1ra-2055/2019 — art. 264 1lin. 4 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 264 1lin. 4 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6, 7, 10 CPP
1ra-2055/2019 — art. 264 1lin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 1ra-2055/2019
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
30 octombrie 2019 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte – Iurie Diaconu,
Judecători – Ion Guzun și Liliana Catan,
examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de
avocatul Mihaela Cecan în numele inculpatului Sergiu Cocarcea, prin care solicită
casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 aprilie 2019, în
cauza penală, în privința lui
Cocarcea Sergiu XXX, născut la XXX,
originar și domiciliat în XXX.
Termenul examinării cauzei:
Instanța de fond de la 05.12.2018 pînă la 19.02.2019;
Instanța de apel de la 20.03.2019 pînă la 23.04.2019;
Instanța de recurs de la 11.09.2019 pînă la 30.10.2019.
Asupra recursului declarat, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții
Supreme de Justiție,
C O N S T A T Ă:
Prin sentința Judecătoriei Hîncești, sediul Central din 19 februarie 2019,
cauza fiind judecată în procedura prevăzută de art. 3641 alin. (8) Cod de procedură
penală, Cocarcea Sergiu a fost recunoscut culpabil în comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 264 alin. (4) Codul penal și condamnat la pedeapsa închisorii pe un
termen de 4 ani, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe termen
de 4 ani.
În temeiul art. 90 Codul penal, lui Cocarcea Sergiu i-a fost suspendată
condiționat pedeapsa închisorii pe o perioadă de probațiune de 4 ani.
Prin sentința nominalizată s-a reținut următoarele: inculpatul Cocarcea
Sergiu, la 01 septembrie 2018, aproximativ la orele 15:00, în s. XXX, r. XXX,
deținând permis de conducere valabil pentru vehicule încadrate în categoriile ,,B”,
conștientizând faptul că, anterior urcării la ghidonul unui automobil, a consumat
băuturi alcoolice, care conform rezultatului ,,Drager” - alcoolul în aerul expirat a fost
de 1,04 mg/l, ceea ce potrivit art. 134/12 Cod penal, corespunde gradului avansat de
ebrietate alcoolică și cunoscând cu certitudine că dezabilitățile fizice și lipsa
inspecției tehnice periodice îl împiedică să conducă un vehicul în siguranță, a decis să
conducă pe drumurile publice din această localitate un automobil de model „Ford
Escort”, cu n/î XXX, avându-l ca pasager pe cet. Ciobu Vasile. La strada principală
din s. Stolniceni, r. Hîncești, conducătorul automobilului de model „Ford Escort”, cu
n/î XXX, Cocarcea Sergiu, virând pe dreapta, fiind neatent, încâlcind regulile de
circulație rutieră, nu s-a asigurat că va efectua această manevră în siguranță, în
rezultatul la ce s-a tamponat într-un pom.
Urmare a acestor acțiuni imprudente ale conducătorului auto, Cocarcea Sergiu,
a survenit deteriorarea mijlocului de transport, precum traumarea fizică a pasagerului
automobilului Ciobu Vasile, care a suferit vătămări corporale grave, periculoase
pentru viață, exprimate prin: „...multiple excoriții pe corp, plagă contuză regiunea
1
nasului, plagă contuză a pavilionului urechii drepte, fractură închisă fără deplasare
a oaselor nazale, fractură închisă cu deplasarea fragmentelor treimii mediii a
femurului drept".
Astfel, consecințele survenite sunt în legătură cauzală directă cu încălcarea de
către conducătorul automobilului „Ford Escort”, cu n/î XXX, Cocarcea Sergiu a
normelor Regulamentului Circulației Rutiere, aprobat prin Hotărîrea de Guvern nr.
