1ra-1059/2019 — art.264 alin.4, 266 CP

1ra-1059/2019 — art.264 alin.4, 266 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-1059/2019

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

03 iulie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte Timofti Vladimir

judecători Toma Nadejda

Boico Victor

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

inculpatul Antonov Artemie, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 25 aprilie 2018, în cauza penală în privința lui

Antonov Artemie XXXXX, născut la

XXXXX, originar și domiciliat XXXXX.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

C O N S T A T Ă:

pronunțată pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, prevăzută de

art. 364/1 Cod de procedură penală, Antonov Artemie a fost recunoscut vinovat și

condamnat:

- în baza art. 264 alin. (4) Cod penal la 3 ani închisoare;

- în baza art. 266 Cod penal la 1 an închisoare.

În conformitate cu art. 84 al. (1) Cod penal prin cumul total al pedepselor

aplicate, definitiv i s-a stabilit o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de

4 (patru) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis.

S-a aplicat în privința inculpatului pedeapsa complimentară sub formă de

privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 5 (cinci) ani.

Termenul executării pedepsei, calculându-se din 19 ianuarie 2018, cu

includerea în acest termen perioada aflării sub arest preventiv de la 20.08.2017 până

la 19.09.2017.

În privința inculpatului Antonov Artemie s-a aplicat măsura preventivă sub

formă de arest, fiind luat sub strajă din sala de judecată.

S-a admis acțiunea civilă, dispunându-se încasarea de la inculpatul Antonov

Artemie în beneficiul lui Colesnicenco Marina prejudiciul material și moral în

mărime de 115 000 (una sută cincisprezece mii) lei.

1

Antonov Artemie, la 20 august 2017, aproximativ la orele 19:30, fiind în stare de

ebrietate alcoolică, nedeținând permis de conducere, conducând pe strada Lenin,

XXXXX, automobilul de model VAZ 2101, cu nr. de înmatriculare XXXXX, în direcția

ieșirii din XXXXX, neisprăvindu-se cu conducerea automobilului, a virat pe banda de

contrasens, după care a virat pe acostament și în continuare a tamponat un cărucior

pentru copii, care se afla la distanța de 1 metru de la acostament, în care se afla

minorul Colesnicenco Gleb, a.n. XXXXX.

La locul accidentului rutier a sosit ambulanța, care a transportat minorul

Colesnicenco Gleb la spitalul raional Ștefan Vodă, unde în timpul transportării

minorul a decedat.

Conform raportului de constatare nr. 114 din 30.10.2017 s-a stabilit, că

moartea minorului Colesnicenco Gleb a survenit în rezultatul traumei cranio-

cerebrale închise cu echimoză temporal pe stânga cu hemoragii difuze în țesuturile

moi pericraniene pe stânga, fractură cominutivă cu multiple fragmente osoase

înfundate în țesutul cerebral, focar de contuzie și de lacerarea cerebrală temporo-

parieto-occipital pe stânga, hemoragii subarahnoidiene difuze pe emisfera cerebrală

stânga, care au fost produse prin acțiunea traumatică a unui(or) obiect(e)

contondente(e) dur(e), s-au lovire de așa obiecte, posibil la timpul și circumstanțele

indicate, au legătură cauzală directă cu survenirea morții și se califică ca vătămare

corporală gravă.

În astfel de circumstanțe Antonov Artemie a încălcat prevederile

Regulamentului Circulației Rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din

13.05.2009, și anume: pct. 10 alin. (1) lit. a) și b) care prevede, că persoana care

conduce un vehicul trebuie să fie aptă din punct de vedere psiho-fiziologic și medical,

să posede cunoștințe și să execute cerințele Regulamentului Circulației Rutiere,

precum și să posede dexteritatea necesară de a conduce în siguranță vehiculul pe

drum; pct. 14 lit. a) care prevede, că conducătorului de vehicul îi este interzis să

conducă vehiculul in stare de ebrietate; pct. 42 pct. 3) care prevede, că pe drumurile

cu circulația dublu sens care au cel puțin două benzi într-o direcție este interzisă

intrarea pe partea carosabilului destinată circulației în sens opus; pct. 45 alin. 1)

lit. a), b) și d), care prevede că „conducătorul trebuie să conducă vehiculul în

conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de următorii

factori: dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase

și situația rutieră.

Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 264 alin. (4) Cod penal,

conform semnelor calificative: încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de

exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de

transport, încălcare ce a cauzat din imprudență decesul unei persoane, săvârșită în

stare de ebrietate.

