1ra-1279/2019 — art. 264 alin. 5 Cod penal

1ra-1279/2019 — art. 264 alin. 5 Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-1279/2019

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

20 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte: Timofti Vladimir,

judecători: Toma Nadejda și Boico Victor,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Devder Djulieta, prin care

se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04

martie 2019, în cauza penală privindu-l pe

Cherpec Sergiu xxxxx, născut la

xxxxx, originar din xxxxx, domiciliat

în xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 26.02.2018 – 20.09.2018;

Instanța de apel: 17.10.2018 – 04.03.2019;

Instanța de recurs: 22.05.2019 – 20.11.2019;

A C O N S T A T AT :

în baza art. 3641 Cod de procedură penală, Cherpec Sergiu a fost recunoscut

vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute la articolul 264 alin. (5) Cod penal

fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci)

ani, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de

4 (patru) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis.

În baza art. 90 Cod Penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării

pedepsei aplicate inculpatului Cherpec Sergiu pe un termen de probațiune de 4

(patru) ani, dacă nu va săvârși o nouă infracțiune, și, prin respectarea

condițiilor probațiunii, va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat.

la 09.12.2017, aproximativ la ora 06:50 fiind treaz, posedând permis de

conducere valabil de categoria corespunzătoare, pe timp de noapte, în condiții

de vizibilitate redusă, conducând automobilul de model „Skoda Octavia" cu

număr de înmatriculare xxxxx pe carosabil acoperit cu ghețuș, în care în calitate

de pasageri pe bancheta din față se afla cet. Cernomaz Anna născută la xxxxx, iar

pe bancheta din spate se aflau soții Fusu Viorel născut la xxxxx și Pavalachi Olga

1

născută la xxxxx, se deplasa pe traseul Chișinău - Leușeni, din direcția

municipiului Chișinău spre satul Leușeni, raionul Hâncești.

În timpul deplasării, ajungând în apropierea bornei kilometrice 46

(Chișinău 53 km), situată pe traseul Chișinău - Leușeni, aflându-se în zona de

acțiune a indicatorului rutier de interzicere și restricție 3.23 „Depășire

interzisă", însoțit de panoul adițional 6.3.1 „1 km", care „interzice depășirea

tuturor vehiculelor, cu excepția celor solitare care se deplasează cu o viteză mai

mică de 30 km/h", precum și a marcajului rutier orizontal 1.1.1 al

Regulamentului Circulației Rutiere, conform căruia „Linia îngustă continuă

semnifică: lit. a) delimitarea fluxurilor de transport de sensuri opuse pe

sectoarele de drum periculoase, care au două sau trei benzi pentru circulație; lit.

c) delimitarea locurilor pe carosabil unde intrarea este interzisă", conducătorul

auto Cherpec Sergiu exprimând încredere exagerată în sine, nu a manifestat

prudență sporită la trafic, nu a apreciat corect situația rutieră în care se afla

autovehiculul în momentul respectiv, nu a ținut cont de starea carosabilului pe

timp de iarnă, care la acel moment era acoperit cu ghețuș, existența unor

obstacole pe sectoarele drumului, intensitatea și nivelul de organizare a

traficului rutier, lățimea carosabilului, gabaritele vehiculului și intervalele de

siguranță necesare, de care trebuie să țină cont fiecare conducător la

determinarea vitezei, benzii de circulație și modalității de conducere a

vehiculului, prin ce a încălcat prevederile pct.45. 1) și 2) al Regulamentului

Circulației Rutiere, conform căruia: 1) „Conducătorul trebuie să conducă

vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama

de următorii factori: a) starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția;

b) dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase;

c) starea tehnică a vehiculului și particularitățile încărcăturii; d) situația rutieră;