357 din 13.05.2009, și anume a pct.pct.:
Participanții la trafic sunt obligați să respecte regulile de circulație,
semnificația mijloacelor de semnalizare rutieră, semnalele și indicațiile agentului de
circulație, condițiile tehnice ale prezentului Regulament și prin acțiunile lor să nu
cauzeze prejudicii altor participanți la trafic, să nu-i expună pericolului, precum și să
nu creeze neîntemeiat obstacole circulației care ar depăși pe acele care sunt provocate
de circumstanțe iminente;
10.1) Persoana care conduce un vehicul trebuie:
a) să fie aptă din punct de vedere psihofiziologic și medical;
b) să posede cunoștințe și să execute cerințele prezentului Regulament, precum
și să posede dexteritatea necesară de a conduce în siguranță vehiculul pe drum;
pct. 11 lit. a) ale RCR potrivit cărora „conducătorul de vehicul, este obligat
înainte de plecare să verifice starea tehnică a vehiculului și să o supravegheze pe
parcurs, în special funcționarea sistemelor de direcție, de frînare, dispozitivelor de
iluminare și semnalizare";
Conducătorului de vehicul îi este interzis: a) să conducă vehiculul în stare de
ebrietate, sub influența drogurilor sau altor substanțe contraindicate, sub influența
preparatelor medicamentoase care provoacă reducerea reacției, fiind bolnav,
traumatizat sau într-o stare avansată de oboseală de natură să-i afecteze capacitatea de
conducere;
1) înaintea începerii deplasării, reîncolonării sau altei schimbări a direcției de
mers, conducătorul de vehicul trebuie să se asigure că această manevră va fi executată
în siguranță și nu va crea obstacole pentru ceilalți participanți la trafic.
1) Conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de
viteză stabilită, ținînd permanent seama de următorii factori:
a) starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția;
b) dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase;
c) starea tehnică a vehiculului și particularitățile încărcăturii;
d) situația rutieră.
Prin acțiunile sale intenționate, Cocarcea Sergiu, a comis infracțiunea
prevăzută de art. 264 alin. (4) Cod penal, după indicii calificativi, „încălcarea
regulilor de zuritate a circulației și de exploatare a mijloacelor de transport de către
persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din prudență o
vătămarea gravă a integrității corporale sau a sănătății, săvârșită în stare de ebrietate.
Nefiind de acord cu sentința menționată, procurorul, fără a contesta
vinovăția lui Cocarcea Sergiu, a atacat-o cu apel, solicitând casarea parțială a
sentinței, în partea stabilirii pedepsei inculpatului Cocarcea Sergiu, rejudecarea
cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță
prin care, Cocarcea Sergiu culpabil de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264
alin. (4) Cod penal, să-i fie stabilită o pedeapsă cu închisoare pe un termen de 4 ani,
cu ispășirea acesteia în penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce
2
mijloace de transport pe un termen de 4 ani. Potrivit art. 901 Cod penal, 2 ani de
executat în penitenciar, iar restul pedepsei a fi suspendat parțial cu stabilirea unei
perioade de probațiune de 2 ani.
Apelantul consideră că prin pedeapsa aplicată lui Cocarcea Sergiu de către
instanța de fond, ea nu-și va atinge scopul, nefiind restabilită astfel echitatea socială,
fapt ce nu va genera corectarea condamnatului, fapte prevăzute de art. 61 Cod penal.
Respectiv, sentința emisă în privința lui Cocarcea Sergiu nu este decît o încurajare a
acestuia de a comite noi infracțiuni similare, exact cum încurajează și alte persoane să
comită fapte similare.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 aprilie
2019, a fost admis apelul procurorului, declarat împotriva sentinței Judecătoriei
Hîncești, sediul Central din 19 februarie 2019 în privința inculpatului Cocarcea
Sergiu, casată această sentință în partea aplicării art. 90 Codul penal și pronunță în
această parte o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după
cum urmează:
Conform art. 901 Cod penal, Cocarcea Sergiu va executa 2 ani
din pedeapsa închisorii în penitenciare de tip deschis, iar executarea restului
pedepsei, - închisoarea pe un termen de 2 ani, se suspendă condiționat, pe
această perioadă de probațiune de 2 ani, obligându-l pe această durată a
probațiunii să nu schimbe domiciliul sau reședința fără consimțământul organului
competent și să frecventeze programe probaționale.