Tot el, la 20.08.2017, aproximativ la orele 19:35, îndată, după comiterea

accidentului rutier, încălcând prevederile Regulamentul Circulației Rutiere, aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13.05.2009 și anume: pct. 12 subpunctul 1)

lit. a), b) c), e), g) care prevede că „conducătorul de vehicul implicat într-un accident

în traficul rutier este obligat să oprească imediat vehiculul semnalizându-l sau

2

avertizorul de avarie, să nu schimbe poziția vehiculului de pe carosabil ca rezultat al

accidentului rutier, să acorde primul ajutor, să cheme ambulanța în cazul în care în

accident au fost cauzate traumatisme persoanelor, să marcheze locul inițial al

vehiculului, obiectelor ce țin de accident și a persoanei traumatizate, să anunțe

despre accident poliția și să rămână pe loc până la sosirea lucrătorilor de poliție”, a

părăsit locul accidentului, lăsând automobilul în stradă, deplasându-se la domiciliul

său din XXXXX.

Astfel, prin acțiunile sale inculpatul a comis infracțiunea prevăzută de art. 266

Cod penal, conform semnelor calificative: părăsirea locului accidentului rutier de

către persoana care conducea mijlocul de transport și care a încălcat regulile de

securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport, dacă aceasta a

provocat urmările indicate la art.264 alin.(3) Cod penal.

acesteia, în partea stabilirii pedepsei lui Antonov Artemie, cu aplicarea pedepsei

pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (4) Cod penal de 5 ani

închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen

de 5 ani; pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 266 Cod penal de 1 an

închisoare. Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul total de pedepse, de

stabilit pedeapsa definitivă de 6 ani închisoare, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de

transport pe un termen de 5 ani. De inclus în termenul executării pedepsei, termenul

aflării în arest preventiv, adică, începând cu 20.08.2017 până la 19.09.2017.

Totodată, a solicitat admiterea integrală a acțiunii civile în valoare de

215000 lei, inclusiv 15000 lei cu titlu de prejudiciu material și 200000 lei cu titlu de

prejudiciu moral, înaintată în instanță de către succesorul părții vătămate

Colesnicenco Marina împotriva inculpatului Antonov Artemie, ca fiind întemeiată.

În motivare acuzatorul de stat a invocat blândețea pedepsei, considerând că,

instanța de fond la stabilirea pedepsei nu a luat în considerație criteriile de

individualizare a pedepsei și anume că inculpatul a comis o infracțiune gravă, fiind în

stare de ebrietate alcoolică avansată, precum și consecințele grave survenite în urma

accidentului rutier, adică decesul unui copil în vârsta doar de 4 luni.

În opinia apelantului incorect instanța a redus pedeapsa cu 1/3 din limita

maximă a pedepsei cu închisoarea prevăzută de lege, menționând, totodată și faptul

că, inculpatul urma să fie privat de dreptul de a conduce un mijloc de transport pe

termen de 5 ani, prevăzut de respectiva lege.

fost admis apelul declarat de procuror, casată parțial sentința, în latura penală la

aplicarea pedepsei și pronunțată o nouă hotărâre în această parte, potrivit modului

stabilit, pentru prima instanță, după cum urmează:

Lui Antonov Artemie, s-a aplicat, ținând cont de art. 364/1 Cod de procedură

penală, pe art. 264 alin. (4) Cod penal o pedeapsă de 5 (cinci) ani închisoare, cu

privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 5 (cinci) ani,

iar pe art. 266 Cod penal pedeapsă de 1 (un) an închisoare.

În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate lui Antonov Artemie, i s-a stabilit pedeapsa definitivă

3

de 5 (cinci) ani 6 (șase) luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis, cu privare de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen

de 5 (cinci) ani.

Termenul de executare a pedepsei lui Antonov Artemie, calculându-se din data

pronunțări deciziei 25.04.2018, cu includerea în acest termen a duratei ținerii sub

arest de la 20.08.2017 până pe 19.09.2017 și de la 19.01.2018 până pe 25.04.2018.

În rest hotărârea atacată a fost menținută.

cauzei în instanța de fond a avut loc pe baza probelor administrate în faza de

urmărire penală, în corespundere cu prevederile art. 364/1 Cod de procedură

penală, probele, fiind apreciate corect prin prisma art. 101 Cod de procedură penală,

din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, prima

instanță corect concluzionând asupra vinovăției inculpatului Antonov Artemie de

săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 264 alin. (4) și 266 Cod penal.

