1ra-1279/2019 — art. 264 alin. 5 Cod penal

Prin sentința Judecătoriei Strășeni, sediul Central din 20 septembrie 2018, în baza art. 3641 Cod de procedură penală, Cherpec Sergiu a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute la articolul 264 alin. (5) Cod penal fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 (patru) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis. În baza art. 90 Cod Penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului Cherpec Sergiu pe un termen de probațiune de 4 (patru) ani, dacă nu va săvârși o nouă infracțiune, și, prin respectarea condițiilor probațiunii, va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Cherpec Sergiu, la 09.12.2017, aproximativ la ora 06:50 fiind treaz, posedând permis de conducere valabil de categoria corespunzătoare, pe timp de noapte, în condiții de vizibilitate redusă, conducând automobilul de model „Skoda Octavia" cu număr de înmatriculare xxxxx pe carosabil acoperit cu ghețuș, în care în calitate de pasageri pe bancheta din față se afla cet. Cernomaz Anna născută la xxxxx, iar pe bancheta din spate se aflau soții Fusu Viorel născut la xxxxx și Pavalachi Olga 1 născută la xxxxx, se deplasa pe traseul Chișinău - Leușeni, din direcția municipiului Chișinău spre satul Leușeni, raionul Hâncești. În timpul deplasării, ajungând în apropierea bornei kilometrice 46 (Chișinău 53 km), situată pe traseul Chișinău - Leușeni, aflându-se în zona de acțiune a indicatorului rutier de interzicere și restricție 3.23 „Depășire interzisă", însoțit de panoul adițional 6.3.1 „1 km", care „interzice depășirea tuturor vehiculelor, cu excepția celor solitare care se deplasează cu o viteză mai mică de 30 km/h", precum și a marcajului rutier orizontal 1.1.1 al Regulamentului Circulației Rutiere, conform căruia „Linia îngustă continuă semnifică: lit. a) delimitarea fluxurilor de transport de sensuri opuse pe sectoarele de drum periculoase, care au două sau trei benzi pentru circulație; lit. c) delimitarea locurilor pe carosabil unde intrarea este interzisă", conducătorul auto Cherpec Sergiu exprimând încredere exagerată în sine, nu a manifestat prudență sporită la trafic, nu a apreciat corect situația rutieră în care se afla autovehiculul în momentul respectiv, nu a ținut cont de starea carosabilului pe timp de iarnă, care la acel moment era acoperit cu ghețuș, existența unor obstacole pe sectoarele drumului, intensitatea și nivelul de organizare a traficului rutier, lățimea carosabilului, gabaritele vehiculului și intervalele de siguranță necesare, de care trebuie să țină cont fiecare conducător la determinarea vitezei, benzii de circulație și modalității de conducere a vehiculului, prin ce a încălcat prevederile pct.45. 1) și 2) al Regulamentului Circulației Rutiere, conform căruia: 1) „Conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de următorii factori: a) starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția; b) dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase; c) starea tehnică a vehiculului și particularitățile încărcăturii; d) situația rutieră; 2) iar în cazul în care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului", precum și prevederile pct.39. 1) al Regulamentului Circulației Rutiere, conform căruia „înaintea începerii deplasării, reîncolonării sau altei schimbări a direcției de mers, conducătorul de vehicul trebuie să se asigure că această manevră va fi executată în siguranță și nu va crea obstacole pentru ceilalți participanți la trafic", și ignorând cerințele pct.3 al Regulamentului Circulației Rutiere, conform căruia „Participanții la trafic sunt obligați să respecte regulile de circulație, semnificația mijloacelor de semnalizare rutieră, semnalele și indicațiile agentului de circulație, condițiile tehnice ale prezentului Regulament și prin acțiunile lor să nu cauzeze prejudicii altor participanți la trafic, să nu-i expună pericolului, precum și să nu creeze neîntemeiat obstacole circulației care ar depăși pe acele care sunt provocate de circumstanțe iminente" și pct.10.1) lit. b) al aceluiași regulament, conform căruia „Persoana care conduce un vehicul trebuie să posede cunoștințe și să execute cerințele prezentului Regulament, precum și să posede dexteritatea necesară de a conduce în siguranță vehiculul pe drum", precum și prevederile art.22 din Legea nr.131 - XVI din 07.06.07 „Privind siguranța traficului rutier", care în alin.