În rest, sentința s-a menținut.
4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, instanța de judecată
corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că
inculpatul Cocarcea Sergiu a săvârșit infracțiunea imputată lui.
Potrivit materialelor cauzei (f. d. 96), inculpatul Cocarcea Sergiu în cadrul
examinării cauzei în instanța de fond a recunoscut săvârșirea faptelor indicate în
rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza
de urmărire penală, cauza fiind examinată în instanța de fond în procedură
simplificată.
Privitor la numirea pedepsei, instanța de apel a considerat necesar de a admite
apelul procurorului parțial și reține următoarele:
Instanța de fond, la numirea felului și măsurii de pedeapsă a ținut cont de unele
circumstanțe reale și personale, cum ar fi: caracterul și gradul de pericol social și
prejudiciabil al infracțiunii, conform prevederilor art. 16 Cod penal se referă la
infracțiuni grave, de personalitatea infractorului, că nu are antecedente penale, a
comis pentru prima dată o infracțiune. Circumstanțe atenuate și agravante la
examinarea cauzei nu s-au stabilit.
Totuși, instanța de apel conchide că, la numirea pedepsei, instanța de judecată a
ignorat prevederile art. 75 Cod penal ce ține de gravitatea infracțiunii săvârșite, de
motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori
agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate, asupra corectării și reeducării
vinovatului și i-a numit o pedeapsă prea blândă în coraport cu fapta săvârșită de
inculpat.
Reieșind din aceste împrejurări, instanța de apel a reținut și alte împrejurări care
influențează asupra numirii pedepsei precum și gravității acesteia, or, pe toate
circumstanțele stabilite în cauză, se reține și faptul că, în urma accidentului rutier,
3
urmare a acestor acțiuni imprudente ale conducătorului auto, Cocarcea Sergiu, a
survenit traumarea fizică a pasagerului automobilului Ciobu Vasile, care a
suferit vătămări corporale grave, periculoase pentru viață, exprimate prin:
„...multiple excoriții pe corp, plagă contuză regiunea nasului, plagă contuză a
pavilionului urechii drepte, fractură închisă fără deplasare a oaselor nazale, fractură
închisă cu deplasarea fragmentelor treimii mediii a femurului drept" și acest
accident Cocarcea Sergiu l-a săvârșit aflându-se în stare de ebrietate.
Mai mult, instanța de apel a ținut cont și de faptul că Cocarcea Sergiu sistematic
a încălcat prevederile Codului Contravențional, fiind de 4 ori sancționat pentru
comiterea contravențiilor în domeniul transportului, circumstanțe care demonstrează
că dânsul estre predispus să comită încălcări ale legislației din domeniul
transportului, iar concluzii respective dânsul n-a tras.
În atare situație, instanța de apel a ajuns la convingerea că este oportun și corect
a dispune condamnarea cu suspendarea parțială a executării pedepsei cu închisoare
or, în cele din urmă, se constată corectitudinea și legalitatea aplicării față de inculpat
a unei pedepse parțial privative de libertate, avînd în vedere că accidentul rutier
petrecut din imprudența și sine încrederea sporită a inculpatului a dus la vătămarea
gravă a unei persoane, iar faptul că inculpatul a recunoscut vina și s-a căit sincer de
cele comise, nu pot constitui temei de a considera posibilă corectarea și reeducarea
inculpatului Cocarcea Sergiu în urma numirii unei pedepse neprivative de libertate,
astfel că în viziunea instanței, față de inculpat este rațională aplicarea unei pedepse cu
suspendarea parțială a executării pedepsei cu închisoare.
