1ra-157/2019 — art. 151 al. 1 CP

1ra-157/2019 — art. 151 al. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-157/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

02 aprilie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte –Iurie Diaconu,

Judecători –Ion Guzun, Liliana Catan, Dumitru Mardari, Maria Ghervas,

judecând în ședință, fără participarea părților, recursul ordinar, declarat

de către avocatul Eugeniu Catana în numele inculpatului Victor Catran, prin

care solicită casarea sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 11

aprilie 2018 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04

septembrie 2018, în cauza penală în privința lui

Catran Victor XXXXX, născut la XXXXX,

originar din XXXXX și domiciliat în XXXXX.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 15.11.2017 până la 11.04.2018;

Instanța de apel de la 02.05.2018 până la 04.09.2018;

Instanța de recurs de la 08.11.2018 până la 02.04.2019.

a c o n s t a t a t:

Victor Catran a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

151 alin. (1) Cod penal și i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un

termen de 5 ani.

Potrivit prevederilor art. 90 alin. (1) Cod penal, pedeapsa cu închisoare

numită inculpatului, a fost suspendată condiționat, cu stabilirea perioadei de

probațiune de 4 ani.

Acțiunea civilă înaintată de către Anatolie Boțan împotriva lui Victor Catran,

privind încasarea sumei cu titlu de prejudiciului moral s-a admis parțial și s-a

dispus încasarea din contul Victor Catran suma de 50 000 lei în beneficiul lui

Anatolie Boțan cu titlu de prejudiciu moral.

În rest, acțiunea civilă a fost respinsă ca neîntemeiată.

1

că, inculpatul la 03 iulie 2017, aproximativ la ora 20:00 min., aflându-se la terasa

localului de agrement, ce aparține ÎI „Garbuzov Victor”, amplasat în municipiul

Chișinău, sectorul Ciocana, comuna Bubuieci, satul Bîc, strada Grădinarilor (a

cărui număr de ordine nu a fost posibil de stabilit), acționând intenționat, dându-

și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și

dorind în mod conștient survenirea acestora, pe fonul consumului de alcool, în

cadrul unui conflict apărut între el și cetățeanul Anatolie Boțan, urmărind scopul

cauzării leziunilor corporale, i-a aplicat o lovitură cu o sticlă de bere

(neidentificată de organul de urmărire penală), în partea stângă a capului,

cauzându-i, conform raportului de expertiză judiciară nr. 1854/D din 01.09.2017,

leziuni corporale sub formă de contuzie grad IV a globului ocular stâng cu

prolaps a tunicilor corpului vitros a cristalului, hemoftalm total, ruptura

contuzivă totală a pleoapei, care se califică ca leziuni corporale grave.

numele părții vătămate Anatol Boțan, au declarat apeluri prin care au solicitat

casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri, prin care

inculpatului să-i fie numită pedeapsa în baza art. 151 alin. (1) Cod penal, sub

formă de închisoare, cu executarea reală și admiterea integrală a acțiunii civile

privind încasarea prejudiciului moral în privința părții vătămate în mărime de

300 000 lei.

În motivarea cerințelor sale, apelanții au indicat că, sentința nominalizată

este prea blândă, nu corespunde personalității celui vinovat și este nefondată sub

aspectul blândeții pedepsei întrucât nu corespunde circumstanțelor comiterii

infracțiunii și gradului pericolului social ce îl prezintă inculpatul.

septembrie 2018, au fost admise apelurile declarate de către procuror și avocatul

Ion Cerga în numele părții vătămate Anatol Boțan, casată parțial sentința, în

partea numirii pedepsei și acțiunii civile și pronunțată, în această parte, o nouă

hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează:

Lui Victor Catran recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 151 alin. (1) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de

procedura penală, i-se stabilește pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen

de 5 ani, cu executarea pedepsei în penitenciare de tip semiînchis.

De încasat de la Victor Catran în beneficiul părții vătămate și civile Anatol

Boțan, dauna morală în mărime de 100 000 lei.

2

4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a menționat că, la

pronunțarea sentinței instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt

și de drept și just a ajuns la concluzia că inculpatul Victor Catran a săvârșit

infracțiunea imputată lui.