(4) lit.b) stipulează că „Participanții la traficul rutier sunt obligați să manifeste un comportament care să asigure fluența și siguranța traficului, să nu pericliteze siguranța unor alți participanți la trafic, să nu cauzeze prejudicii 2 mediului înconjurător, proprietății publice sau private", și ca urmare a încălcărilor admise ale Regulamentului Circulației Rutiere, neregulamentar, în curbă, în loc unde depășirea vehiculelor este interzisă, a ieșit la depășirea autobuzului de model „Setra" cu număr de înmatriculare xxxxx ce se deplasa în fața sa, pe banda destinată circulației transportului din sens opus, unde cu automobilul pe care îl conducea a comis tamponarea autotractorului de model „Scania" cu număr de înmatriculare xxxxx, cu semiremorcă cisternă pentru produse petroliere de model „Merceron M343" cu număr de înmatriculare xxxxx, condus de către conducătorul auto Pînzaru Grigore născut la xxxxx, care se deplasa regulamentar pe banda sa de deplasare din sens opus, din direcția s. Leușeni, r-nul Hâncești spre mun. Chișinău. În rezultatul accidentului rutier, autovehiculele au fost considerabil deteriorate, pasagerei Cernomaz Arma născută la xxxxx, conform raportului de expertiză judiciară medico-legală nr.201802D0340 din 15.02.2018 i-a fost cauzată o vătămare corporală neînsemnată sub formă de „Plăgi excoriate la nivelul mâinii stângi", iar pasagerilor Fusu Viorel născut la xxxxx și Pavalachi Olga născută la xxxxx, în ansamblu le-au fost cauzate vătămări corporale grave periculoase pentru viață, în urma cărora ambii au decedat la fața locului. Conform raportului de expertiză judiciară medico - legală nr.124 din 09.12.2017, în urma examinării medico-legale a cadavrului cet. Fusu Viorel a fost stabilit diagnosticul medico-legal sub formă de „Traumă acută cranio - cerebrală deschisă. Fractură multiplă a craniului cu lezarea creierului. Hemoragie intracerebrală, subdurală, subarahnoidiană. Fractură dublă bilaterală a coastelor 2-12 cu lezarea plămânilor. TVM. Ruptură de ficat, splină. Ruptură de cord. Hemoragie abundentă internă. Excoriații multiple a feții", care a decedat pe loc în rezultatul „Șocului traumatic și hemoragie instalat în urma TACCI, hemoragiei intracerebrale abundente, TVM, traumei cutiei toracice cu fracturi duble bilaterale de coaste cu lezarea plămânilor, ruptură de cord, ruptură de ficat, splină, hemoragie abundentă internă". Conform raportului de expertiză judiciară medico - legală nr.123 din 09.12.2017, în urma examinării medico - legale a cadavrului cet.Pavalachi Olga xxxxx a fost stabilit diagnosticul medico-legal sub formă de „Traumă acută cranio - cerebrală închisă. Hemoragie intracerebrală, subdurală parietooccipital pe stânga. Hemoragie subarahnoidiană. Fractură dublă a coastelor 2-12 pe stânga cu lezarea plămânului stâng. TVM. Ruptură de ficat. Hemoragie abundentă internă. Excoriații multiple a feții", care a decedat pe loc în rezultatul „Șocului traumatic și hemoragie instalat în urma TACCI, hemoragiei intracerebrale abundente, TVM, traumei cutiei toracice cu fracturi duble de coaste cu lezarea plămânului stâng, ruptură de ficat, hemoragie abundentă internă". Acțiunile lui Cherpec Sergiu au fost încadrate juridic în baza art. 264 alin. (5) Cod penal - încălcarea regulilor de securitate a circulației de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare care a cauzat din imprudență decesul victimelor Fusu Viorel și Pavalachi Olga.