În așa circumstanțe, instanța de apel a conchis, cu certitudine că, pedeapsa
numită de instanța de fond sub formă de 4 ani, cu privarea de dreptul de a conduce
mijloace de transport pe termen de 4 ani, cu suspendarea condiționată a pedepsei
închisorii pe un termen de 4 ani, în temeiul art. 90 Codul penal, este insuficientă
pentru îndreptarea și corectarea inculpatului Cocarcea Sergiu, or, pedeapsa
complementară și termenul de 4 ani de probațiune nu-l v-a îndrepta și corecta pe
inculpatul Cocarcea Sergiu.
Totodată, reieșind din scopul pedepsei penale - restabilirea echității sociale,
corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din
partea condamnatului, cît și a altor persoane - faptul că în privința acestuia a fost
aplicată o pedeapsă blândă, poate doar să încurajeze comiterea pe viitor a altor
infracțiuni.
Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, avocatul Mihaela Cecan în
numele inculpatului Sergiu Cocarcea, făcând trimitere la prevederile art. 427 alin. (1)
pct. 6), 7), 10) Cod de procedură penală, declară recurs ordinar, prin care solicită
casarea acesteia cu menținerea sentinței primei instanțe. Recurentul invocă că, apelul
procurorului a fost depus tardiv; pedeapsa aplicată inculpatului este prea aspră în
raport cu circumstanțele speței, cu personalitatea inculpatului, fiind fără antecedente
penale, pentru prima dată a săvârșit o infracțiune, se caracterizează pozitiv, căință
sinceră, restituirea integrală a prejudiciului material, examinarea cauzei în procedura
art. 364/1 Cod de procedură penală, ori, în opinia apărării, instanța de apel
neîntemeiat a aplicat prevederile art. 90/1 Cod de procedură penală.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în
raport cu materialele cauzei și ținând cont de opinia procurorului expusă în referință,
prin care solicită inadmisibilitatea acestuia, Colegiul penal conchide că acesta este
4
inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat, or, în vederea acestei statuări se expun
următoarele considerente.
Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel
pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond
și de apel, dar doar în temeiurile prevăzute de lege.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de
recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva
hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în
cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.
Colegiul penal remarcă că din textul recursului declarat de către face referire la
temeiurile de declarare a recursului prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 7), 10) Cod
de procedură penală, și anume: instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor
motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se
întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta
este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția
instanței; instanța a admis o cale de atac neprevăzută de lege sau apelul a fost
introdus tardiv; s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.
Verificând circumstanțele cauzei în raport cu normele de drept citate, Colegiul
constată că acest temeiuri nu-și găsesc confirmare în speța dedusă judecății, ori, din
conținutul recursului, apărătorul invocă că, apelul procurorului a fost depus tardiv și
neîntemeiat au fost aplicate prevederile art. 901 Cod penal.
Cît privește motivul invocat de recurent precum că apelul procurorului a fost
depus peste termen, Colegiul penal menționează că, sentința primei instanțe a fost
emisă la 19.02.2019, iar apelul procurorului a fost depus la 07.03.2019, sub nr. de
înregistrare 1-849 (f.d. 108).
Potrivit art. 231 alin. (3) Cod de procedură penală, la calcularea termenelor pe
ore sau pe zile nu se ia în calcul ora sau ziua de la care începe să curgă termenul, nici
ora sau ziua în care acesta se împlinește, ori, procurorul a contestat cu apel în ultima
zi a termenului de declarare a apelului prevăzut în art. 402 Cod de procedură penală.
De asemenea, Colegiul penal menționează că, în raport cu textul hotărârii
contestate, se relevă că instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu
prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, astfel, decizia cuprinde
temeiurile de fapt și de drept care au dus, la caz, aplicarea prevederilor art. 901 Cod
penal.