2) iar în cazul în care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate

de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu

pune în pericol siguranța traficului", precum și prevederile pct.39. 1) al

Regulamentului Circulației Rutiere, conform căruia „înaintea începerii

deplasării, reîncolonării sau altei schimbări a direcției de mers, conducătorul de

vehicul trebuie să se asigure că această manevră va fi executată în siguranță și

nu va crea obstacole pentru ceilalți participanți la trafic", și ignorând cerințele

pct.3 al Regulamentului Circulației Rutiere, conform căruia „Participanții la

trafic sunt obligați să respecte regulile de circulație, semnificația mijloacelor de

semnalizare rutieră, semnalele și indicațiile agentului de circulație, condițiile

tehnice ale prezentului Regulament și prin acțiunile lor să nu cauzeze prejudicii

altor participanți la trafic, să nu-i expună pericolului, precum și să nu creeze

neîntemeiat obstacole circulației care ar depăși pe acele care sunt provocate de

circumstanțe iminente" și pct.10.1) lit. b) al aceluiași regulament, conform

căruia „Persoana care conduce un vehicul trebuie să posede cunoștințe și să

execute cerințele prezentului Regulament, precum și să posede dexteritatea

necesară de a conduce în siguranță vehiculul pe drum", precum și prevederile

art.22 din Legea nr.131 - XVI din 07.06.07 „Privind siguranța traficului rutier",

care în alin.(4) lit.b) stipulează că „Participanții la traficul rutier sunt obligați să

manifeste un comportament care să asigure fluența și siguranța traficului, să nu

pericliteze siguranța unor alți participanți la trafic, să nu cauzeze prejudicii

2

mediului înconjurător, proprietății publice sau private", și ca urmare a

încălcărilor admise ale Regulamentului Circulației Rutiere, neregulamentar, în

curbă, în loc unde depășirea vehiculelor este interzisă, a ieșit la depășirea

autobuzului de model „Setra" cu număr de înmatriculare xxxxx ce se deplasa în

fața sa, pe banda destinată circulației transportului din sens opus, unde cu

automobilul pe care îl conducea a comis tamponarea autotractorului de model

„Scania" cu număr de înmatriculare xxxxx, cu semiremorcă cisternă pentru

produse petroliere de model „Merceron M343" cu număr de înmatriculare

xxxxx, condus de către conducătorul auto Pînzaru Grigore născut la xxxxx, care

se deplasa regulamentar pe banda sa de deplasare din sens opus, din direcția s.

Leușeni, r-nul Hâncești spre mun. Chișinău.

În rezultatul accidentului rutier, autovehiculele au fost considerabil

deteriorate, pasagerei Cernomaz Arma născută la xxxxx, conform raportului de

expertiză judiciară medico-legală nr.201802D0340 din 15.02.2018 i-a fost

cauzată o vătămare corporală neînsemnată sub formă de „Plăgi excoriate la

nivelul mâinii stângi", iar pasagerilor Fusu Viorel născut la xxxxx și Pavalachi

Olga născută la xxxxx, în ansamblu le-au fost cauzate vătămări corporale grave

periculoase pentru viață, în urma cărora ambii au decedat la fața locului.

Conform raportului de expertiză judiciară medico - legală nr.124 din

09.12.2017, în urma examinării medico-legale a cadavrului cet. Fusu Viorel a

fost stabilit diagnosticul medico-legal sub formă de „Traumă acută cranio -

cerebrală deschisă. Fractură multiplă a craniului cu lezarea creierului.

Hemoragie intracerebrală, subdurală, subarahnoidiană. Fractură dublă

bilaterală a coastelor 2-12 cu lezarea plămânilor. TVM. Ruptură de ficat, splină.

Ruptură de cord. Hemoragie abundentă internă. Excoriații multiple a feții", care

a decedat pe loc în rezultatul „Șocului traumatic și hemoragie instalat în urma

TACCI, hemoragiei intracerebrale abundente, TVM, traumei cutiei toracice cu

fracturi duble bilaterale de coaste cu lezarea plămânilor, ruptură de cord,

ruptură de ficat, splină, hemoragie abundentă internă". Conform raportului de

expertiză judiciară medico - legală nr.123 din 09.12.2017, în urma examinării

medico - legale a cadavrului cet.Pavalachi Olga xxxxx a fost stabilit diagnosticul

medico-legal sub formă de „Traumă acută cranio - cerebrală închisă. Hemoragie

intracerebrală, subdurală parietooccipital pe stânga. Hemoragie

subarahnoidiană. Fractură dublă a coastelor 2-12 pe stânga cu lezarea

plămânului stâng. TVM. Ruptură de ficat. Hemoragie abundentă internă.

