1ra-2055/2019 — art. 264 1lin. 4 CP

1ra-2055/2019 — art. 264 1lin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-2055/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

30 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Iurie Diaconu,

Judecători – Ion Guzun și Liliana Catan,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de

avocatul Mihaela Cecan în numele inculpatului Sergiu Cocarcea, prin care solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 aprilie 2019, în

cauza penală, în privința lui

Cocarcea Sergiu XXX, născut la XXX,

originar și domiciliat în XXX.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 05.12.2018 pînă la 19.02.2019;

Instanța de apel de la 20.03.2019 pînă la 23.04.2019;

Instanța de recurs de la 11.09.2019 pînă la 30.10.2019.

Asupra recursului declarat, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții

Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă:

cauza fiind judecată în procedura prevăzută de art. 3641 alin. (8) Cod de procedură

penală, Cocarcea Sergiu a fost recunoscut culpabil în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 264 alin. (4) Codul penal și condamnat la pedeapsa închisorii pe un

termen de 4 ani, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe termen

de 4 ani.

În temeiul art. 90 Codul penal, lui Cocarcea Sergiu i-a fost suspendată

condiționat pedeapsa închisorii pe o perioadă de probațiune de 4 ani.

Sergiu, la 01 septembrie 2018, aproximativ la orele 15:00, în s. XXX, r. XXX,

deținând permis de conducere valabil pentru vehicule încadrate în categoriile ,,B”,

conștientizând faptul că, anterior urcării la ghidonul unui automobil, a consumat

băuturi alcoolice, care conform rezultatului ,,Drager” - alcoolul în aerul expirat a fost

de 1,04 mg/l, ceea ce potrivit art. 134/12 Cod penal, corespunde gradului avansat de

ebrietate alcoolică și cunoscând cu certitudine că dezabilitățile fizice și lipsa

inspecției tehnice periodice îl împiedică să conducă un vehicul în siguranță, a decis să

conducă pe drumurile publice din această localitate un automobil de model „Ford

Escort”, cu n/î XXX, avându-l ca pasager pe cet. Ciobu Vasile. La strada principală

din s. Stolniceni, r. Hîncești, conducătorul automobilului de model „Ford Escort”, cu

n/î XXX, Cocarcea Sergiu, virând pe dreapta, fiind neatent, încâlcind regulile de

circulație rutieră, nu s-a asigurat că va efectua această manevră în siguranță, în

rezultatul la ce s-a tamponat într-un pom.

Urmare a acestor acțiuni imprudente ale conducătorului auto, Cocarcea Sergiu,

a survenit deteriorarea mijlocului de transport, precum traumarea fizică a pasagerului

automobilului Ciobu Vasile, care a suferit vătămări corporale grave, periculoase

pentru viață, exprimate prin: „...multiple excoriții pe corp, plagă contuză regiunea

1

nasului, plagă contuză a pavilionului urechii drepte, fractură închisă fără deplasare

a oaselor nazale, fractură închisă cu deplasarea fragmentelor treimii mediii a

femurului drept".

Astfel, consecințele survenite sunt în legătură cauzală directă cu încălcarea de

către conducătorul automobilului „Ford Escort”, cu n/î XXX, Cocarcea Sergiu a

normelor Regulamentului Circulației Rutiere, aprobat prin Hotărîrea de Guvern nr.

357 din 13.05.2009, și anume a pct.pct.:

semnificația mijloacelor de semnalizare rutieră, semnalele și indicațiile agentului de

circulație, condițiile tehnice ale prezentului Regulament și prin acțiunile lor să nu

cauzeze prejudicii altor participanți la trafic, să nu-i expună pericolului, precum și să

nu creeze neîntemeiat obstacole circulației care ar depăși pe acele care sunt provocate

de circumstanțe iminente;

10.1) Persoana care conduce un vehicul trebuie:

a) să fie aptă din punct de vedere psihofiziologic și medical;

b) să posede cunoștințe și să execute cerințele prezentului Regulament, precum

și să posede dexteritatea necesară de a conduce în siguranță vehiculul pe drum;

pct. 11 lit. a) ale RCR potrivit cărora „conducătorul de vehicul, este obligat

înainte de plecare să verifice starea tehnică a vehiculului și să o supravegheze pe

parcurs, în special funcționarea sistemelor de direcție, de frînare, dispozitivelor de

iluminare și semnalizare";

ebrietate, sub influența drogurilor sau altor substanțe contraindicate, sub influența

preparatelor medicamentoase care provoacă reducerea reacției, fiind bolnav,

traumatizat sau într-o stare avansată de oboseală de natură să-i afecteze capacitatea de

conducere;

mers, conducătorul de vehicul trebuie să se asigure că această manevră va fi executată

în siguranță și nu va crea obstacole pentru ceilalți participanți la trafic.

viteză stabilită, ținînd permanent seama de următorii factori:

a) starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția;

b) dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase;

c) starea tehnică a vehiculului și particularitățile încărcăturii;

d) situația rutieră.