Sentința a fost atacată cu apel de avocatul Canțer Serghei în numele inculpatului Cherpec Sergiu prin care a solicitat casarea parțială a sentinței în partea măsurii preventive și a restituirii acestuia a pașapoartelor, invocând următoarele argumente: 3 - cauza penală de învinuire a lui Cherpec Sergiu a fost examinată în procedura simplificată prevăzută de art. 3641CPP, unde Cherpec Sergiu a recunoscut vinovăția integral, s-a căit sincer de cele comise și a declarat, sub jurământ despre circumstanțele producerii accidentului rutier; - instanța la stabilirea măsurii preventive obligațiunea de a nu părăsi localitatea nu a ținut cont de faptul că părinții inculpatului sunt pensionari, ambii sunt la întreținerea lui și sunt bolnavi. Mama inculpatului, Cherpec Măria este bolnavă de o boală incurabilă (cancer de colon, fiind supusă la 5 intervenții din anul 2014 până în prezent), fapt confirmat prin certificatele medicale anexate la materialele cauzei; - tatăl inculpatului Cherpec Dumitru diagnosticat cu Ciroză Hepatică etiologie virală, evoluție progresivă. Pancreatită cronică recidivată, suspecție la maladia pancreasului și este domiciliat în mun. Cahul nu în Chișinău. Mama acestuia fiind stabilită în Grecia pe motiv că stă la evidenta medicului oncolog în or. Atena; - tatăl inculpatului are deficiențe de deplasare și respectiv nu poate vizita unicul întreținător al familiei, deplasîndu-se de sine stătător în or. Chișinău și la moment datorită măsurii preventive care în viziunea apărării este una absolut neîntemeiată, inculpatul nu poate vizita părintele în perioada de pregătire pentru sezonul de încălzire a anului; - inculpatul s-a căit sincer în cele săvârșite, a conlucrat activ cu organul de urmărire penală, nu a întreprins acțiuni de a se eschiva de la răspundere în calitate de bănuit/învinuit sau acțiuni ce ar împiedica buna desfășurare a anchetei penale. A predat benevol pașapoartele naționale deținute al Republicii Moldova și al României, fapt confirmat prin procesul-verbal de ridicare din 22.12.2017, pașapoarte care până în prezent, contrar art. 162 alin. (1) pct.6 Cod procedură penală nu au fost restituite inculpatului; - inculpatul duce un mod de viață organizat, fapt examinat și supus aprecierii de către instanță, confirmat prin anexarea la materialele cauzei a diferitor distincții, diplome de merit și aprecieri de participare activă la anumite cursuri/instruiri și seminare de ridicare a gradului profesional; - ca rezultat al accidentului rutier tragic, inculpatul a fost încadrat în grad de invaliditate/dezabilitate mediu, în urma traumelor suferite pe seama producerii accidentului, fapt ignorat și lăsat fără atenție de către instanța de judecată; - inculpatul nu poate oferi ajutorul fizic, moral și material pe care el și l-a asumat în favoarea rudelor victimelor care nu locuiesc în mun. Chișinău. Mama victimei decedate Viorel Fusu, locuiește în xxxxx și la masa de pomenire de 6 luni inculpatul a contribuit atât material, cât și fizic la organizarea acesteia; - reieșind din materialele acumulate la faza de urmărire penală și indicate în cuprinsul rechizitoriului s-a constatat că producerea accidentului a avut loc pe timp de noapte, în condiții de vizibilitate redusă, traseul era acoperit cu ghețuș, carosabilul nu era acoperit cu substanțe antiderapante; - nu au fost reținute circumstanțele suplimentare care caracterizează factorii conducerii autovehiculului de către inculpat și anume la momentul impactului rutier inculpatul nu se afla în stare de ebrietate alcoolică, fapt confirmat prin certificatul medical corespunzător anexat la materialele cauzei; 4 viteza cu care se deplasa era una regulamentară (viteza de 70 km/h pe porțiune de drum unde era admis 90 km/h, confirmată de 3 martori în depozițiile acestora, Voinovan Fiodr xxxxx, Leahu Tudor xxxxx și Bogza Marian xxxxx, anexate la materiale); deținerea permisului de conducere cu categoria corespunzătoare autovehicolului condus; automobilul condus de către inculpat era asigurat si testat tehnic, utilat cu cauciucuri pentru conducere pe timp de iarnă; șoferul și pasagerul de pe bancheta din față erau cuplați cu centura de siguranță, fapt confirmat de către toți martorii audiați în faza de urmărire penală, aspect consemnat