Excoriații multiple a feții", care a decedat pe loc în rezultatul „Șocului traumatic

și hemoragie instalat în urma TACCI, hemoragiei intracerebrale abundente,

TVM, traumei cutiei toracice cu fracturi duble de coaste cu lezarea plămânului

stâng, ruptură de ficat, hemoragie abundentă internă".

Acțiunile lui Cherpec Sergiu au fost încadrate juridic în baza art. 264

alin. (5) Cod penal - încălcarea regulilor de securitate a circulației de către

persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare care a cauzat din

imprudență decesul victimelor Fusu Viorel și Pavalachi Olga.

inculpatului Cherpec Sergiu prin care a solicitat casarea parțială a sentinței în

partea măsurii preventive și a restituirii acestuia a pașapoartelor, invocând

următoarele argumente:

3

- cauza penală de învinuire a lui Cherpec Sergiu a fost examinată în

procedura simplificată prevăzută de art. 3641CPP, unde Cherpec Sergiu a

recunoscut vinovăția integral, s-a căit sincer de cele comise și a declarat, sub

jurământ despre circumstanțele producerii accidentului rutier;

- instanța la stabilirea măsurii preventive obligațiunea de a nu părăsi

localitatea nu a ținut cont de faptul că părinții inculpatului sunt pensionari,

ambii sunt la întreținerea lui și sunt bolnavi. Mama inculpatului, Cherpec Măria

este bolnavă de o boală incurabilă (cancer de colon, fiind supusă la 5 intervenții

din anul 2014 până în prezent), fapt confirmat prin certificatele medicale

anexate la materialele cauzei;

- tatăl inculpatului Cherpec Dumitru diagnosticat cu Ciroză Hepatică

etiologie virală, evoluție progresivă. Pancreatită cronică recidivată, suspecție la

maladia pancreasului și este domiciliat în mun. Cahul nu în Chișinău. Mama

acestuia fiind stabilită în Grecia pe motiv că stă la evidenta medicului oncolog în

or. Atena;

- tatăl inculpatului are deficiențe de deplasare și respectiv nu poate vizita

unicul întreținător al familiei, deplasîndu-se de sine stătător în or. Chișinău și la

moment datorită măsurii preventive care în viziunea apărării este una absolut

neîntemeiată, inculpatul nu poate vizita părintele în perioada de pregătire

pentru sezonul de încălzire a anului;

- inculpatul s-a căit sincer în cele săvârșite, a conlucrat activ cu organul de

urmărire penală, nu a întreprins acțiuni de a se eschiva de la răspundere în

calitate de bănuit/învinuit sau acțiuni ce ar împiedica buna desfășurare a

anchetei penale. A predat benevol pașapoartele naționale deținute al Republicii

Moldova și al României, fapt confirmat prin procesul-verbal de ridicare din

22.12.2017, pașapoarte care până în prezent, contrar art. 162 alin. (1) pct.6 Cod

procedură penală nu au fost restituite inculpatului;

- inculpatul duce un mod de viață organizat, fapt examinat și supus

aprecierii de către instanță, confirmat prin anexarea la materialele cauzei a

diferitor distincții, diplome de merit și aprecieri de participare activă la anumite

cursuri/instruiri și seminare de ridicare a gradului profesional;

- ca rezultat al accidentului rutier tragic, inculpatul a fost încadrat în grad

de invaliditate/dezabilitate mediu, în urma traumelor suferite pe seama

producerii accidentului, fapt ignorat și lăsat fără atenție de către instanța de

judecată;

- inculpatul nu poate oferi ajutorul fizic, moral și material pe care el și l-a

asumat în favoarea rudelor victimelor care nu locuiesc în mun. Chișinău. Mama

victimei decedate Viorel Fusu, locuiește în xxxxx și la masa de pomenire de 6

luni inculpatul a contribuit atât material, cât și fizic la organizarea acesteia;