Astfel, instanța de apel a conchis că, vina inculpatului se dovedește integral

de întreaga sistemă de probe, materiale și documente anexate la dosar, cât și din

declarațiile inculpatului; procesul-verbal de cercetare la fața locului din 06 iulie

2017 (f. d. 10-11); declarațiile părții vătămate Anatol Boțan (f. d. 25); declarațiile

martorilor Alexandru Stratulat (f. d. 12), Gheorghe Mereanu (f. d. 13), Oleg

Stepanenco (f. d. 14); Maria Vlas (f. d. 15); raportul de expertiză judiciară medico-

legală, cu nr.1854/D din 01 septembrie 2017 (f. d. 18-19).

Cu privire la pedeapsa aplicată inculpatului, instanța de apel a menționat că,

instanța de fond a ținut cont de unele circumstanțe reale și personale, cum ar fi:

caracterul și gradul de pericol social a infracțiunii, că infracțiunea a fost săvârșită

intenționat, conform prevederilor art. 16 Cod penal se referă la infracțiuni grave.

Circumstanțe atenuate și agravante n-au fost reținute.

De asemenea, instanța de apel a luat în calcul persoana celui vinovat, care

este fără antecedente penale, este căsătorit, nu se află la evidența medicului

narcolog sau psihiatru, prin caracteristica eliberată de către Primăria com.

Bubuieci, dânsul se caracterizează pozitiv (f. d. 31), însă ținând cont de faptul că

inculpatul a comis o infracțiune ce atentează la relațiile sociale cu privire la viața

și sănătatea persoanei, dânsul a evitat să-și prezinte scuzele de rigoare părții

vătămate și să întreprindă careva acțiuni în vederea recuperării prejudiciului

cauzat prin comiterea infracțiunii. Mai mult ca atât, chiar și la etapa audierii

inculpatului în ședința instanței de fond, sub influența iminenței pedepsei penale,

a menționat faptul că nu are pentru ce să-și ceară scuze, dat fiind faptul că partea

vătămată a fost inițiatorul conflictului.

Astfel, instanța de apel a conchis că, o altă pedeapsă decât cea privativă de

libertate reală nu-și va atinge scopul, or, potrivit prevederilor art. 61 alin. (2)

Codul penal „pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea și

resocializarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din

partea condamnaților, cât și a altor persoane. Executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze

suferințe fizice și nici să înjosească demnitatea persoanei condamnate".

Drept urmare, instanța de apel a numit o altă pedeapsă inculpatului ținând

cont de, caracterul și gradul pericolului social și prejudiciabil al infracțiunii

săvârșite, personalitatea inculpatului, care nu se află la evidența medicului

narcolog sau psihiatru. La locul de trai inculpatul se caracterizează pozitiv (f. d.

3

31), de faptul că și-a recunoscut vina, însă nu s-a căit sincer și din aceste

considerente, că infracțiunea comisă este gravă, considerând că inculpatul trebuie

să poarte răspundere penală pentru faptele săvârșite în condițiile sus-indicate și

că îndreptarea și reeducarea lui este posibilă, cu aplicarea pedepsei închisorii.

Totodată, instanța de apel a ținut cont că Victor Catran și-a recunoscut vina,

solicitând examinarea cauzei în baza probelor acumulate în faza urmăririi penale

ajungând la concluzia că ultimul urmează să execute pedeapsa închisorii pe un

termen de 5 ani în penitenciar de tip semiînchis.

Cu referire la acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Anatol Boțan,

instanța de apel a ajuns la concluzia că, este nefondată sentința atacată, privind

încasarea sumei de doar 50 000 lei de instanța de fond, cu titlu de despăgubiri

morale, or, părții vătămate îi este insuficientă pentru a-i oferi o reparare a

suferințelor morale suportate de către partea vătămată.

În acest context, instanța de apel a conchis că, este necesar de a încasa suma

prejudiciului moral în mărime de 100 000 lei, din contul inculpatului în

beneficiul părții vătămate, considerând ca fiind exagerată suma pretinsă de

partea vătămată în mărime de 300 000 lei, ținând cont de practica CtEDO privind

modul de încasare a prejudiciului moral, cât și de prevederile art. 1423 Cod civil,

conform căruia, „mărimea compensației pentru prejudiciul moral se determină de către

instanța judecătorească reieșind din caracterul și gravitatea suferințelor psihice și fizice

cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, (dacă

vinovăția este condiție a răspunderii), și de măsura în care această compensare poate

aduce satisfacție persoanei vătămate. Caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau

fizice le apreciază instanța judecătorească, luând în considerație circumstanțele în care a

fost cauzat prejudiciul (locul, timpul, vârsta etc.), precum și statutul social al persoanei

vătămate. Mărimea prejudiciului moral nu depinde de mărimea prejudiciului material".