și în rechizitoriu; anterior inculpatul nu a fost implicat în accidente rutiere; - Cherpec Sergiu a restituit prejudiciului material și moral, s-a implicat benevol și activ la soluționarea de către Compania de Asigurări a acțiunii civile, datorită cărui fapt a fost semnat și cu Compania o tranzacție de mediere. Compania de Asigurări despăgubind părțile integral. Inculpatul a semnat tranzacția cu părțile vătămate, părțile declarând că nu au careva pretenții față de ultimul; - Astfel, având în vedere cele expuse consideră că instanța de apel are toate temeiurile și este în drept de a revoca măsura preventivă - obligarea de a nu părăsi localitatea. 3.1. Nefiind de acord cu sentința în cauză, procurorul a declarat apel în termen și a solicitat casarea parțială a sentinței în partea executării pedepsei și în această parte pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, invocând următoarele argumente: - au rămas fără grijă părintească (orfani) doi copii minori, unul dintre care de vârstă fragedă, iar liberarea inculpatul Cherpec Sergiu de la executarea pedepsei penale pentru comiterea, deși a unei infracțiuni din imprudență, dar care a avut o rezonanță socială sporită, va avea un impact psihologic negativ asupra comunității și va genera un șir de reacții negative din partea societății și mass-media, dând loc diferitor interpretări, fapt care prejudiciază grav imaginea organelor de drept și a instanței de judecată; - în prezența circumstanțelor invocate mai sus și ținând cont de faptul că, instanța în fond nu a apreciat just circumstanțele prevăzute de lege la aplicarea pedepsei inculpatului, astfel acuzarea solicită casarea sentinței, din motivele blândeții pedepsei. Rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Cherpec Sergiu să fie recunoscut culpabil de comiterea infracțiunii prevăzute în art.264 alin. (5) Cod penal, cu aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 6 ani și 6 luni, cu ispășirea pedepsei într-un penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 5 ani. Încasarea de la Cherpec Sergiu, cheltuielile de judecată pentru efectuarea expertizelor judiciare în cadrul urmăririi penale, în sumă totală de 18940 lei.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 martie 2019, a fost respins ca nefondat apelul declarat de avocatul Canțer Serghei în numele inculpatului Cherpec Sergiu. A fost admis apelul declarat de către procuror, casată parțial sentința în partea încasării cheltuielilor de judecată și în această parte pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează. 5 S-a încasat de la Cherpec Sergiu cheltuielile de judecată în sumă de 11940 lei în contul statului. În rest sentința a fost menținută fără modificări.

În motivarea deciziei adoptate instanța de apel a menționat, că analizând materialele cauzei, în raport cu normele relevante la caz, instanța de apel a constatat că instanța de fond a îndeplinit strict cerințele dispozițiilor art. 3641 alin. (1) și (4) Cod de procedură penală, opțiunea primei instanțe privind judecarea cauzei potrivit procedurii enunțate, n-a fost viciată, în cadrul urmăririi penale n-au fost încălcate normele imperative din Codul de procedură penală, fapt ce condiționează concluzia că instanța de apel nu este în drept a reține o altă situație de fapt decât cea reținută în rechizitoriu și de către prima instanță. Instanța de apel a reținut că, instanța de judecată a ținut cont, la stabilirea categoriei și a măsurii de pedeapsă inculpatului, de toate circumstanțele reale și personale privind individualizarea pedepsei, aplicându-i o pedeapsă corectă, echitabilă și legală, și anume: caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, personalitatea celui vinovat, condițiile de viață a lui, circumstanțele atenuante sau agravante, influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului. Cu referire la numirea pedepsei penale, instanța de apel a conchis că instanța de fond la stabilirea categoriei pedepsei, corect a aplicat prevederile legale, și, în conformitate cu prevederile art. 7, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează răspunderea, precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului. Instanța de fond, în opinia instanței de apel, a ținut cont și a aplicat corect reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de 264 alin.