1ra-1207/2020 — art. 287 al. 1 CP

1ra-1207/2020 — art. 287 al. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1207/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

29 septembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Timofti Vladimir

Judecători - Cobzac Elena, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie și Boico Victor

judecând fără citarea părților, recursul ordinar, declarat de către acuzatorul de stat,

procuror în Procuratura de circumscripție Chișinău – Popov Oleg, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 decembrie 2019, în

cauza penală privindu-l pe

Coroi Victor xxxxx

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții

Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

cauza fiind examinată în procedură prevăzută de art.364/1 Cod de procedură penală,

Coroi Victor a fost liberat de răspundere penală pe art. 287 alin. (1) Cod penal în

conformitate cu prevederile art. 55 Cod penal cu tragerea la răspundere

contravențională, cu aplicarea în privința acestuia a amenzii în mărime de 50 unități

convenționale în sumă de 2500 lei.

1.2. Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, Coroi Victor, la

data de 22 noiembrie 2016, aproximativ în jurul orelor 00:05 minute, aflându-se în

apropierea barului „Doinița-luta”, amplasat pe str. Ștefan Vodă 2 „A”, or. Durlești,

mun. Chișinău, având intenția comiterii unui act de huliganism, încălcând grosolan

ordinea publică și exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, manifestând o

obrăznicie deosebită și demonstrând o lipsă dc respect față de cei prezenți, într-un mod

grosolan și demonstrativ, fără nici un motiv real, intenționat i-a aplicat lui Melenciuc

Ion cu pumnii mai multe lovituri în regiunea capului, acțiuni huliganice cu caracter

violent, în rezultatul cărora lui Melenciuc Ion, i-au fost cauzate leziuni corporale sub

formă de: plagă contuză la nivelul pleoapei pe stânga, edem echimotic periorbital pe

stânga, echimoze și excoriație la nivelul mucoasei buzei superioare pe stânga, care

conform raportului de expertiză medico-legală nr. 3560/D din 9 ianuarie 2017, se

califică ca vătămare ușoară.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate Coroi Victor a comis infracțiunea

prevăzută de art. 287 alin.(1) Cod penal, individualizată prin „huliganism, adică

acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea

1

violenței asupra persoanei, precum și acțiunile care prin conținutul lor, se deosebesc

printr-o obrăznicie deosebită.

mun. Chișinău, Oficiul Buiucani, Pădure Drăgălin, prin care a solicitat admiterea

apelului, casare parțială a sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri

prin care Coroi Victor, recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

287 alin.(1) Cod penal, să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de

600 unități convenționale, ceea ce constituie suma de 30 000 lei, în rest sentința să fie

menținută.

2.1 În motivarea apelului procurorul a indicat că:

- aplicarea prevederilor art. 55 Cod Penal constituie o circumstanță excepțională,

aplicată în cazuri speciale, fapt ce nu se poate de raportat la circumstanțele speței.

Legea penală are ca scop reeducarea și socializarea persoanelor ce au comis infracțiuni,

în scopul ajustării comportamentului la standardele societății, astfel se consideră că

pedeapsa aplicată nu-și va atinge scopul prevăzut de Legea penală. La stabilirea

categoriei și termenului pedepsei inculpatului Coroi Victor, instanța a ținut cont în mod

prioritar de faptul că inculpatul și-a recunoscut vinovăția, a comis prima dată

infracțiune mai puțin gravă, ca fiind una din circumstanțele cheie la individualizarea

pedepsei inculpatului;

- în cazul inculpatului, pedeapsa aplicată acestuia - sub formă de amendă în

mărime de 50 unități convenționale, nu va asigura realizarea scopului procesului penal

de protejare a societății și persoanei, astfel ca orice persoană, care a săvârșit o

infracțiune să fie pedepsită potrivit vinovăției sale, precum și nu va asigura realizarea

scopului pedepsei penale de restabilire a echității sociale, corectare a condamnatului,

precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnatului cât și a

altor persoane.

Or, pedeapsa solicitată de către acuzator sub formă de amendă în mărime de 600

unități convenționale, ceia ce constituie suma de 30 000 lei, pentru comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.(1) din Codul penal, este rezonabilă și

proporțională cu valorile sociale lezate prin infracțiune și personalitatea inculpatului.

a fost respins apelul declarat de către procuror, ca fiind nefondat, cu menținerea fără

modificări a sentinței contestate.