Prin acțiunile sale intenționate, Cocarcea Sergiu, a comis infracțiunea

prevăzută de art. 264 alin. (4) Cod penal, după indicii calificativi, „încălcarea

regulilor de zuritate a circulației și de exploatare a mijloacelor de transport de către

persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din prudență o

vătămarea gravă a integrității corporale sau a sănătății, săvârșită în stare de ebrietate.

vinovăția lui Cocarcea Sergiu, a atacat-o cu apel, solicitând casarea parțială a

sentinței, în partea stabilirii pedepsei inculpatului Cocarcea Sergiu, rejudecarea

cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță

prin care, Cocarcea Sergiu culpabil de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264

alin. (4) Cod penal, să-i fie stabilită o pedeapsă cu închisoare pe un termen de 4 ani,

cu ispășirea acesteia în penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce

2

mijloace de transport pe un termen de 4 ani. Potrivit art. 901 Cod penal, 2 ani de

executat în penitenciar, iar restul pedepsei a fi suspendat parțial cu stabilirea unei

perioade de probațiune de 2 ani.

Apelantul consideră că prin pedeapsa aplicată lui Cocarcea Sergiu de către

instanța de fond, ea nu-și va atinge scopul, nefiind restabilită astfel echitatea socială,

fapt ce nu va genera corectarea condamnatului, fapte prevăzute de art. 61 Cod penal.

Respectiv, sentința emisă în privința lui Cocarcea Sergiu nu este decît o încurajare a

acestuia de a comite noi infracțiuni similare, exact cum încurajează și alte persoane să

comită fapte similare.

2019, a fost admis apelul procurorului, declarat împotriva sentinței Judecătoriei

Hîncești, sediul Central din 19 februarie 2019 în privința inculpatului Cocarcea

Sergiu, casată această sentință în partea aplicării art. 90 Codul penal și pronunță în

această parte o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după

cum urmează:

Conform art. 901 Cod penal, Cocarcea Sergiu va executa 2 ani

din pedeapsa închisorii în penitenciare de tip deschis, iar executarea restului

pedepsei, - închisoarea pe un termen de 2 ani, se suspendă condiționat, pe

această perioadă de probațiune de 2 ani, obligându-l pe această durată a

probațiunii să nu schimbe domiciliul sau reședința fără consimțământul organului

competent și să frecventeze programe probaționale.

În rest, sentința s-a menținut.

4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, instanța de judecată

corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că

inculpatul Cocarcea Sergiu a săvârșit infracțiunea imputată lui.

Potrivit materialelor cauzei (f. d. 96), inculpatul Cocarcea Sergiu în cadrul

examinării cauzei în instanța de fond a recunoscut săvârșirea faptelor indicate în

rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza

de urmărire penală, cauza fiind examinată în instanța de fond în procedură

simplificată.

Privitor la numirea pedepsei, instanța de apel a considerat necesar de a admite

apelul procurorului parțial și reține următoarele:

Instanța de fond, la numirea felului și măsurii de pedeapsă a ținut cont de unele

circumstanțe reale și personale, cum ar fi: caracterul și gradul de pericol social și

prejudiciabil al infracțiunii, conform prevederilor art. 16 Cod penal se referă la

infracțiuni grave, de personalitatea infractorului, că nu are antecedente penale, a

comis pentru prima dată o infracțiune. Circumstanțe atenuate și agravante la

examinarea cauzei nu s-au stabilit.

Totuși, instanța de apel conchide că, la numirea pedepsei, instanța de judecată a

ignorat prevederile art. 75 Cod penal ce ține de gravitatea infracțiunii săvârșite, de

motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori

agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate, asupra corectării și reeducării

vinovatului și i-a numit o pedeapsă prea blândă în coraport cu fapta săvârșită de

inculpat.