(5) Cod penal, care se pedepsește cu închisoare de la 6 la 10 ani cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de până la 5 ani, astfel că noua limită minimă și maximă de pedeapsă sub formă de închisoare este de la 4 ani până la 6 ani și 8 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de până la 5 ani, deoarece acesta beneficiază conform art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, de o reducere cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare. Instanța de apel a considerat că, prima instanță corect, legal și întemeiat a aplicat în privința inculpatului o pedeapsă cu suspendare, pedeapsă pe care o consideră echitabilă în raport cu circumstanțele cauzei. Au fost respinse de către instanța de apel argumentele procurorului privind inadmisibilitatea aplicării în privința lui Cherpec Sergiu a prevederilor art. 90 Cod penal și solicitarea aplicării pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 6 ani 6 luni cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis, deoarece la stabilirea măsurii și mărimii pedepsei în privința inculpatului prima instanță a ținut cont în deplină măsură de motivul și gravitatea infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează răspunderea (s-a căit sincer în cele săvârșite, vinovăția în comiterea faptei imputate a recunoscut-o pe deplin, comunicând instanței circumstanțele în care a fost săvârșită infracțiunea, la evidența medicului narcolog sau psihiatru nu se 6 află, anterior nu a fost condamnat, infracțiunea a fost comisă din imprudență, inculpatul având grad de dezabilitate după accident, condițiile meteo nefaste, recuperarea prejudiciilor succesorilor părților vătămate ) de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării, astfel prima instanță a stabilit inculpatului o pedeapsă legală, întemeiată și echitabilă în raport cu circumstanțele cauzei, sub formă de închisoare cu suspendarea executării. Totodată, instanța de apel a reținut soluția primei instanțe, potrivit căreia nu este rațională aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare cu executare, or, Cherpec Sergiu este angajat în câmpul muncii în calitate de șef secție asistență juridică la SRL „Chișinău Gaz", se căiește sincer de fapta comisă, a recuperat o parte din prejudiciu și și-a asumat obligația să recupereze integral prejudiciul material și moral, precum și să participe la întreținerea copilului minor rămas orfan, printr-o tranzacție de împăcare admisă de către instanța de judecată, deoarece executarea reală a pedepsei aplicate ar periclita viața inculpatului și a minorei Fusu Ana. Astfel, instanța de apel a conchis că pedepasa aplicată inculpatului este legală și echitabilă în raport cu circumstanțele cauzei, iar apelul procurorului în partea stabilirii pedepsei este nefondat și urmează a fi respins. Totodată, instanța de apel nu a reținut ca fiind plauzibil argumentul avocatului apelant privind revocarea măsurii preventive sub formă de obligare de a nu părăsi localitatea, deoarece instanța de fond just a stabilit dânsului măsura preventivă sub formă de obligare de a nu părăsi localitatea echitabilă până la rămânerea definitivă a sentinței, în vederea asigurării executării acesteia și este legală în raport cu circumstanțele cauzei, iar toate circumstanțele cauzei care în opinia apărării reprezintă circumstanțe atenuante, detaliat descrise în cererea de apel, nu servesc temei de revocare a măsurii preventive aplicate în speța dedusă judecății, mai mult, instanța a ținut cont de acestea la stabilirea pedepsei și aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal. Prima instanță în limitele legii i-a oferit o șansă inculpatului de a se reabilita față de societate pentru fapta comisă și de a demonstra abilitățile de personalitate, în acest sens atât pe durata acestui termen, cât și ulterior Cherpec Sergiu nu trebuie să săvârșească o nouă infracțiune, trebuie să demonstreze comportament exemplar și muncă cinstită, cu îndreptățirea încrederii care i-a fost acordată de către instanță. Instanța de apel de asemenea a considerat că prima instanță corect a reținut că infracțiunea comisă de Cherpec Sergiu face parte din categoria infracțiunilor