- reieșind din materialele acumulate la faza de urmărire penală și indicate

în cuprinsul rechizitoriului s-a constatat că producerea accidentului a avut loc

pe timp de noapte, în condiții de vizibilitate redusă, traseul era acoperit cu

ghețuș, carosabilul nu era acoperit cu substanțe antiderapante;

- nu au fost reținute circumstanțele suplimentare care caracterizează

factorii conducerii autovehiculului de către inculpat și anume la momentul

impactului rutier inculpatul nu se afla în stare de ebrietate alcoolică, fapt

confirmat prin certificatul medical corespunzător anexat la materialele cauzei;

4

viteza cu care se deplasa era una regulamentară (viteza de 70 km/h pe porțiune

de drum unde era admis 90 km/h, confirmată de 3 martori în depozițiile

acestora, Voinovan Fiodr xxxxx, Leahu Tudor xxxxx și Bogza Marian xxxxx,

anexate la materiale); deținerea permisului de conducere cu categoria

corespunzătoare autovehicolului condus; automobilul condus de către inculpat

era asigurat si testat tehnic, utilat cu cauciucuri pentru conducere pe timp de

iarnă; șoferul și pasagerul de pe bancheta din față erau cuplați cu centura de

siguranță, fapt confirmat de către toți martorii audiați în faza de urmărire

penală, aspect consemnat și în rechizitoriu; anterior inculpatul nu a fost

implicat în accidente rutiere;

- Cherpec Sergiu a restituit prejudiciului material și moral, s-a implicat

benevol și activ la soluționarea de către Compania de Asigurări a acțiunii civile,

datorită cărui fapt a fost semnat și cu Compania o tranzacție de mediere.

Compania de Asigurări despăgubind părțile integral. Inculpatul a semnat

tranzacția cu părțile vătămate, părțile declarând că nu au careva pretenții față

de ultimul;

- Astfel, având în vedere cele expuse consideră că instanța de apel are toate

temeiurile și este în drept de a revoca măsura preventivă - obligarea de a nu

părăsi localitatea.

3.1. Nefiind de acord cu sentința în cauză, procurorul a declarat apel în termen

și a solicitat casarea parțială a sentinței în partea executării pedepsei și în

această parte pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, invocând următoarele argumente:

- au rămas fără grijă părintească (orfani) doi copii minori, unul dintre care

de vârstă fragedă, iar liberarea inculpatul Cherpec Sergiu de la executarea

pedepsei penale pentru comiterea, deși a unei infracțiuni din imprudență, dar

care a avut o rezonanță socială sporită, va avea un impact psihologic negativ

asupra comunității și va genera un șir de reacții negative din partea societății și

mass-media, dând loc diferitor interpretări, fapt care prejudiciază grav

imaginea organelor de drept și a instanței de judecată;

- în prezența circumstanțelor invocate mai sus și ținând cont de faptul că,

instanța în fond nu a apreciat just circumstanțele prevăzute de lege la aplicarea

pedepsei inculpatului, astfel acuzarea solicită casarea sentinței, din motivele

blândeții pedepsei. Rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri, potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care Cherpec Sergiu să fie

recunoscut culpabil de comiterea infracțiunii prevăzute în art.264 alin. (5) Cod

penal, cu aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 6 ani

și 6 luni, cu ispășirea pedepsei într-un penitenciar de tip deschis, cu privarea de

dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 5 ani. Încasarea de

la Cherpec Sergiu, cheltuielile de judecată pentru efectuarea expertizelor

judiciare în cadrul urmăririi penale, în sumă totală de 18940 lei.

2019, a fost respins ca nefondat apelul declarat de avocatul Canțer Serghei în

numele inculpatului Cherpec Sergiu.

A fost admis apelul declarat de către procuror, casată parțial sentința în

partea încasării cheltuielilor de judecată și în această parte pronunțată o nouă

hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează.

5

S-a încasat de la Cherpec Sergiu cheltuielile de judecată în sumă de 11940

lei în contul statului.

