumulării

probelor care confirmă vinovăția inculpatului, fiind acțiune procesuală ce ține de

administrarea probatoriului în vederea posibilității formulării învinuirii și

atragerea persoanei la răspundere penală, acțiune care este pusă în sarcina părții

acuzării.

Cu referire la argumentul procurorului precum că reieșind din prevederile

art. 229 Cod de procedură penală, instanța de judecată poate obliga inculpatul să

recupereze cheltuielile judiciare, instanța de apel a menționat, că efectuarea

expertizelor în cauză ține de administrarea probatoriului și formularea învinuirii,

iar în lipsa unei astfel de expertize procurorul ar fi fost în imposibilitate să

încadreze juridic corect acțiunile inculpatului și să formuleze învinuirea acestuia,

și ulterior, în instanța de judecată să demonstreze săvârșirea infracțiunii.

solicitând casarea acesteia în partea respingerii solicitării înaintate cu privire la

încasarea cheltuielilor judiciare, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași

instanță de apel, în alt complet de judecată.

Invocând de drept prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, procurorul invocă dezacordul cu soluția instanțelor de fond cu privire la

respingerea solicitării de încasare din contul inculpatului a cheltuielilor judiciare,

considerând că aceasta contravine prevederilor art. art. 227 alin. (1), (2) pct. 5),

229 alin. (1), 385 alin. (1) pct. 14), 397 pct. 5) Cod de procedură penală.

cauzei, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele

considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept

să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul este vădit

neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent, or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de drept

formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial.

Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Colegiul reține că recurentul invocă ca temei pentru recurs pct. 6) alin. (1) al

art. 427 Cod de procedură penală, care statuează că hotărârile instanței de apel pot

fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel în cazurile când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția.

3

În esență, recurentul critică decizia instanței de apel dintr-un singur

considerent, și anume că, în viziunea sa, instanța de apel greșit a respins solicitarea

procurorului din cererea de apel cu privire la încasarea în beneficiul statului din

contul inculpatului a sumei de 5757 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.

Cu referire la aceste argumente ale recurentului Colegiul penal conchide, că

instanța de apel, judecând cauza, a cercetat nemijlocit, sub toate aspectele probele

prezentate de părți, pe care le-a apreciat în mod obiectiv, ajungând corect la

concluzia de a respinge cerința acuzatorului de stat cu privire la încasarea din

contul inculpatului a cheltuielilor de judecată în sumă de 5757 lei, în beneficiul

statului.

Astfel, art. 227 alin. (2) Cod de procedură penală stipulează, că cheltuielile

judiciare cuprind sumele: 1) plătite sau care urmează a fi plătite martorilor, părții

vătămate, reprezentanților lor, experților, specialiștilor, interpreților,

traducătorilor și asistenților procedurali; 2) cheltuite pentru păstrarea,

transportarea și cercetarea corpurilor delicte; 3) care urmează a fi plătite pentru

acordarea asistenței juridice garantate de stat; 4) cheltuite pentru restituirea

contravalorii obiectelor deteriorate sau nimicite în procesul de efectuare a

expertizei sau de reconstituire a faptei; 5) cheltuite în legătură cu efectuarea

acțiunilor procesuale în cauza penală.

Totodată, alin. (3) al aceleiași norme prevede, că cheltuielile judiciare se

plătesc din sumele alocate de stat dacă legea nu prevede altă modalitate.

Potrivit art. 228 Cod de procedură penală (1) În modul prevăzut de legea

procesuală penală, din sumele alocate de stat vor fi compensate următoarele

cheltuieli judiciare suportate de către martori, partea vătămată, partea civilă,

asistenții procedurali, interpreți, traducători, experți, specialiști, reprezentanții

legali ai părții vătămate, ai părții civile:

1) cheltuielile făcute în legătură cu prezentarea la citare în organul de

urmărire penală și în instanță;

2) cheltuielile de cazare;

3) salariul mediu pentru toată perioada de participare în procesul penal;

4) cheltuielile de reparare, restabilire a obiectelor care au fost deteriorate în

urma utilizării lor în cadrul acțiunilor procesuale la cererea organului de urmărire

penală sau a instanței.