grave, dar a fost comisă comisă din imprudență, în condiții climaterice nefaste, a fost soldată cu decesul a două persoane, iar scopul pedepsei penale este corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni din partea condamnaților și altor persoane. Ținând cont de flagelul de care este afectată Republica Moldova și anume multitudinea accidentelor rutiere, în prezent, cu consecințe tragice, pentru asigurarea caracterului educativ și preventiv al unei condamnări și a descuraja încălcarea regulilor de circulație, prin aplicarea măsurii preventive sub formă de obligare de nepărăsire a localității, instanța de apel a respins solicitarea avocatului. În aceeași ordine de idei instanța de apel a conchis că nu pot fi reținute alegațiile avocatului Canțer Serghei cu privire la restituirea pașapoartelor 7 inculpatului, or, prin sentința instanței de fond s-a dispus remiterea lui Cherpec Sergiu actele ridicate la 22.12.2017, pașaportul Republicii Moldova și pașaportul românesc pe numele Cherpec Sergiu. Instanța de apel a considerat întemeiate argumentele din apelul acuzatorului de stat privind netemeinicia respingerii solicitării acuzatorului de stat referitor la încasarea cheltuielilor judiciare pentru efectuarea raportului de expertiză judiciară auto -tehnică nr.34/12A-R-458 din 12.02.2018, (a se vedea f.d 168-202, Vol. I) și Raportului de expertiză judiciară medico - legală nr.201802D0340 din 15.02.2018 (a se vedea f.d 129-130, Voi. I), în sumă de 11940 lei, însă respinge solicitările acestuia cu privire la încasarea sumei de 7000 lei pentru efectuarea raportului de expertiză judiciară medico - legală nr.123 din 09.12.2017 ( a se vedea f.d 144-145, Vol. I) și raportului de expertiză judiciară medico - legală nr.124 din 09.12.2017 (a se vedea f.d. 136-137, Vol. I). Totodată instanța de apel a considerat nejustificate solicitările procurorului privind încasarea de la inculpatul Cherpec Sergiu a cheltuielilor judiciare pentru efectuarea expertizelor judiciare în sumă de 18940 lei, or, instanța de apel a constatat că suma de 7000 lei, solicitată pentru efectuarea raportului de expertiză judiciară medico - legală nr.123 din 09.12.2017 și raportului de expertiză judiciară medico - legală nr.124 din 09.12.2017, reprezintă cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi penale în vederea acumulării probatoriului necesar pentru demonstrarea vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate, cheltuieli ce sunt trecute în contul statului. Or, conform prevederilor art. 228 alin.(4) CPP, expertul, specialistul, interpretul, traducătorul au dreptul la recompensă pentru executarea obligațiilor, afară de cazurile când le-au executat în cadrul unei însărcinări de serviciu, astfel sumele solicitate spre încasare și pentru efectuarea raportului de expertiză judiciară medico - legală nr.123 din 09.12.2017 și raportului de expertiză judiciară medico - legală nr.124 din 09.12.2017 în sumă de 7000 lei, nu pot fi invocate, deoarece norma procesual penală expres prevede că sumele date ar putea fi încasate, cu excepția cazurilor când le-au executat în cadrul unei însărcinări de serviciu, fapt neinfirmat de către acuzare. Instanța de apel a reținut că procurorul nu a prezentat careva probe concludente că sumele enunțate supra au fost suportate în afară de cazurile când le-au executat în cadrul unei însărcinări de serviciu de către expert. În aceeași ordine de idei, instanța de apel a reținut că luând în considerare prevederile art. 75 alin.(3) din Legea cu privire la expertiza judiciară și statutul expertului judiciar nr. 68 din 14.04.2016, ordonatorul expertizelor expertizei judiciare medico - legale nr.123 din 09.12.2017 și expertizei judiciară medico - legale nr.124 din 09.12.2017 în speță este organul de urmărire penală Strășeni, în temeiul ordonanțelor din 09 decembrie 2017, subsecvent aceste cheltuieli sunt suportate din contul statului, care reieșind din obligațiile pozitive ce țin de desfășurarea unui proces penal urmează să realizeze în mod prompt și eficient acțiunile în vederea descoperirii infracțiunilor și contracarării activității infracționale, astfel nu pot fi puse în sarcina inculpaților cheltuielile necesare pentru realizarea acțiunilor ce vin să confirme vinovăția acestora.