Instanța de apel a menționat că, până la începerea cercetării judecătorești,

inculpatul a recunoscut săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu, solicitând prin

cererea depusă ca judecata să se facă pe baza probelor administrate la faza de

urmărire penală, pe care le cunoaște și asupra cărora nu are obiecții, care a fost

acceptată de instanța de fond, astfel, cauza a fost examinată în procedură

simplificată, conform art.364/1 Cod de procedură penală.

Totodată, instanța de apel, verificând legalitatea pedepsei stabilite inculpatului

și argumentele invocate de procuror în apel, a conchis că prima instanță nu a ținut

cont de prevederile art. 61, 75 Cod penal, aplicându-i o pedeapsă blândă în raport cu

circumstanțele obiective ale cauzei, or, infracțiunile comise de inculpat fac parte din

categoria celor grave (art. 264 alin. (4) Cod penal) și alta din categoria celor ușoare

(art.266 Cod penal), în urma cărora a survenit decesul unui copil și cauzate suferințe

psihice rudelor; inculpatul a comis infracțiunile în stare de ebrietate alcoolică cu

grad avansat, ceia ce dovedește atitudinea negativă a inculpatului față de regulile

generale de conduită în societate, precum și ignorarea totală a regulilor de securitate

la trafic și plus a părăsit locul accidentului.

Astfel, instanța de apel a ajuns la concluzia că, în privința inculpatului Antonov

Artemie nu este posibil de aplicat o pedeapsă mai ușoară, deoarece nu v-a

conștientiza gravitatea faptelor comise, iar scopul pedepsei penale nu va fi atins în

situația în care acesta va fi lăsat la libertate în condițiile aplicării art. 90 Cod penal.

Menționând, totodată, că infracțiunile incriminate acestuia sunt o categorie de

infracțiuni comiterea cărora în ultimul timp a atins un nivel înalt, unul din motive

fiind și blândețea pedepselor aplicate, care de fapt nu sunt percepute real de către

condamnați și nu influențează efectiv la prevenirea acestor categorii de infracțiuni.

La fel, instanța de apel a reținut că, instanța de fond a ignorat prevederile

art. 72 alin. (3) Cod penal, deoarece a stabilit executarea pedepsei în penitenciar de

tip deschis, deși inculpatul a fost condamnat pentru săvârșirea și a infracțiunii

prevăzute de art. 266 Cod penal, or potrivit normei indicate supra (art. 72 alin. (3)

Cod penal) „în penitenciare de tip semiînchis execută pedeapsa persoanele condamnate

la închisoare pentru infracțiuni ușoare, mai puțin grave și grave, săvârșite cu intenție”.

4

atacată, la 05 iulie 2018, cu recurs ordinar de către inculpat, care solicită casarea

acesteia și menținerea hotărârii primei instanță, considerând că instanța de apel i-a

stabilit o pedeapsă prea aspră, deoarece nu a ținut cont de faptul că a recunoscut

vina sa de cele comise, se căiește sincer, de situația sa materială și familiară, că are la

întreținere patru persoane, doi copii minori, soția nu are loc de muncă, precum și

starea lui de sănătate, care este gravă, fiind persoană cu dezabilități de grupa a II.

La fel, recurentul indică că instanța de apel nu a luat în considerație că la data

săvârșirii infracțiunii a atins vârsta de 21 ani, ceia ce este stipulat în art.79 Cod penal.

lor asupra recursului ordinar declarat de inculpat, solicitând inadmisibilitatea

acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității

acestuia din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în

cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

8.1. Colegiul penal, analizând conținutul recursului declarat consideră, că

argumentele recurentului sunt nefondate și în acest sens se reiterează că, judecarea

cauzei penale vizate în recursul ordinar a avut loc pe baza probelor administrate în

faza de urmărire penală, și la judecarea apelului declarat de procuror, instanța de

apel a verificat îndeplinirea de către prima instanță a cerințelor dispozițiilor

art. 364/1 alin. (1) și (4) Cod de procedură penală, constatând că opțiunea primei

instanțe privind judecarea cauzei potrivit procedurii simplificate nu a fost viciată.