(2) Organele, întreprinderile, instituțiile și organizațiile de stat sunt obligate

să păstreze salariul mediu pentru toată perioada de timp în care partea vătămată,

reprezentantul ei legal, asistentul procedural, interpretul, traducătorul,

specialistul, expertul, martorul au participat în procesul penal la citarea organului

de urmărire penală sau a instanței. (3) Expertului și specialistului li se

recuperează, de asemenea, costul materialelor care le aparțin și care au fost

utilizate pentru executarea însărcinării respective. (4) Expertul, specialistul,

interpretul, traducătorul au dreptul la recompensă pentru executarea obligațiilor,

afară de cazurile când le-au executat în cadrul unei însărcinări de serviciu. (5)

Cheltuielile suportate de persoanele menționate la alin. (1) vor fi recuperate la

cererea acestora în baza unei hotărâri a organului de urmărire penală sau a

instanței în mărimea stabilită de legislația în vigoare.

4

Având în vedere prevederile legale citate, Colegiul penal conchide, că

instanța de apel corect a reținut, că raportul de expertiză medico-legală nr. 168 D

din 27 octombrie 2016 în sumă de 57 lei, și raportul de expertiză judiciară nr. 102

sn din 10 martie 2017 (cu includerea tratamentului în staționar) în sumă de 5700

lei, au fost dispuse de către organul de urmărire penală (f.d. 21, 56, vol.I) în vederea

acumulării probelor care confirmă vinovăția inculpatului, fiind acțiune procesuală

ce ține de administrarea probatoriului în vederea posibilității formulării învinuirii

și atragerea persoanei la răspundere penală, acțiune care este pusă în sarcina

părții acuzării.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (3) al Legii cu privire la expertiza judiciară

și statutul expertului judiciar nr. 68 din 14 aprilie 2016, în vigoare din

10 decembrie 2016, în cauzele penale, cheltuielile pentru efectuarea expertizei

sunt suportate de către ordonatorul expertizei judiciare din bugetul alocat, cu

excepția cazurilor prevăzute la art. 142 alin. (2) din Codul de procedură penală al

Republicii Moldova.

Raportând prevederile legale citate la circumstanțele speței, Colegiul penal

conchide că aceste cheltuieli sunt puse pe seama statului prin intermediul

organelor de resort care pornesc urmărirea penală și se compun din cheltuieli

evidente și necesare în vederea constatării faptei infracționale, însă nu constituie

cheltuieli suplimentare suportate de către organul de urmărire penală sau de către

instanță, în legătură cu efectuarea urmăririi penale sau judecarea cauzei.

Așadar, instanța de recurs atestă, că instanța de apel întemeiat a reținut, că

aceste cheltuielile sunt suportate de către organul de urmărire penală, care și are

atribuția de a administra probele în vederea probării/combaterii acuzației aduse,

însă aceste cheltuieli nu sunt de natura de a pune pe seama statului costuri

suplimentare, sau exagerate, iar cheltuielile pentru efectuarea expertizei întru

stabilirea gradului leziunilor corporale cauzate părții vătămate, sunt evidente și

necesare pentru a demonstra existența/lipsa bănuielii rezonabile privind

săvârșirea infracțiunii.

Colegiul penal de asemenea menționează, că la examinarea cauzei de către

instanța de apel au fost respectate prevederile legale prescrise de art. art.

414-419 Cod de procedură penală, iar eroarea de drept invocată de către recurent

prevăzută la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, nu a fost constatată

la examinarea recursului, prin urmare, hotărârea atacată este legală și întemeiată,

iar recursul urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Cahul, Calendari Dumitru, împotriva deciziei

Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 07 iunie 2018, în cauza penală în

privința lui Bratunov Nicolai xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 17 ianuarie 2019.

5

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Toma Nadejda

Boico Victor

6