1ra-1967/18 — Art. 287 alin. 1 Cp

1ra-1967/18 — Art. 287 alin. 1 Cp (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-1967/2018

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

07 noiembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte: Timofti Vladimir,

judecători: Toma Nadejda și Boico Victor

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de

avocatul Cerga Ion în numele inculpatului Boțan Anatolie, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 31 mai 2018, în

cauza penală privindu-l pe

Boțan Anatolie XXXXX, născut la

XXXXX, originar din XXXXX,

domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 30.10.2017 – 13.03.2018;

Instanța de apel: 20.04.2018 – 31.05.2018;

Instanța de recurs: 10.09.2018 – 07.11.2018;

A C O N S T A T AT :

Boțan Anatolie, a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 287 alin. (3)

Cod penal, la 3 (trei) ani închisoare.

În temeiul prevederilor art. 90 Cod penal, executarea pedepsei a fost

suspendată condiționat pentru perioada de probațiune de 2 (doi) ani.

03 iulie 2017, aproximativ la ora 20:00, Boțan Anatolie, aflându-se la terasa

„Garbuzov Victor” ÎI, situată în s. Bîc, str. Grădinarilor, com. Bubuieci,

mun. Chișinău, încălcând grosolan ordinea publică și exprimând о vădită lipsă de

respect față de societate, acțiuni care prin conținutul lor, se deosebesc printr-un

cinism și obrăznicie deosebită, fără careva motiv a spart о sticlă de bere și ținând

ciobul de sticlă în mână, l-a amenințat pe cet. Catran Victor cu aplicarea violenței,

iar ulterior l-a lovit cu ciobul de sticlă la cap, în rezultat cauzându-i ultimului

suferințe fizice.

Acțiunile inculpatului Boțan Anatolie au fost încadrate în baza art. 287 alin.

(3) Cod penal, după semnele calificative - huliganismul, adică încălcarea grosolană

a ordinii publice, însoțită de aplicarea violenței asupra persoanelor cu aplicarea

altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau a sănătății.

1

sentința cu apel, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea

unei hotărâri de achitare.

În motivarea cererii de apel avocatul a argumentat că:

- în cadrul cercetării judecătorești nu au fost dovedite circumstanțele

invocate prin rechizitoriu, iar instanța, încălcând prevederile art. 24 Cod de

procedură penală, a împiedicat apărarea în stabilirea adevărului, limitându-și

soluția în baza rechizitoriului adus, fără a da о evaluare faptelor și circumstanțelor

stabilite în cadrul examinării cauzei;

- instanța nu a descris prin care circumstanțe faptice în acțiunile lui Boțan

Anatolie s-a stabilit existența elementelor infracțiunii prevăzute de art. 287

alin. (3) Cod penal;

- prima instanță nu a descris care fapte criminale imputate (cinismul,

violența sau amenințarea cu aplicarea violenței, tulburarea) au fost dovedite în

cadrul ședinței de judecată. Nu a descris modul săvârșirii, forma și gradul de

vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii. Consideră că prima instanță a

transcris declarațiile martorilor din rechizitoriu și a exclus total din procesul de

analiză declarațiile real date de către martori în cadrul cercetării judecătorești,

fapt ce a viciat soluția instanței;

- prima instanță nu a analizat probele și argumentele apărării expuse prin

pledoariile judiciare, nu a expus motivele pe care se întemeiază respingerea

declarațiilor date de către martorii acuzării în cadrul cercetării judecătorești și de

ce a acceptat declarațiile date de către martori date sub supravegherea

reprezentanților organului de urmărire penală;

- în cadrul cercetării judecătorești, instanța de fond a respins cererea

apărării de a fi audiat martorul ce ar confirma existența unui conflict între

Boțan Anatolie și presupusa parte vătămată;

- acuzarea nu a demonstrat prin ce s-a manifestat intenția inculpatului de a

comite acțiuni huliganice. Acțiunile de huliganism trebuie să fie orientate spre

public, spre reacția publicului, implicând jignirea demnității publice și încălcarea

grosolană a ordinii publice. Trei martori care au asistat la presupusa infracțiune

au declarat că acțiunile lui Boțan Anatolie au fost îndreptate exclusiv spre

Catran Victor;

- partea vătămată și martorii au declarat că conflictul s-a iscat între

Catran Victor și Boțan Anatolie, alte persoane nu au fost implicate prin acțiuni ale

inculpatului, decât cu atragerea atenției. Partea vătămată nu a negat existența

unui conflict, motivând că nu ține minte despre conflict și nu consideră că

evenimentul s-a manifestat ca un conflict;

- desconsiderarea deplină a ordinii publice о demonstrează prin dorința

făptuitorului de a profita de un pretext neînsemnat pentru răfuiala cu victima.