Însă, instanța de apel, verificând legalitatea pedepsei stabilite inculpatului și

argumentele invocate de procuror în apel, a conchis că prima instanță nu a ținut cont

de prevederile art. 61, 75 Cod penal, astfel, fiindu-I aplicată vinovatului o pedeapsă

blândă în raport cu circumstanțele obiective ale cauzei.

Or, din materialele cauzei, instanța de apel a reținut că: „Infracțiunea imputată

inculpatului Antonov Artemie Iurie în baza alin. (4) al art. 264 Cod penal se atribuie la

categoria infracțiunilor grave, iar infracțiunea prevăzută de art. 266 Cod penal, este

una ușoară, inculpatul a comis infracțiunile în stare de ebrietate alcoolică cu grad

avansat, ceia ce dovedește atitudinea negativă a inculpatului față de regulile generale

de conduită în societate precum și ignorarea totală a regulilor de securitate la trafic și

plus a părăsit locul accidentului.” (f.d.20, vol. II)

Totodată, instanța de apel a considerat că, pedeapsa stabilită inculpatului

Antonov Artemie cu închisoarea urmează a fi executată în penitenciar de tip

semiînchis, or, instanța de fond a ignorat prevederile art. 72 alin. (3) Cod penal,

stabilindu-i executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis.

Astfel, analizând decizia atacată, instanța de recurs conchide, că instanța de

apel legal și întemeiat a casat parțial sentința, în latura penală la aplicarea pedepsei

și a pronunțat o nouă hotărâre în această parte, deoarece la judecarea apelului, a

verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de

5

prima instanță, conform materialelor din cauza penală, respectând prevederile

art. 414 alin. (1), (5) și 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea

adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat, aceasta

cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată, așa cum este indicat

în pct. 5 din prezenta decizie, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește și

reiterarea căreia nu o consideră necesară.

Subsidiar, Colegiul penal subliniază că, potrivit jurisprudenței CtEDO nu se mai

impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu

prisosință soluția dată de instanțele inferioare. Or, în cazul în care acestea și-au

motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau

infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept

de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a

relua motivele jurisdicției acestor instanțe (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei,

Helle c.Finlandei).

8.2. Referitor la alegația inculpatului, precum că, instanța de apel la

stabilirea pedepsei nu a ținut cont de faptul că la data săvârșirii infracțiunii a atins

vârsta de 21 ani, ceia ce este stipulat în art.79 Cod penal, Colegiul penal consideră că

este nefondată și în acest sens menționează că, prin Legea nr.163 din 20.07.2017, în

vigoare 20.12.2017, alin. (1) al art.79 Cod penal a fost completat în final cu textul:

„Săvîrșirea infracțiunii de către persoanele care au atins vîrsta de 18 ani, dar nu au

atins vîrsta de 21 de ani poate fi apreciată de către instanța de judecată drept

circumstanță excepțională.”

Așadar, din analiza normei sus-indicate Colegiul penal constată, că sintagma

„poate” din textul normei citate supra, îi oferă instanței de judecată dreptul și nu

obligația de a aplica prevederile acestei norme, deoarece ea stabilește clar și

condițiile când este posibilă aplicarea (art.79 Cod penal) și anume, ținând cont de

circumstanțele excepționale ale cauzei, legate de scopul și motivele faptei, de rolul

vinovatului în săvârșirea infracțiunii, de comportarea lui în timpul și după consumarea

infracțiunii, de alte circumstanțe care micșorează esențial gravitatea faptei și a

consecințelor ei.

Astfel, reieșind din circumstanțele cauzei și datele despre personalitatea

vinovatului, Colegiul penal ajunge la concluzia că instanța de apel la stabilirea

pedepsei a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75-77 Cod penal și i-a aplicat

inculpatului o pedeapsă legală și echitabilă, care va atinge scopul pedepsei penale, de

corectare și reeducare a condamnatului, precum și de prevenire a săvârșirii de noi

infracțiuni atât din partea condamnatului, cât și a altor persoane.

În aceste condiții instanța de recurs consideră, că n-a fost constatată prezența

în speța examinată a unor erori de drept, care ar servi drept temei de implicare a

instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate.

Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide, că la judecarea cauzei în

ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de

art. 414-419 Cod de procedură penală, de aceea recursul ordinar, declarat de

inculpatul Antonov Artemie se declară inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal,

6

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Antonov Artemie

XXXXX împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 aprilie

2018, în propria cauză penală, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la data de 15 august 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecător Toma Nadejda

Judecător Boico Victor

7