În rest sentința a fost menținută fără modificări.

materialele cauzei, în raport cu normele relevante la caz, instanța de apel a

constatat că instanța de fond a îndeplinit strict cerințele dispozițiilor art. 3641

alin. (1) și (4) Cod de procedură penală, opțiunea primei instanțe privind

judecarea cauzei potrivit procedurii enunțate, n-a fost viciată, în cadrul

urmăririi penale n-au fost încălcate normele imperative din Codul de procedură

penală, fapt ce condiționează concluzia că instanța de apel nu este în drept a

reține o altă situație de fapt decât cea reținută în rechizitoriu și de către prima

instanță.

Instanța de apel a reținut că, instanța de judecată a ținut cont, la stabilirea

categoriei și a măsurii de pedeapsă inculpatului, de toate circumstanțele reale și

personale privind individualizarea pedepsei, aplicându-i o pedeapsă corectă,

echitabilă și legală, și anume: caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii

săvârșite, personalitatea celui vinovat, condițiile de viață a lui, circumstanțele

atenuante sau agravante, influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului.

Cu referire la numirea pedepsei penale, instanța de apel a conchis că

instanța de fond la stabilirea categoriei pedepsei, corect a aplicat prevederile

legale, și, în conformitate cu prevederile art. 7, 75 Cod penal, a ținut cont de

gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui

vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează răspunderea, precum și scopul

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului.

Instanța de fond, în opinia instanței de apel, a ținut cont și a aplicat corect

reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de 264 alin.(5) Cod

penal, care se pedepsește cu închisoare de la 6 la 10 ani cu privarea de dreptul

de a conduce mijloace de transport pe un termen de până la 5 ani, astfel că noua

limită minimă și maximă de pedeapsă sub formă de închisoare este de la 4 ani

până la 6 ani și 8 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace

de transport pe un termen de până la 5 ani, deoarece acesta beneficiază

conform art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, de o reducere cu o treime a

limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare.

Instanța de apel a considerat că, prima instanță corect, legal și întemeiat a

aplicat în privința inculpatului o pedeapsă cu suspendare, pedeapsă pe care o

consideră echitabilă în raport cu circumstanțele cauzei.

Au fost respinse de către instanța de apel argumentele procurorului

privind inadmisibilitatea aplicării în privința lui Cherpec Sergiu a prevederilor

art. 90 Cod penal și solicitarea aplicării pedepsei sub formă de închisoare pe un

termen de 6 ani 6 luni cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis,

deoarece la stabilirea măsurii și mărimii pedepsei în privința inculpatului prima

instanță a ținut cont în deplină măsură de motivul și gravitatea infracțiunii

săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează

răspunderea (s-a căit sincer în cele săvârșite, vinovăția în comiterea faptei

imputate a recunoscut-o pe deplin, comunicând instanței circumstanțele în care

a fost săvârșită infracțiunea, la evidența medicului narcolog sau psihiatru nu se

6

află, anterior nu a fost condamnat, infracțiunea a fost comisă din imprudență,

inculpatul având grad de dezabilitate după accident, condițiile meteo nefaste,

recuperarea prejudiciilor succesorilor părților vătămate ) de influența pedepsei

aplicate asupra corectării și reeducării, astfel prima instanță a stabilit

inculpatului o pedeapsă legală, întemeiată și echitabilă în raport cu

circumstanțele cauzei, sub formă de închisoare cu suspendarea executării.

Totodată, instanța de apel a reținut soluția primei instanțe, potrivit căreia

nu este rațională aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare cu executare,

or, Cherpec Sergiu este angajat în câmpul muncii în calitate de șef secție

asistență juridică la SRL „Chișinău Gaz", se căiește sincer de fapta comisă, a

recuperat o parte din prejudiciu și și-a asumat obligația să recupereze integral

prejudiciul material și moral, precum și să participe la întreținerea copilului

minor rămas orfan, printr-o tranzacție de împăcare admisă de către instanța de

judecată, deoarece executarea reală a pedepsei aplicate ar periclita viața

inculpatului și a minorei Fusu Ana.