Reieșind din aceste împrejurări, instanța de apel a reținut și alte împrejurări care

influențează asupra numirii pedepsei precum și gravității acesteia, or, pe toate

circumstanțele stabilite în cauză, se reține și faptul că, în urma accidentului rutier,

3

urmare a acestor acțiuni imprudente ale conducătorului auto, Cocarcea Sergiu, a

survenit traumarea fizică a pasagerului automobilului Ciobu Vasile, care a

suferit vătămări corporale grave, periculoase pentru viață, exprimate prin:

„...multiple excoriții pe corp, plagă contuză regiunea nasului, plagă contuză a

pavilionului urechii drepte, fractură închisă fără deplasare a oaselor nazale, fractură

închisă cu deplasarea fragmentelor treimii mediii a femurului drept" și acest

accident Cocarcea Sergiu l-a săvârșit aflându-se în stare de ebrietate.

Mai mult, instanța de apel a ținut cont și de faptul că Cocarcea Sergiu sistematic

a încălcat prevederile Codului Contravențional, fiind de 4 ori sancționat pentru

comiterea contravențiilor în domeniul transportului, circumstanțe care demonstrează

că dânsul estre predispus să comită încălcări ale legislației din domeniul

transportului, iar concluzii respective dânsul n-a tras.

În atare situație, instanța de apel a ajuns la convingerea că este oportun și corect

a dispune condamnarea cu suspendarea parțială a executării pedepsei cu închisoare

or, în cele din urmă, se constată corectitudinea și legalitatea aplicării față de inculpat

a unei pedepse parțial privative de libertate, avînd în vedere că accidentul rutier

petrecut din imprudența și sine încrederea sporită a inculpatului a dus la vătămarea

gravă a unei persoane, iar faptul că inculpatul a recunoscut vina și s-a căit sincer de

cele comise, nu pot constitui temei de a considera posibilă corectarea și reeducarea

inculpatului Cocarcea Sergiu în urma numirii unei pedepse neprivative de libertate,

astfel că în viziunea instanței, față de inculpat este rațională aplicarea unei pedepse cu

suspendarea parțială a executării pedepsei cu închisoare.

În așa circumstanțe, instanța de apel a conchis, cu certitudine că, pedeapsa

numită de instanța de fond sub formă de 4 ani, cu privarea de dreptul de a conduce

mijloace de transport pe termen de 4 ani, cu suspendarea condiționată a pedepsei

închisorii pe un termen de 4 ani, în temeiul art. 90 Codul penal, este insuficientă

pentru îndreptarea și corectarea inculpatului Cocarcea Sergiu, or, pedeapsa

complementară și termenul de 4 ani de probațiune nu-l v-a îndrepta și corecta pe

inculpatul Cocarcea Sergiu.

Totodată, reieșind din scopul pedepsei penale - restabilirea echității sociale,

corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din

partea condamnatului, cît și a altor persoane - faptul că în privința acestuia a fost

aplicată o pedeapsă blândă, poate doar să încurajeze comiterea pe viitor a altor

infracțiuni.

numele inculpatului Sergiu Cocarcea, făcând trimitere la prevederile art. 427 alin. (1)

pct. 6), 7), 10) Cod de procedură penală, declară recurs ordinar, prin care solicită

casarea acesteia cu menținerea sentinței primei instanțe. Recurentul invocă că, apelul

procurorului a fost depus tardiv; pedeapsa aplicată inculpatului este prea aspră în

raport cu circumstanțele speței, cu personalitatea inculpatului, fiind fără antecedente

penale, pentru prima dată a săvârșit o infracțiune, se caracterizează pozitiv, căință

sinceră, restituirea integrală a prejudiciului material, examinarea cauzei în procedura

art. 364/1 Cod de procedură penală, ori, în opinia apărării, instanța de apel

neîntemeiat a aplicat prevederile art. 90/1 Cod de procedură penală.

raport cu materialele cauzei și ținând cont de opinia procurorului expusă în referință,

prin care solicită inadmisibilitatea acestuia, Colegiul penal conchide că acesta este

4

inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat, or, în vederea acestei statuări se expun

următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel, dar doar în temeiurile prevăzute de lege.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în

cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Colegiul penal remarcă că din textul recursului declarat de către face referire la

temeiurile de declarare a recursului prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 7), 10) Cod

de procedură penală, și anume: instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta

este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței; instanța a admis o cale de atac neprevăzută de lege sau apelul a fost

introdus tardiv; s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Verificând circumstanțele cauzei în raport cu normele de drept citate, Colegiul

constată că acest temeiuri nu-și găsesc confirmare în speța dedusă judecății, ori, din

conținutul recursului, apărătorul invocă că, apelul procurorului a fost depus tardiv și

neîntemeiat au fost aplicate prevederile art. 901 Cod penal.

Cît privește motivul invocat de recurent precum că apelul procurorului a fost

depus peste termen, Colegiul penal menționează că, sentința primei instanțe a fost

emisă la 19.02.2019, iar apelul procurorului a fost depus la 07.03.2019, sub nr. de

înregistrare 1-849 (f.d. 108).