3.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel a constatat că, instanța de fond

a îndeplinit strict cerințele dispozițiilor art. 3641 alin. (1) Cod de procedură penală,

opțiunea primei instanțe privind judecarea cauzei potrivit procedurii enunțate, nu a fost

viciată, în cadrul urmăririi penale n-au fost încălcate normele imperative din Codul de

procedură penală, fapt ce condiționează concluzia că instanța de apel nu este în drept a

reține o altă situație de fapt decât cea reținută în rechizitoriu și de către prima instanță.

Instanța de apel, examinând probatorul, a constatat dovedită indubitabil vina

inculpatului Coroi Victor de comiterea huliganismului, adică acțiunile intenționate care

încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei,

precum și acțiunile care prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită,

acțiunile lui just au fost calificate în temeiul art.287 alin.(1) Cod penal.

2

Cu referire la încetarea procesului penal și liberarea de răspundere penală a

inculpatului Coroi Victor și tragerea acestuia la răspundere contravențională potrivit

art. 55 Cod penal, instanța de apel a considerat soluția instanței de fond una corectă,

justificată și motivată, din care considerent, apelul declarat de procuror urmează a fi

respins, din următoarele considerente.

În acest context, instanța de apel a constatat că inculpatul Coroi Victor întrunește

condițiile pentru liberarea acestuia de răspundere penală și tragerea la răspundere

contravențională, or, pe parcursul cercetării judecătorești s-a constatat cu certitudine că

inculpatul a comis o infracțiune care face partea din categoria infracțiunilor mai puțin

grave prin prisma art. 16 Cod penal, este prima data tras la răspundere penală, a

recunoscut integral vinovăția incriminată, s-a căit sincer în cele comise, este angajat în

câmpul muncii, se caracterizează pozitiv la locul de muncă, cauza fiind examinată în

procedura simplificată în conformitate cu prevederile art.3641 Cod de procedură

penală.

ordinar de către acuzatorul de stat, procuror în Procuratura de circumscripție Chișinău

– Popov Oleg, care indicând temeiurile prevăzute la art. 427 alin.1) pct. 6), 10) Cod

procedură penală, a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei, cu restituirea

cauzei la o nouă rejudecare în instanța de apel, din motiv că eroarea judiciară nu poate

fi corectată de către instanța de recurs.

4.1 În motivarea recursului procurorul a indicat că:

- instanța de apel, justificând soluția dată de către instanța de fond a citat exact

dispoziția art.55 alin.(1) Cod penal, fără a menționa care sunt criteriile ce

caracterizează personalitatea inculpatului și în coraport cu care și-a făcut concluzia că

acesta poate fi corectat fără a fi supus răspunderii penale. De altfel, aceiași situație se

reține și în cazul sentinței;

- instanțe de judecată nu au ținut cont în primul rând de consecințele faptei

săvârșite. Astfel, așa cum rezultă din actele cauzei penale, fapta săvârșită de către

inculpat a generat consecințe negative asupra sănătății părții vătămate Melenciuc Ion

care a fost nevoit să suporte investigații medicale și reabilitare o anumită perioadă de

timp;

- instanțele de fond și de apel nu au ținut cont nici de comportamentul inculpatului

în timpul săvârșirii infracțiunii (echivalent cu pericolul lui social), în condițiile în care

respectivul, după doborârea părții vătămate Melenciuc Ion la sol, manifestând o

agresivitate excesivă, i-a aplicat ultimului mai multe lovituri cu pumnii în regiunea

capului, organ care prin predestinarea sa fiziologică este unul vital, iar după

consumarea faptei l-a abandonat, plecând degajat să petreacă în continuare în localul

de agrement de unde ieșiseră cu puțin timp înainte de săvârșirea infracțiunii;

- aplicarea a 6 lovituri cu pumnul în regiunea feței nu poate fi justificată nici chiar

dacă s-ar fi dovedit faptul că partea vătămată aflată așa cum insistă inculpatul în stare

de ebrietate alcoolică ar fi manifestat agresivitate verbală și fizică față de o altă

persoană;

- pe această ultimă dimensiune acuzarea argumentează potrivit lucrărilor cauzei

penale asupra faptului că nu există nici un indiciu obiectiv și rezonabil că partea

3

vătămată Melenciuc Ion ar fi aplicat violență fizică asupra persoanei de gen feminin pe

care o însoțea (soția Tricolici Veronica) și în condițiile respective, aplicarea de către

inculpat a violenței fizice în forma în care a fost realizată era neîntemeiată;

- existenta unui dezinteres al autorităților judiciare de a-l pedepsi dur și deopotrivă

echitabil pe inculpat, în vederea prevenirii săvârșirii de către el a unor fapte similare,

în condițiile în care se pare că acesta și-a educat un model comportamental care nu i-a

permis să-și stăpânească agresivitatea într-o situație care impunea doar adresarea unei

observații banale(contrarierea părții vătămate și a soției sale);