Împotriva deciziei instanței de apel, la 18 aprilie 2019, în termen, declară recurs ordinar procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Devder 8 Djulieta, prin care solicită admiterea recursului, casarea parțială de deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei la rejudecare. În motivarea recursului, invocând temei de drept prevăzut de pct. 6) și 10 alin. (1) art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a indicat următoarele argumente: - pedeapsa stabilită inculpatului este una prea ușoară, or, față de acesta urmează a fi stabilită o pedeapsă privativă de libertate;

Avocatul Canțer Serghei în numele inculpatului, partea civilmente responsabilă CA „General Asigurări” SA, avocatul Podlesnov Alexandr, succesorii părții vătămate Fusu Valeriu și Fusu Elena, inculpatul Cherpec Sergiu prin referințele depuse, pledează pentru declararea inadmisibilității recursului procurorului, ca fiind vădit neîntemeiat, deoarece consideră că pedeapsa aplicată inculpatului, a fost individualizată potrivit prevederilor legale, în acest sens nefiind admise erori de drept.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente: Potrivit prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate. Potrivit art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Colegiul penal de asemenea menționează, că temeiurile pentru recurs pot fi invocate doar în cazul în care au fost invocate în apel sau încălcarea a avut loc în instanța de apel, fapt stipulat de alin. (2) art. 427 Cod de procedură penală. Instanța de recurs subliniază, că potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Potrivit recursului, recurentul își exprimă dezacordul doar cu faptul că pedeapsa aplicată este prea blândă, astfel instanța de recurs ordinar supune verificării decizia instanței de apel prin prisma erorii de drept prevăzută de pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală care prevede, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel atunci când: s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Analizând decizia instanței de apel, în raport cu argumentele recursului privind aplicarea față de inculpat a unei pedepse individualizate contrar prevederilor legale, Colegiul constată, că astfel de temei nu și-a găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, acestea fiind invocate și în cererea de apel și asupra căruia instanța de apel s-a expus, motivare pe care instanța de recurs ordinar o susține și repetarea căreia nu o consideră necesară. 9 În acest sens Colegiul penal reiterează, că potrivit prevederilor art. 7 Cod penal, la aplicarea legii penale se ține cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală. Potrivit prevederilor art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului și, respectiv, are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnatului, cât și a altor persoane. În conformitate cu art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovată de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a prezentului cod în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a prezentului cod. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. O pedeapsă mai aspră din numărul celor alternative prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei. Conform sentinței instanței de fond, menținută prin decizia instanței de apel în partea stabilirii pedepsei, inculpatul a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 264 alin. (5) Cod penal, a cărui sancțiune prevede pedeapsă cu închisoare de la 6 la 10 ani cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de până la 5 ani. La aplicarea pedepsei cu închisoarea inculpatului, instanța de judecată a ținut cont de personalitatea inculpatului, de gravitatea infracțiunii săvârșite, de faptul că se căiește sincer în cele săvârșite, vinovăția a recunoscut-o pe deplin, la evidența medicului narcolog sau psihiatru nu se află, anterior nu a fost condamnat. Totodată, ținând cont de faptul, că examinarea cauzei a avut loc pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală conform procedurii prevăzute de art. 3641 Codul de procedura penală, deoarece inculpatul a recunoscut vina și nu a solicitat să fie administrate probe noi, astfel încât instanța a concluzionat că din probele administrate rezultă că faptele inculpatului sunt constatate și că sunt suficiente date cu privire la persoana inculpatului pentru a permite stabilirea unei pedepse, prin urmare, inculpatul a beneficiat de reducerea pedepsei cu 1/3 a limitelor de pedeapsă. Astfel, Colegiul penal consideră, că instanțele de fond, individualizând pedeapsa inculpatului au ținut cont de prevederile legale expuse supra și au motivat aplicarea față de inculpat a pedepsei închisorii, cu suspendarea executării acesteia condiționat, în baza tuturor circumstanțelor constatate în speță, determinante pentru stabilirea pedepsei, prin urmare, Colegiul consideră, că instanțele corect au concluzionat că o pedeapsă cu executarea reală a închisorii, nu va asigura scopul pedepsei. În contextul celor expuse mai sus, Colegiul penal reține, că la stabilirea pedepsei inculpatului Cherpec Sergiu, pentru infracțiunea comisă, prima 10 instanță și cea de apel nu au comis erori de drept, pedeapsa aplicată inculpatului este una corectă, deoarece la stabilirea acesteia au fost respectate exigențele legii, iar argumentele recursului în acest sens sunt neîntemeiate. Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, temeiul invocat de recurent prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului. Astfel de eroare de drept în speța examinată nu s-a comis, prin urmare, hotărârea atacată este legală și întemeiată, iar recursul urmează a fi declarat inadmisibil ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Devder Djulieta, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 martie 2019, în cauza penală privindu-l pe Cherpec Sergiu xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 20 decembrie 2019. Președinte Timofti Vladimir Judecători Toma Nadejda Boico Victor 11