Potrivit art. 231 alin. (3) Cod de procedură penală, la calcularea termenelor pe

ore sau pe zile nu se ia în calcul ora sau ziua de la care începe să curgă termenul, nici

ora sau ziua în care acesta se împlinește, ori, procurorul a contestat cu apel în ultima

zi a termenului de declarare a apelului prevăzut în art. 402 Cod de procedură penală.

De asemenea, Colegiul penal menționează că, în raport cu textul hotărârii

contestate, se relevă că instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu

prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, astfel, decizia cuprinde

temeiurile de fapt și de drept care au dus, la caz, aplicarea prevederilor art. 901 Cod

penal.

Potrivit art. 901 Cod penal, în cazul în care instanța de judecată, ținând cont de

circumstanțele cauzei și de personalitatea vinovatului, ajunge la concluzia că nu este

rațional ca acesta să execute întreaga pedeapsă cu închisoare în penitenciar, aceasta

poate dispune suspendarea parțială a executării pedepsei aplicate vinovatului,

indicând în hotărâre perioada de executare a pedepsei în închisoare și perioada de

probațiune sau, după caz, termenul de probă, precum și motivele condamnării cu

suspendarea parțială a executării pedepsei. Prima parte a pedepsei se execută în

penitenciar, iar restul pedepsei se suspendă.

Mai mult, Colegiul penal susține că, decizia instanței de apel cuprinde motivele

pe care se întemeiază soluția, în sensul că argumentele pe care instanța de apel le-a

expus în partea descriptivă a deciziei, echivalează cu o motivare corespunzătoare

rigorilor și exigențelor cuprinse în art. 6 CEDO.

5

Motivarea deciziei indică concret concluzia instanței de apel și susține soluția

condamnării inculpatului la o pedeapsă cu suspendarea parțială a executării pedepsei

cu închisoare, ori, Cocarcea Sergiu sistematic a încălcat prevederile Codului

Contravențional, fiind de 4 ori sancționat pentru comiterea contravențiilor în

domeniul transportului, circumstanțe care demonstrează că dânsul estre predispus să

comită încălcări ale legislației din domeniul transportului, iar concluzii respective

dânsul n-a tras.

Totodată, Colegiul penal ține să remarce că poziția susținută de către avocat în

cererea de recurs este dezacordul cu pedeapsa stabilită de către instanța de apel

considerând-o prea aspră și contradictorie art. 61, 75, 76, 901 Cod penal.

În aceasta ordine de idei, Colegiul penal menționează că, împrejurările indicate

în partea descriptivă a hotărârii contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 4.1. din

prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanța de apel legal și întemeiat a

constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind pedeapsa aplicată

inculpatului, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și

prescripțiilor de drept material.

Astfel, Colegiul penal reține că, pedeapsa are drept scop restabilirea echității

sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni

atât din partea condamnatului, cât și a altor persoane.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de

gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei

aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale

familiei acestuia.

Deci, pedeapsa respectivă a fost motivată, individualizată și aplicată inculpatului

în corespundere cu prevederile legale ori, în asemenea situație, nu se mai impune o

reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință

soluția dată de prima instanță. În cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia

luată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație

penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o

Curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției

de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei).

În prezența circumstanțelor descrise, Colegiul penal consideră legală concluzia

instanței de apel referitor la neaplicarea art. 90 Cod penal, deoarece pedeapsa stabilită

de instanța de apel, este proporțională faptelor comise de către ultimul, or, instanța de

apel analizând cumul de circumstanțe ale cauzei raportate la prevederile art. 75 Cod

penal, corect a aplicat prevederile art. 901 Cod penal.

Astfel, Colegiul penal subliniază că, instanța de apel la stabilirea categoriei și

termenului pedepsei a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul

acestuia, de persoana inculpatului, de circumstanțele cauzei care atenuează ori

agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului.

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că, instanța de apel nu a comis

erori de drept în raport cu motivele invocate de către recurent că hotărârea atacată

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, că în acțiunile inculpatului sunt

prezente elementele infracțiunii imputate și că s-a aplicat inculpatului o pedeapsă

6

individualizată conform prevederilor legale și că recursul ordinar este vădit

neîntemeiat.

Colegiul penal,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de avocatul Mihaela Cecan în

numele inculpatului Sergiu Cocarcea, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 23 aprilie 2019, în cauza penală, în privința lui Cocarcea Sergiu

XXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 02 decembrie 2019.

Președinte: Iurie Diaconu

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

7