- instanța de fond, la adoptarea soluției de liberare a inculpatului Coroi Victor de

răspundere penală nu a ținut cont nici de comportamentul acestuia de după săvîrșire a

infracțiunii care s-a eschivat conștient de la organul de urmărire penală, fapt pentru

care a fost anunțat în căutare;

- instanța de apel a constatat nejustificat că inculpatul Coroi Victor a reparat

daunele materiale cauzele prin infracțiune, devreme ce din lucrările cauzei penale nu

rezultă o astfel de împrejurare de fapt. Nici măcar inculpatul nu a insistat că ar fi

recuperat daunele materiale cauzate părții vătămate;

- instanța de fond defectuos a întocmit sentința însă a avut de fapt în vedere că

recunoașterea vinovăției reprezintă o circumstanță atenuantă și a reținut această

circumstanță, atunci se necesită a remarca că o atare situație contravine logicii juridice

dar și practicii judiciare bine consolidate la momentul adoptării sentinței, în condițiile

în care recunoașterea vinovăției care a atras incidența procedurii simplificate nu mai

poate fi valorificată ca o circumstanță atenuantă judiciară prevăzută la art.76 alin.(1)

lit.f) Cod penal, deoarece ar însemna că aceleiași situații de drept i se acordă o valență

juridică dublă;

- instanța de apel, nejustificat nu a intervenit, inclusiv din oficiu în vederea

resoluționării sentinței contestate de către procuror, în condițiile în care actul

procedural ultim-indicat sentință) conține un raționament vădit nefondat si deopotrivă

inadmisibil pentru actele oficiale;

- din textul sentinței rezultă că, instanța de fond a reținut că inculpatul Coroi

Victor ar fi săvârșit infracțiunea de huliganism din intenții nobile referindu-se cel mai

probabil la motivul săvârșirii infracțiunii, noțiunii pe care se pare că le-a confundat

(intenția vs. motivul săvârșirii infracțiunii).

invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acesta urmează a fi admis reieșind din

următoarele considerente.

Potrivit prevederilor art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul declarat

împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță asupra

tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia.

În această ordine de idei, rațiunea și finalitatea exercitării căii de atac, în particular

avându-se în vedere recursul ordinar, rezidă în înlăturarea erorilor admise de instanța

ierarhic inferioară la etapa precedentă de judecare a cauzei, iar controlul judecătoresc

pe care acesta îl declanșează, are un rol preventiv și unul reparator.

4

Soluția instanței de recurs se fundamentează, în drept, pe prevederile art. 435 alin.

(1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit cărora judecând recursul, instanța

de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în

cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel,

inclusiv și să o caseze, atunci când se constată admiterea erorilor de drept, de natură să

afecteze echitatea desfășurării procesului și care au avut drept consecință adoptarea

unei hotărâri nemotivate și contradictorii.

Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima

instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate

instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă

apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în

apel.

Relevant este de specificat în acest context că, hotărârea instanței de apel, potrivit

art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, trebuie să cuprindă, printre altele,

temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea

apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Însă, contrar celor stipulate de legea procesual-penală, în cauza deferită judecății

instanța de apel nu a exercitat în deplină măsură aceste atribuții legale reglementate

exhaustiv de legislator.

Reieșind din sumarul recursului declarat de către procuror se constată că acesta

este întemeiat în baza pct. 6), 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care

prevede că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile

de drept comise de instanțele de fond și apel, în cazul în care instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția și s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale.

Din conținutul recursului rezultă că, recurentul este de acord cu starea de fapt

stabilită de instanțele de fond, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului,

însă procurorul critică decizia instanței de apel, prin care s-a menținut sentința,

privind aplicarea în privința inculpatului a prevederilor art. 55 Cod penal, liberarea de

răspundere penală, cu atragerea la răspundere contravențională, astfel considerând-o

neîntemeiată.

Colegiul penal lărgit, verificând legalitatea deciziei instanței de apel sub aceste

aspecte, constată că această instanță, la examinarea apelului, nu a respectat întru totul

prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, la fel instanța de apel la

judecarea cauzei nu a examinat-o sub toate aspectele și nu a dat răspuns la motivele

esențiale invocate, în ordine de apel.

Astfel, instanța de recurs reține că, prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani din 18 septembrie 2019, Coroi Victor a fost liberat de răspundere penală pe

art. 287 alin. (1) Cod penal în conformitate cu prevederile art. 55 Cod penal cu tragerea

la răspundere contravențională, cu aplicarea în privința acestuia a amenzii în mărime

5

de 50 unități convenționale în sumă de 2500 lei, motivîndu-și soluția prin faptul că

inculpatul a săvârșit infracțiunea din intenții nobile cu scopul de a apăra o persoană

de gen feminin, în privința căreia partea vătămată aplica violență.