Astfel, instanța de apel a conchis că pedepasa aplicată inculpatului este

legală și echitabilă în raport cu circumstanțele cauzei, iar apelul procurorului în

partea stabilirii pedepsei este nefondat și urmează a fi respins.

Totodată, instanța de apel nu a reținut ca fiind plauzibil argumentul

avocatului apelant privind revocarea măsurii preventive sub formă de obligare

de a nu părăsi localitatea, deoarece instanța de fond just a stabilit dânsului

măsura preventivă sub formă de obligare de a nu părăsi localitatea echitabilă

până la rămânerea definitivă a sentinței, în vederea asigurării executării

acesteia și este legală în raport cu circumstanțele cauzei, iar toate

circumstanțele cauzei care în opinia apărării reprezintă circumstanțe

atenuante, detaliat descrise în cererea de apel, nu servesc temei de revocare a

măsurii preventive aplicate în speța dedusă judecății, mai mult, instanța a ținut

cont de acestea la stabilirea pedepsei și aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal.

Prima instanță în limitele legii i-a oferit o șansă inculpatului de a se

reabilita față de societate pentru fapta comisă și de a demonstra abilitățile de

personalitate, în acest sens atât pe durata acestui termen, cât și ulterior Cherpec

Sergiu nu trebuie să săvârșească o nouă infracțiune, trebuie să demonstreze

comportament exemplar și muncă cinstită, cu îndreptățirea încrederii care i-a

fost acordată de către instanță.

Instanța de apel de asemenea a considerat că prima instanță corect a

reținut că infracțiunea comisă de Cherpec Sergiu face parte din categoria

infracțiunilor grave, dar a fost comisă comisă din imprudență, în condiții

climaterice nefaste, a fost soldată cu decesul a două persoane, iar scopul

pedepsei penale este corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni din partea condamnaților și altor persoane. Ținând cont de flagelul

de care este afectată Republica Moldova și anume multitudinea accidentelor

rutiere, în prezent, cu consecințe tragice, pentru asigurarea caracterului

educativ și preventiv al unei condamnări și a descuraja încălcarea regulilor de

circulație, prin aplicarea măsurii preventive sub formă de obligare de

nepărăsire a localității, instanța de apel a respins solicitarea avocatului.

În aceeași ordine de idei instanța de apel a conchis că nu pot fi reținute

alegațiile avocatului Canțer Serghei cu privire la restituirea pașapoartelor

7

inculpatului, or, prin sentința instanței de fond s-a dispus remiterea lui Cherpec

Sergiu actele ridicate la 22.12.2017, pașaportul Republicii Moldova și

pașaportul românesc pe numele Cherpec Sergiu.

Instanța de apel a considerat întemeiate argumentele din apelul

acuzatorului de stat privind netemeinicia respingerii solicitării acuzatorului de

stat referitor la încasarea cheltuielilor judiciare pentru efectuarea raportului de

expertiză judiciară auto -tehnică nr.34/12A-R-458 din 12.02.2018, (a se vedea

f.d 168-202, Vol. I) și Raportului de expertiză judiciară medico - legală

nr.201802D0340 din 15.02.2018 (a se vedea f.d 129-130, Voi. I), în sumă de

11940 lei, însă respinge solicitările acestuia cu privire la încasarea sumei de

7000 lei pentru efectuarea raportului de expertiză judiciară medico - legală

nr.123 din 09.12.2017 ( a se vedea f.d 144-145, Vol. I) și raportului de expertiză

judiciară medico - legală nr.124 din 09.12.2017 (a se vedea f.d. 136-137, Vol. I).

Totodată instanța de apel a considerat nejustificate solicitările

procurorului privind încasarea de la inculpatul Cherpec Sergiu a cheltuielilor

judiciare pentru efectuarea expertizelor judiciare în sumă de 18940 lei, or,

instanța de apel a constatat că suma de 7000 lei, solicitată pentru efectuarea

raportului de expertiză judiciară medico - legală nr.123 din 09.12.2017 și

raportului de expertiză judiciară medico - legală nr.124 din 09.12.2017,

reprezintă cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi penale în vederea acumulării

probatoriului necesar pentru demonstrarea vinovăției inculpatului în comiterea

infracțiunii incriminate, cheltuieli ce sunt trecute în contul statului.