Faptul dat demonstrează că martorul Stratulat Alexandra a fost influențată de

opinia unui specialist în domeniu pentru a crea acest motiv neînsemnat pentru a

îndrepta acțiunile inculpatului spre calificarea unui huliganism. Mai mult,

inculpatul a declarat că între el și presupusa parte vătămată a existat un conflict

până la data de 03 iulie 2017, fapt ce explica motivul conflictului iscat și nu

confirmă învinuirea adusă;

2

- obligatoriu este modul public al infracțiunii: actele huliganice sunt

săvârșite în prezența unor persoane sau rezultatul actelor huliganice, devine

inevitabil cunoscut altor persoane. Însă la acest capitol, acuzarea urma să

demonstreze nu numai prezența altor persoane în momentul conflictului care

s-a iscat între Boțan Anatolie și Catran Victor, dar și intenția inculpatului de a

produce acte huliganice și că acestea sunt îndreptate spre a atrage atenția altor

persoane decât partea vătămată;

- declarațiile lui Boțan Anatolie nu au fost combătute, iar declarațiile părții

vătămate și a martorilor nu sunt concludente, se combat după versiunile declarate

instanței și nu pot fi luate în seamă la crearea unei concluzii;

- acuzatorul de stat nu a demonstrat prin ce s-a manifestat intenția

inculpatului de a comite acțiuni huliganice, iar declarațiile martorilor și a părții

vătămate indică la un conflict iscat între două persoane ca rezultatul unui conflict

anterior, nu au fost demonstrate acțiunile inculpatului prin care ar fi posibil de a

constatata cu certitudine că a fost tulburată ambianța liniștită de conviețuire în

societate (conflictul a durat doar nu mai mult de un minut), nu au fost enumerate

acțiunile care au afectat sau cum a fost afectată inviolabilitatea persoanei și a

integrității patrimoniului părții vătămate, nu s-a demonstrat cum a fost încălcată

grosolan ordinea publică, actele de violență nu s-au dovedit (lipsa leziunilor

corporale și contradicțiile în declarațiile martorilor), la fel, acuzatorul nu a

demonstrat prin ce s-a manifestat amenințarea cu violența, inculpatul nu „a

manifestat un cinism deosebit față de partea vătămată și alte persoane prezente”.

fost respins ca nefondat apelul declarat de avocatul Cerga Ion în numele

inculpatului, cu menținerea sentinței fără modificări.

4.1. În motivarea deciziei instanța de apel a reținut că, la pronunțarea

sentinței, instanța de fond corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, și

just a concluzionat că inculpatul este vinovat de comiterea infracțiunii de

huliganism, or, împrejurările ce dovedesc în afara oricăror dubii culpabilitatea lui

Boțan Anatolie au fost elucidate și constatate din totalitatea de probe acumulate

la dosarul respectiv, fiind corect apreciate, cu respectarea prevederilor art. 101

Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței,

utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al

coroborării lor.

Totodată, instanța de apel a reținut că, declarațiile inculpatului

Boțan Anatolie privind nevinovăția sa în comiterea faptei penale incriminate se

combate prin totalitatea de probe pertinente, concludente, utile și veridice

cercetate în ședința de judecată și anume prin declarațiile martorilor.

Aceste probe coroborează între ele și demonstrează incontestabil vinovăția

inculpaților în comiterea infracțiunii de escrocherie în proporții considerabile.

Instanța de apel a respins argumentul apărării precum că în urma

conflictului, părții vătămate nu i-au fost cauzate careva vătămări, precum că nu

este întrunită latura obiectivă a infracțiunii de huliganism, or, în sensul art. 287

Cod penal, prin „violență" se are în vedere violența soldată fie cu vătămarea

ușoară a integrității corporale sau a sănătății, fie cu leziuni corporale care nu

presupun nici dereglarea de scurtă durată a sănătății, nici pierderea neînsemnată

și stabilă a capacității de muncă.

3

A mai specificat instanța de apel că, declarațiile părții vătămate coroborează

cu declarațiile martorului Stepanenco Oleg și care confirmă vinovăția inculpatului

în comiterea acțiunii de huliganism.

Cu referire la declarațiile martorului Simidin Mihail, audierea căruia a fost

solicitată de partea apărării, instanța de apel a reținut că depozițiile acestuia date

în ședința instanței de apel nu infirmă vinovăția lui Boțan Anatolie.

Instanța de apel a respins ca nefondate argumentele avocatului precum că

nu s-a dovedit că au fost tulburate regulile de conviețuire în societate, or,

amploarea acțiunilor de încălcare grosolană a ordinii publice comise de

Boțan Anatolie a produs nu doar indignarea izolată a părții vătămate și nu un

comentariu negativ particular. În speță a avut loc о manifestare care provoacă

indignarea sau revolta unei colectivități de persoane care asistau la fapta

săvârșită sau au luat cunoștință despre aceasta. În acest context, s-a menționat

declarațiile martorului Vlas Maria, care a indicat că „...a auzit ca cineva s-a bătut

cu sticlele de bere..", ale martorului Stepanenco Oleg, care i-a făcut observație

inculpatului, deși era un simplu trecător și nu stătea împreună cu cei de la masă.