De asemenea, instanța de apel a menționat că, în speță, dauna morală se

exprimă prin faptul că partea vătămată a suportat mari suferințe morale în urma

prejudiciului cauzat prin infracțiune de către inculpatul, a avut suferinței morale,

or, ca urmare a acțiunilor ilegale ale inculpatului, a devenit invalid de gradul II, a

rămas fără un ochi și astfel, suma de 50 000 lei încasată de prima instanță ca

reparație a daunei morale este prea mică în comparație cu dauna morală

suportată, de aceasta instanța de apel a dispus încasarea în beneficiul părții de la

inculpatul Victor Catran dauna morală în sumă de 100 000 lei.

Eugeniu Catana în numele inculpatului, care face trimitere la temeiul prevăzut de

art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, prin care solicită casarea totală a

4

deciziei și rejudecarea cauzei și pronunțarea unei decizii prin care procesul penal

să fie încetat în conformitate cu prevederile art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală.

În motivarea cererii de recurs, avocatul susține că instanțele de fond nu au

luat în calcul faptul că, învinuirea înaintată inculpatului nu corespunde stării de

fapt, aceasta fiind contradictorie ansamblului de probe administrat în respectiva

cauză penală.

Totodată, apărătorul atrage atenția asupra faptului că în procesul-verbal de

audiere a învinuitului se indică că acesta este de acord cu învinuirea care îi este

clară, însă nu se menționează dacă inculpatul vrea sau nu să facă declarații ori le

susține pe cele date anterior.

Mai mult, recurentul menționează că, organul de urmărire penală nu a

întreprins toate acțiunile pentru a descoperi fapta, or, nu s-a dispus o expertiză

medico-legală care să stabilească gravitatea leziunilor corporale ale lui Victor

Catran.

De asemenea, avocatul susține că, instanța de apel eronat nu a luat în calcul

sentința de condamnare a părții vătămate, care a fost trasă la răspundere penală

pentru comiterea infracțiunii de huliganism, unde Victor Catran este parte

vătămată.

invocate, ținând cont de opiniile procurorului și avocatului Ion Cerga în numele

părții vătămate Anatol Boțan expuse în referințe, care au solicitat declararea

inadmisibilității recursului, Colegiul penal lărgit concluzionează că, acesta

urmează a fi admis din următoarele considerente.

Potrivit art. 435 alin. (2) lit. a) Cod de procedură penală, judecând recursul,

instanța admite recursul, casează, parțial sau total, hotărârea atacată și menține

hotărârea primei instanțe, când apelul a fost greșit admis.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

Din conținutul recursului declarat de către avocatul Eugeniu Catana în

numele inculpatului, rezultă că recurentul, atacă decizia instanței de apel sub

aspectul temeiului prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală –

instanța de apel a admis o eroare gravă de drept care a afectat soluția adoptată.

Referitor la esența cauzei, Colegiul penal lărgit reține că cauza a fost

examinată în procedură simplificată la cererea inculpatului, prin înscris autentic,

care și-a recunoscut vina în comiterea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat

5

ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală,

procedură prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală (f.d. 94).

Astfel, prima instanță îl condamnă pe inculpat în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 151 alin. (1) Cod penal, stabilindu-i pedeapsa sub formă de

închisoare pe un termen de 5 ani, cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, prin

care s-a dispus suspendarea executării pedepsei penale pe o perioadă de

probațiune de 4 ani.

Sentința primei instanțe nu a fost contestată de către partea apărării, ceia ce

denotă cu atât inculpatului cât și apărătorul acestuia au fost de acord cu soluția

adoptată de către instanța de fond.

Instanța de apel prin decizia adoptată a casat parțial sentința, în partea

numirii pedepsei și acțiunii civile și a pronunțat o nouă hotărâre în acest sens prin

care a exclus prevederile art. 90 și a încasat de la Victor Catran în beneficiul părții

vătămate și civile Anatol Boțan, dauna morală în mărime de 100 000 lei.

Apărătorul în recursul declarat își schimbă poziția, astfel în pofida faptului

că inculpatul prin înscris autentic a solicitat ca judecata să se facă pe baza

probelor administrate în faza de urmărire penală, susține că învinuirea înaintată

inculpatului nu corespunde stării de fapt, în procesul-verbal de audiere a

învinuitului se indică ca acesta este de acord cu învinuirea care îi este clară, însă

nu se menționează dacă inculpatul vrea sau nu să facă declarații ori le susține pe

cele date anterior, iar organul de urmărire penală nu întreprins toate acțiunile

pentru a descoperi fapta, pe motiv că nu s-a dispus o expertiză medico-legală care

să stabilească gravitatea leziunilor corporale ale lui Victor Catran.