Or, conform prevederilor art. 228 alin.(4) CPP, expertul, specialistul,

interpretul, traducătorul au dreptul la recompensă pentru executarea

obligațiilor, afară de cazurile când le-au executat în cadrul unei însărcinări de

serviciu, astfel sumele solicitate spre încasare și pentru efectuarea raportului de

expertiză judiciară medico - legală nr.123 din 09.12.2017 și raportului de

expertiză judiciară medico - legală nr.124 din 09.12.2017 în sumă de 7000 lei,

nu pot fi invocate, deoarece norma procesual penală expres prevede că sumele

date ar putea fi încasate, cu excepția cazurilor când le-au executat în cadrul unei

însărcinări de serviciu, fapt neinfirmat de către acuzare.

Instanța de apel a reținut că procurorul nu a prezentat careva probe

concludente că sumele enunțate supra au fost suportate în afară de cazurile

când le-au executat în cadrul unei însărcinări de serviciu de către expert.

În aceeași ordine de idei, instanța de apel a reținut că luând în considerare

prevederile art. 75 alin.(3) din Legea cu privire la expertiza judiciară și statutul

expertului judiciar nr. 68 din 14.04.2016, ordonatorul expertizelor expertizei

judiciare medico - legale nr.123 din 09.12.2017 și expertizei judiciară medico -

legale nr.124 din 09.12.2017 în speță este organul de urmărire penală Strășeni,

în temeiul ordonanțelor din 09 decembrie 2017, subsecvent aceste cheltuieli

sunt suportate din contul statului, care reieșind din obligațiile pozitive ce țin de

desfășurarea unui proces penal urmează să realizeze în mod prompt și eficient

acțiunile în vederea descoperirii infracțiunilor și contracarării activității

infracționale, astfel nu pot fi puse în sarcina inculpaților cheltuielile necesare

pentru realizarea acțiunilor ce vin să confirme vinovăția acestora.

recurs ordinar procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Devder

8

Djulieta, prin care solicită admiterea recursului, casarea parțială de deciziei

instanței de apel, cu remiterea cauzei la rejudecare.

În motivarea recursului, invocând temei de drept prevăzut de pct. 6) și 10

alin. (1) art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a indicat următoarele

argumente:

- pedeapsa stabilită inculpatului este una prea ușoară, or, față de acesta

urmează a fi stabilită o pedeapsă privativă de libertate;

responsabilă CA „General Asigurări” SA, avocatul Podlesnov Alexandr,

succesorii părții vătămate Fusu Valeriu și Fusu Elena, inculpatul Cherpec Sergiu

prin referințele depuse, pledează pentru declararea inadmisibilității recursului

procurorului, ca fiind vădit neîntemeiat, deoarece consideră că pedeapsa

aplicată inculpatului, a fost individualizată potrivit prevederilor legale, în acest

sens nefiind admise erori de drept.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din

următoarele considerente:

Potrivit prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul

normei vizate.

Potrivit art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Colegiul penal de asemenea menționează, că temeiurile pentru recurs pot fi

invocate doar în cazul în care au fost invocate în apel sau încălcarea a avut loc în

instanța de apel, fapt stipulat de alin. (2) art. 427 Cod de procedură penală.

Instanța de recurs subliniază, că potrivit practicii judiciare constante,

erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept

material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea

la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate

cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Potrivit recursului, recurentul își exprimă dezacordul doar cu faptul că

pedeapsa aplicată este prea blândă, astfel instanța de recurs ordinar supune

verificării decizia instanței de apel prin prisma erorii de drept prevăzută de

pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală care prevede, că hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise

de instanțele de fond și de apel atunci când: s-au aplicat pedepse individualizate

contrar prevederilor legale.