Potrivit art. 901 Cod penal, în cazul în care instanța de judecată, ținând cont de
circumstanțele cauzei și de personalitatea vinovatului, ajunge la concluzia că nu este
rațional ca acesta să execute întreaga pedeapsă cu închisoare în penitenciar, aceasta
poate dispune suspendarea parțială a executării pedepsei aplicate vinovatului,
indicând în hotărâre perioada de executare a pedepsei în închisoare și perioada de
probațiune sau, după caz, termenul de probă, precum și motivele condamnării cu
suspendarea parțială a executării pedepsei. Prima parte a pedepsei se execută în
penitenciar, iar restul pedepsei se suspendă.
Mai mult, Colegiul penal susține că, decizia instanței de apel cuprinde motivele
pe care se întemeiază soluția, în sensul că argumentele pe care instanța de apel le-a
expus în partea descriptivă a deciziei, echivalează cu o motivare corespunzătoare
rigorilor și exigențelor cuprinse în art. 6 CEDO.
5
Motivarea deciziei indică concret concluzia instanței de apel și susține soluția
condamnării inculpatului la o pedeapsă cu suspendarea parțială a executării pedepsei
cu închisoare, ori, Cocarcea Sergiu sistematic a încălcat prevederile Codului
Contravențional, fiind de 4 ori sancționat pentru comiterea contravențiilor în
domeniul transportului, circumstanțe care demonstrează că dânsul estre predispus să
comită încălcări ale legislației din domeniul transportului, iar concluzii respective
dânsul n-a tras.
Totodată, Colegiul penal ține să remarce că poziția susținută de către avocat în
cererea de recurs este dezacordul cu pedeapsa stabilită de către instanța de apel
considerând-o prea aspră și contradictorie art. 61, 75, 76, 901 Cod penal.
În aceasta ordine de idei, Colegiul penal menționează că, împrejurările indicate
în partea descriptivă a hotărârii contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 4.1. din
prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanța de apel legal și întemeiat a
constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind pedeapsa aplicată
inculpatului, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și
prescripțiilor de drept material.
Astfel, Colegiul penal reține că, pedeapsa are drept scop restabilirea echității
sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni
atât din partea condamnatului, cât și a altor persoane.
La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de
gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de
circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei
aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale
familiei acestuia.
Deci, pedeapsa respectivă a fost motivată, individualizată și aplicată inculpatului
în corespundere cu prevederile legale ori, în asemenea situație, nu se mai impune o
reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință
soluția dată de prima instanță. În cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia
luată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație
penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o
Curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției
de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei).
În prezența circumstanțelor descrise, Colegiul penal consideră legală concluzia
instanței de apel referitor la neaplicarea art. 90 Cod penal, deoarece pedeapsa stabilită
de instanța de apel, este proporțională faptelor comise de către ultimul, or, instanța de
apel analizând cumul de circumstanțe ale cauzei raportate la prevederile art. 75 Cod
penal, corect a aplicat prevederile art. 901 Cod penal.
Astfel, Colegiul penal subliniază că, instanța de apel la stabilirea categoriei și
termenului pedepsei a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul
acestuia, de persoana inculpatului, de circumstanțele cauzei care atenuează ori
agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării
vinovatului.
Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că, instanța de apel nu a comis
erori de drept în raport cu motivele invocate de către recurent că hotărârea atacată
cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, că în acțiunile inculpatului sunt
prezente elementele infracțiunii imputate și că s-a aplicat inculpatului o pedeapsă
6
individualizată conform prevederilor legale și că recursul ordinar este vădit
neîntemeiat.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,
Colegiul penal,
D E C I D E:
Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de avocatul Mihaela Cecan în
numele inculpatului Sergiu Cocarcea, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de
Apel Chișinău din 23 aprilie 2019, în cauza penală, în privința lui Cocarcea Sergiu
XXX, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată integral la 02 decembrie 2019.
Președinte: Iurie Diaconu
Judecători: Ion Guzun
Liliana Catan
7