Astfel, Colegiul penal lărgit respinge ca fiind neîntemeiate alegațiile

avocatului, or, conform art. 427 alin. (2) Cod de procedură penală, temeiurile

menționate la alin. (1) pot fi invocate în recurs doar în cazul în care au fost

invocate în apel sau încălcarea a avut loc în instanța de apel.

Colegiul penal lărgit remarcă că în speță, problema ține de modificarea

hotărârii în partea stabilirii pedepsei, ceea ce constituie obiectul procesului

prezent.

Reieșind din prevederile art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel,

judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror

probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele

administrate de instanța de fond, fiind obligată să se pronunțe asupra tuturor

motivelor invocate în apel.

6

Conform art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței

de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz,

la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției.

Astfel, una din chestiunile de drept pe care trebuie să le soluționeze instanța

de apel este: dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just.

În acest aspect, motivele invocate de recurent la pct. 5 al prezentei decizii,

referitor la individualizarea pedepsei, instanța de recurs le consideră întemeiate,

deoarece instanța de apel nu a respectat criteriile generale de individualizare a

pedepsei, ceea ce denotă ineficiența condamnării inculpatului la 5 ani închisoare.

Așadar, instanța de apel, casând sentința în partea stabilirii pedepsei și

acțiunii civile, și aplicând în privința inculpatului a unei noi pedepse sub formă

de închisoare pe un termen de 5 ani, a apreciat din nou circumstanțele cauzei

stabilite de instanța de fond, însă, fără a stabili altele, nu a ținut pe deplin cont de

regulile de individualizare a pedepsei și nu s-a expus argumentat asupra

circumstanțelor cauzei, care ar da posibilitatea de a agrava pedeapsa.

Subsecvent, Colegiul penal lărgit stabilește că potrivit sentinței, instanța de

fond, prin prisma prevederilor art.7, 61, 75 și 78 Cod penal, la stabilirea pedepsei

penale, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acestuia, de

personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei, care atenuează ori

agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale acestuia.

În acest sens, instanța de judecată a reținut că, reieșind din prevederile art.

16 alin. (4) și art. 151 alin. (1) Cod penal, Victor Catran a săvârșit o infracțiune

gravă, pentru care legea penală prevede drept sancțiune pedeapsa cu închisoare

de la 5 la 10 ani, cauza penală fiind examinată prin prisma prevederilor art. 3641

Codul penal.

Prin urmare, în baza regulii instituite de art. 3641 Cod de procedură penală,

pedeapsa aplicată lui Victor Catran pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute la

art. 151 alin. (1) Cod penal, se încadrează în următoarele limite: închisoare pe un

termen de la 3 ani și 4 luni până la 6 ani și opt luni.

De asemenea, instanța de fond a subliniat că, în conformitate cu prevederile

art. 77 Cod penal, în speță nu au fost constatate careva circumstanțe agravante,

iar în partea ce ține de circumstanțele atenuante, în conformitate cu prevederile

art. 76 alin. (l) lit. g) din Codul penal, instanța a reținut că anume acțiunile

imorale și ilegale ale părții vătămate au provocat inculpatul de a comite faptele

imputate, această circumstanță în mod incontestabil a fost confirmată prin

probele administrate la etapa urmării penale, și anume prin decizia Colegiului

7

penal al Curții Supreme de Justiție din 07 noiembrie 2018, prin care Anatolie

Boțan a fost condamnat de comiterea infracțiunii de huliganism prevăzută de art.

287 alin. (3) Cod penal.

Astfel, partea vătămată Anatolie Boțan, a fost condamnat de comiterea

infracțiunii sus indicate, după semnele calificative: încălcarea grosolană a ordinii

publice însoțite de aplicarea violenței asupra lui Victor Catran cu aplicarea altor obiect

pentru vătămarea integrității corporale sau a sănătății.

În acest sens, Colegiul penal lărgit atrage atenția că, instanța de apel

condamnându-l pe inculpatul Victor Catran la executarea reală a pedepsei

stabilite omite să ia în calcul circumstanța atenuantă stabilită de către instanța de

fond și susține în decizie că ,,Circumstanțe atenuate și agravante n-au fost reținute”

(pct. 4.1. din prezenta decizie).