Totodată, instanța de apel a statuat că, instanța de fond la individualizarea,

stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatului Boțan Anatolie a ținut

cont de prevederile art. art. 6, 7, 16, 61, 72, 75, 76, 77, 78, 90 Cod penal, a ținut

cont de principiul legalității, egalității, umanismului, proporționalității, principiul

individualizării răspunderii penale și pedepsei penale, de gravitatea infracțiunii

săvârșite - inculpatul a comis о infracțiune gravă conform prevederilor art. 16 Cod

penal, de motivele infracțiunii, de personalitatea inculpatului, care anterior nu a

fost condamnat, la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află, la locul de

muncă se caracterizează pozitiv.

ordinar avocatul Cerga Ion în numele inculpatului Boțan Anatolie prin care

solicită repunerea în termen a recursului, admiterea recursului, casarea deciziei

instanței de apel și a sentinței, cu emiterea unei noi decizii prin care inculpatul să

fie achitat.

În motivarea recursului, invocând temeiurile de drept prevăzut de pct. 6),

8) și 12) art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a indicat următoarele

argumente:

- instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apel;

- în acțiunile inculpatului nu sunt întrunite elementele constitutive ale

infracțiunii;

- între declarațiile martorilor există divergente;

- instanțele inferioare nu au apreciat declarațiile inculpatului cu referire la

provocările permanente din partea părții vătămate îndreptate față de inculpat;

- acuzarea a înaintat о învinuire neclară, elementele calificative și criteriile

lipsesc în învinuire.

recursului, din motiv că lipsesc temeiuri de casare a hotărârii adoptate în cauza

penală în privința inculpatului.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din

următoarele considerente.

4

Conform art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că, recursul este declarat peste

termen.

Dispozițiile art. 422 Cod de procedură penală, prevăd expres că termenul

de recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.

Din materialele dosarului, rezultă că dispozitivul deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău a fost pronunțat la 31 mai 2018, inclusiv în prezența

inculpatului Boțan Anatolie și a avocatului acestuia Cerga Ion, fapt confirmat prin

procesul-verbal al ședinței de judecată din 31 mai 2018 (f.d. 147–149), din care

rezultă că atât inculpatul Boțan Anatolie, cât și apărătorul acestuia Cerga Ion au

fost înștiințați despre ziua pronunțării deciziei motivate pentru 28 iunie 2018,

însă din motive necunoscute nu s-au prezentat.

Potrivit art. 231 alin. (1) Cod de procedură penală, termenele stabilite de

prezentul cod se calculează pe ore, zile, luni și ani. Alin. (2) prevede că la

calcularea termenelor procedurale se pornește de la ora, ziua, luna și anul indicate

în actul care a provocat curgerea termenului, afară de cazurile în care legea

dispune altfel. Alin. (3) prevede că la calcularea termenelor pe ore sau pe zile nu

se ia în calcul ora sau ziua de la care începe să curgă termenul, nici ora sau ziua în

care acesta se împlinește.

Astfel, în speță, termenul de 30 zile se calculează, începând cu 29 iunie 2018

și se epuizează la 30 iulie 2018 (inclusiv), însă recursul ordinar a fost declarat de

către avocatul Cerga Ion în numele inculpatului Boțan Anatolie, la data de

21 august 2018, înregistrat la Curtea Supremă de Justiție cu numărul de intrare

01-2703/18 (f.d. 185).

Din cele expuse supra, instanța de recurs conchide, că recursul ordinar

declarat de avocatul Cerga Ion în numele inculpatului Boțan Anatolie este depus

peste termenul legal de 30 zile, prevăzut în art. 422 Cod de procedură penală, iar

în susținerea solicitării privind repunerea recursului în termen nu a invocat

careva argumente justificative.

Potrivit prevederilor art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală, în cazul în

care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen,

nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului

efectuat peste termen.

Unul dintre scopurile legii procesual penale este asigurarea egalității

pentru toate părțile interesate în procesul penal, însă acest deziderat impune

disciplinarea activității procesuale, inclusiv și prin stabilirea unor termene

peremptorii.

În acest sens, art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală impune obligația

îndeplinirii în termen a actelor de procedură, sub sancțiunea decăderii din

exercițiul dreptului. Astfel, neexecutarea în termen a unui drept procesual,

conform sancțiunii menționate, duce la pierderea acestuia.

Prin urmare, Colegiul penal, constatând încălcarea de către recurent a

prevederilor art. 422 Cod de procedură penală a ajuns la concluzia

inadmisibilității recursului declarat de către avocatul Cerga Ion în numele

inculpatului Boțan Anatolie, din motiv că este depus peste termen.

5

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Cerga Ion în

numele inculpatului Boțan Anatolie, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 31 mai 2018, în cauza penală în privința lui Boțan Anatolie

XXXXX, ca fiind declarat peste termen.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 21 decembrie 2018.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Toma Nadejda

Boico Victor

6