Analizând decizia instanței de apel, în raport cu argumentele recursului

privind aplicarea față de inculpat a unei pedepse individualizate contrar

prevederilor legale, Colegiul constată, că astfel de temei nu și-a găsit confirmarea

la examinarea recursului declarat, acestea fiind invocate și în cererea de apel și

asupra căruia instanța de apel s-a expus, motivare pe care instanța de recurs

ordinar o susține și repetarea căreia nu o consideră necesară.

9

În acest sens Colegiul penal reiterează, că potrivit prevederilor art. 7 Cod

penal, la aplicarea legii penale se ține cont de caracterul și gradul prejudiciabil al

infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care

atenuează ori agravează răspunderea penală.

Potrivit prevederilor art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de

constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului și,

respectiv, are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului,

precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnatului,

cât și a altor persoane.

În conformitate cu art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovată de

săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în

Partea specială a prezentului cod în strictă conformitate cu dispozițiile Părții

generale a prezentului cod. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei,

instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul

acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori

agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. O

pedeapsă mai aspră din numărul celor alternative prevăzute pentru săvârșirea

infracțiunii se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din

numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei.

Conform sentinței instanței de fond, menținută prin decizia instanței de

apel în partea stabilirii pedepsei, inculpatul a fost recunoscut vinovat și

condamnat în baza art. 264 alin. (5) Cod penal, a cărui sancțiune prevede

pedeapsă cu închisoare de la 6 la 10 ani cu privarea de dreptul de a conduce

mijloace de transport pe un termen de până la 5 ani.

La aplicarea pedepsei cu închisoarea inculpatului, instanța de judecată a

ținut cont de personalitatea inculpatului, de gravitatea infracțiunii săvârșite, de

faptul că se căiește sincer în cele săvârșite, vinovăția a recunoscut-o pe deplin, la

evidența medicului narcolog sau psihiatru nu se află, anterior nu a fost

condamnat.

Totodată, ținând cont de faptul, că examinarea cauzei a avut loc pe baza

probelor administrate în faza de urmărire penală conform procedurii prevăzute

de art. 3641 Codul de procedura penală, deoarece inculpatul a recunoscut vina și

nu a solicitat să fie administrate probe noi, astfel încât instanța a concluzionat că

din probele administrate rezultă că faptele inculpatului sunt constatate și că

sunt suficiente date cu privire la persoana inculpatului pentru a permite

stabilirea unei pedepse, prin urmare, inculpatul a beneficiat de reducerea

pedepsei cu 1/3 a limitelor de pedeapsă.

Astfel, Colegiul penal consideră, că instanțele de fond, individualizând

pedeapsa inculpatului au ținut cont de prevederile legale expuse supra și au

motivat aplicarea față de inculpat a pedepsei închisorii, cu suspendarea

executării acesteia condiționat, în baza tuturor circumstanțelor constatate în

speță, determinante pentru stabilirea pedepsei, prin urmare, Colegiul consideră,

că instanțele corect au concluzionat că o pedeapsă cu executarea reală a

închisorii, nu va asigura scopul pedepsei.

În contextul celor expuse mai sus, Colegiul penal reține, că la stabilirea

pedepsei inculpatului Cherpec Sergiu, pentru infracțiunea comisă, prima

10

instanță și cea de apel nu au comis erori de drept, pedeapsa aplicată inculpatului

este una corectă, deoarece la stabilirea acesteia au fost respectate exigențele

legii, iar argumentele recursului în acest sens sunt neîntemeiate.

Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, temeiul invocat de

recurent prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, nu și-a

găsit confirmare la examinarea recursului. Astfel de eroare de drept în speța

examinată nu s-a comis, prin urmare, hotărârea atacată este legală și întemeiată,

iar recursul urmează a fi declarat inadmisibil ca fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de procurorul în Procuratura

de circumscripție Chișinău, Devder Djulieta, împotriva deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 04 martie 2019, în cauza penală privindu-l pe

Cherpec Sergiu xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 20 decembrie 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Toma Nadejda

Boico Victor

11