Procurorul nefiind de acord cu hotărârea adoptată a contestat-o în ordine de apel,

criticând-o prin prisma faptului aplicării în privința inculpatului a prevederilor art. 55

Cod penal, din considerentul că concluziile instanței de fond în această parte sunt

greșite și neconforme scopului legii penale și principiului individualizării răspunderii

penale și pedepsei penale. Însă, instanța de apel a respins ca nefondat apelul

procurorului și a menținut sentința.

Instanța de recurs reține că, argumentele din recursul procurorului urmează a fi

admise, deoarece din analiza hotărârii contestate, se atestă faptul că, instanța de apel în

soluția adoptată nu a dat răspuns argumentelor procurorului privind circumstanțele

comiterii infracțiunii și în special că, „inculpatul după doborârea părții vătămate

Melenciuc Ion la sol, manifestând o agresivitate excesivă, i-a aplicat ultimului mai

multe lovituri cu pumnii în regiunea capului”.

Instanța de apel reținând concluzia inacceptabilă și contradictorie a instanței de

fond precum că, inculpatul a „săvârșit infracțiunea din intenții nobile, cu scopul de a

apăra o persoană de gen feminin, în privința căreia partea vătămată Melenciuc Ion

aplica violență” nu s-a expus asupra circumstanțelor și probelor cauzei acceptate de

către inculpat, cauza fiind examinată în procedură prevăzută de art.364/1 Cod de

procedură penală, precum că părții vătămate i-au fost aplicate un șir de lovituri care

potrivit raportului de expertiză se califică ca vătămare ușoară.

Astfel, este contradictorie constatarea instanței că, pe de o parte inculpatul comite

o infracțiune din intenții huliganice, iar pe de altă parte constată că, comite infracțiunea

din intenții nobile.

Instanța de fond, la adoptarea soluției de liberare a inculpatului Coroi Victor de

răspundere penală nu s-a expus asupra comportamentului acestuia în timpul săvârșirii

infracțiunii care după consumarea faptei a abandonat partea vătămată, cât și de după

săvîrșire a infracțiunii care s-a eschivat conștient de la organul de urmărire penală, fapt

pentru care a fost anunțat în căutare.

Astfel, Colegiul penal lărgit consideră că, la examinarea apelului, instanța de apel

nu s-a pronunțat asupra motivului invocat de către procuror privind critica aplicării în

speță a prevederilor art. 55 Cod penal și nu a dat deplină eficiență prevederilor art. 55

Cod penal, nemotivându-și soluția în acest sens.

Discordanța între cele reținute de instanță și conținutul real al circumstanțelor

cauzei, precum și ignorarea unor aspecte evidente, au avut drept consecință

pronunțarea unei concluzii nefondate și greșit motivate în privința încetării procesului

penal cu tragerea la răspundere contravențională a inculpatului Coroi Victor.

Or, conform art. 55 Cod penal, liberarea de răspundere penală, cu tragerea la

răspundere contravențională, poate avea loc în privința persoanei care a săvârșit pentru

prima dată o infracțiune ușoară sau mai puțin gravă în cazurile în care și-a recunoscut

vina, a reparat prejudiciul cauzat prin infracțiune și s-a constatat că corectarea ei este

posibilă fără a fi supusă răspunderii penale.

6

Dat fiind că încălcările specificate, comise de către instanța de apel, constituie

erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, care

nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se impune soluția admiterii recursului

declarat, casării totale a deciziei contestate și dispunerea rejudecării cauzei de către

aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În aceste circumstanțe, Colegiul penal lărgit conchide că recursul declarat de

către procuror este întemeiat, motiv pentru care urmează a fi admis, casată decizia

instanței de apel în această parte, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași

instanță de apel în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art.

436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia:

să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-

penale asupra motivelor esențiale invocate în cererea de apel depusă de procuror; să-și

argumenteze clar concluziile în decizia adoptată, să aprecieze toate circumstanțele

cauzei, să emită o soluție clară și motivată, ținând cont de motivele casării deciziei

atacate, de practica unitară în acest domeniu, precum și de practica relevantă a CtEDO,

și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417

Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

Circumscripție Chișinău – Popov Oleg.

Casează, integral, decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18

decembrie 2019, în cauza penală privindu-l pe Coroi Victor xxxxx cu dispunerea

rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Decizia motivată pronunțată integral la 12 noiembrie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Cobzac Elena

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Boico Victor

7