Instanța de apel casând sentința în sensul agravării pedepsei stabilite

inculpatului, și-a argumentat decizia prin faptul că instanța de fond, nu a ținut

seama de toate circumstanțele cazului, de criteriile generale de individualizare a

pedepsei, precum și de scopul pedepsei penale.

O asemenea argumentare nu poate servi temei de înăsprire a pedepsei, ori,

aceste circumstanțe au fost luate în considerație la individualizarea pedepsei de

către instanța de fond, iar alte circumstanțe ce ar servi temei de înăsprire a

pedepsei nu au fost stabilite.

Nu corespunde realității nici afirmația instanței de apel, precum că instanța

de fond nu a ținut cont de prevederile art. 61 alin. (1) Cod penal, deoarece pe

lângă faptul că pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală, totodată

este și o măsură de corectare, infractorul fiind ajutat să se corecteze și făcut să

înțeleagă că trebuie să respecte legile și normele de conviețuire socială.

În acest context, Colegiul penal lărgit, remarcă asupra următoarelor aspecte,

ce au însemnătate asupra cazului în speță:

- dosarul a fost examinat prin prisma prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală;

- inculpatul se caracterizează pozitiv, anterior nu a fost condamnat;

- acțiunile imorale și ilegale ale părții vătămate au provocat inculpatul de a comite

faptele imputate.

Cele menționate în ansamblul lor esențial reduc gradul de pericol social al

infracțiunii comise, considerând că corectarea și reeducarea acestuia este posibilă

fără privarea lui de liberate.

Totodată, cu privire la acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată,

Colegiul penal lărgit conchide că instanța de fond corect a dispus încasarea de la

inculpat în beneficiul părții vătămate a prejudiciului moral în sumă de 50 000 lei,

8

în rest a respins acțiunea civilă. Or, instanța de fond clar și întemeiat susține că

,,Într-adevăr consecințele în cauză poartă un caracter iremediabil și vor însoți partea

vătămată pe tot parcursul vieții, din aceste considerente instanța de judecată a conchis că

partea civilă este îndreptățită să solicite compensarea prejudiciului cauzat, ori în mod cert

leziunile în cauză au provocat suferințe fizice și morale, au cauzat starea de invaliditate.

Însă în partea ce ține cuantumul prejudiciului moral estimat de partea civilă, instanța de

judecată consideră că acesta nu este justificat în totalitate, or, din materialele dosarului se

confirmă că partea civilă este pensionar și nu are altă activitate și faptul că însuși partea

vătămată/civilă a provocat comiterea infracțiunii de către inculpat”.

Din aceste considerente instanța de judecată a admis pretențiile privind

încasarea prejudiciului moral, considerând că suma de 50 000 lei ar fi echitabilă și

justificată de circumstanțele cauzei pentru compensarea prejudiciului moral.

În acest sens Colegiul penal lărgit subliniază că, aprecierea prejudiciului

moral se face în raport cu criteriile miza pentru reclamant, comportamentul

părților, bună/reaua-credință; etc.. Se ia obligatoriu în considerație principiul

general al echității și suma nu trebuie să fie vădit disproporționată cu sumele

acordate de Curtea Europeană în spețele similare. Sarcina probării prejudiciului

moral nu poate fi pusă pe seama reclamantului și se apreciază individual pentru

fiecare caz, luându-se în considerație argumentele ambelor părți în proces și

excluzându-se pretenții excesive și vădit exagerate.

Astfel, Colegiul penal lărgit susține poziția primei instanțe, menționând că la

individualizarea pedepsei, conform criteriilor generale de individualizare a

pedepsei și stabilirii cuantumului prejudiciului moral, instanța de apel nu a

respectat toate cerințele prevăzute de legea penală ce asigură aplicarea față de

inculpat a unei pedepse echitabile, legale și individualizate și raportul între

suferințele suferite cu criteriile generale de stabilire a prejudiciului moral, fapt ce

constituie temei de casare a deciziei.

În consecință, Colegiul penal lărgit va admite recursul ordinar, întrucât

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și s-au

aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale – temeiuri pentru

recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

admite recursul ordinar, declarat de avocatul Eugeniu Catana în numele

inculpatului Victor Catran, casează total decizia Colegiului penal al Curții de

9

Apel Chișinău din 04 septembrie 2018, în cauza penală, în privința lui Catran

Victor XXXXX, pe motiv că apelul a fost greșit admis și menține sentința

Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 11 aprilie 2018.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 25 aprilie 2019.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Ion Guzun

Liliana Catan

Dumitru Mardari

Maria Ghervas

10