1ra-157/2019 — art. 151 al. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 11 aprilie 2018, Victor Catran a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (1) Cod penal și i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani. Potrivit prevederilor art. 90 alin. (1) Cod penal, pedeapsa cu închisoare numită inculpatului, a fost suspendată condiționat, cu stabilirea perioadei de probațiune de 4 ani. Acțiunea civilă înaintată de către Anatolie Boțan împotriva lui Victor Catran, privind încasarea sumei cu titlu de prejudiciului moral s-a admis parțial și s-a dispus încasarea din contul Victor Catran suma de 50 000 lei în beneficiul lui Anatolie Boțan cu titlu de prejudiciu moral. În rest, acțiunea civilă a fost respinsă ca neîntemeiată. 1

Pentru a se pronunța, instanța de fond prin sentința în cauză a constatat că, inculpatul la 03 iulie 2017, aproximativ la ora 20:00 min., aflându-se la terasa localului de agrement, ce aparține ÎI „Garbuzov Victor”, amplasat în municipiul Chișinău, sectorul Ciocana, comuna Bubuieci, satul Bîc, strada Grădinarilor (a cărui număr de ordine nu a fost posibil de stabilit), acționând intenționat, dându- și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și dorind în mod conștient survenirea acestora, pe fonul consumului de alcool, în cadrul unui conflict apărut între el și cetățeanul Anatolie Boțan, urmărind scopul cauzării leziunilor corporale, i-a aplicat o lovitură cu o sticlă de bere (neidentificată de organul de urmărire penală), în partea stângă a capului, cauzându-i, conform raportului de expertiză judiciară nr. 1854/D din 01.09.2017, leziuni corporale sub formă de contuzie grad IV a globului ocular stâng cu prolaps a tunicilor corpului vitros a cristalului, hemoftalm total, ruptura contuzivă totală a pleoapei, care se califică ca leziuni corporale grave.

Nefiind de acord cu sentința, procurorul și avocatul Ion Cerga în numele părții vătămate Anatol Boțan, au declarat apeluri prin care au solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri, prin care inculpatului să-i fie numită pedeapsa în baza art. 151 alin. (1) Cod penal, sub formă de închisoare, cu executarea reală și admiterea integrală a acțiunii civile privind încasarea prejudiciului moral în privința părții vătămate în mărime de 300 000 lei. În motivarea cerințelor sale, apelanții au indicat că, sentința nominalizată este prea blândă, nu corespunde personalității celui vinovat și este nefondată sub aspectul blândeții pedepsei întrucât nu corespunde circumstanțelor comiterii infracțiunii și gradului pericolului social ce îl prezintă inculpatul.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 septembrie 2018, au fost admise apelurile declarate de către procuror și avocatul Ion Cerga în numele părții vătămate Anatol Boțan, casată parțial sentința, în partea numirii pedepsei și acțiunii civile și pronunțată, în această parte, o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează: Lui Victor Catran recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (1) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedura penală, i-se stabilește pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu executarea pedepsei în penitenciare de tip semiînchis. De încasat de la Victor Catran în beneficiul părții vătămate și civile Anatol Boțan, dauna morală în mărime de 100 000 lei. 2 4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a menționat că, la pronunțarea sentinței instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că inculpatul Victor Catran a săvârșit infracțiunea imputată lui. Astfel, instanța de apel a conchis că, vina inculpatului se dovedește integral de întreaga sistemă de probe, materiale și documente anexate la dosar, cât și din declarațiile inculpatului; procesul-verbal de cercetare la fața locului din 06 iulie 2017 (f. d. 10-11); declarațiile părții vătămate Anatol Boțan (f. d. 25); declarațiile martorilor Alexandru Stratulat (f. d. 12), Gheorghe Mereanu (f. d. 13), Oleg Stepanenco (f. d. 14); Maria Vlas (f. d. 15); raportul de expertiză judiciară medico- legală, cu nr.1854/D din 01 septembrie 2017 (f. d. 18-19). Cu privire la pedeapsa aplicată inculpatului, instanța de apel a menționat că, instanța de fond a ținut cont de unele circumstanțe reale și personale, cum ar fi: caracterul și gradul de pericol social a infracțiunii, că infracțiunea a fost săvârșită intenționat, conform prevederilor art. 16 Cod penal se referă la infracțiuni grave. Circumstanțe atenuate și agravante n-au fost reținute. De asemenea, instanța de apel a luat în calcul persoana celui vinovat, care este fără antecedente penale, este căsătorit, nu se află la evidența medicului narcolog sau psihiatru, prin caracteristica eliberată de către Primăria com. Bubuieci, dânsul se caracterizează pozitiv (f. d. 31), însă ținând cont de faptul că inculpatul a comis o infracțiune ce atentează la relațiile sociale cu privire la viața și sănătatea persoanei, dânsul a evitat să-și prezinte scuzele de rigoare părții vătămate și să întreprindă careva acțiuni în vederea recuperării prejudiciului cauzat prin comiterea infracțiunii. Mai mult ca atât, chiar și la etapa audierii inculpatului în ședința instanței de fond, sub influența iminenței pedepsei penale, a menționat faptul că nu are pentru ce să-și ceară scuze, dat fiind faptul că partea vătămată a fost inițiatorul conflictului. Astfel, instanța de apel a conchis că, o altă pedeapsă decât cea privativă de libertate reală nu-și va atinge scopul, or, potrivit prevederilor art. 61 alin. (2) Codul penal „pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea și resocializarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. Executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească demnitatea persoanei condamnate". Drept urmare, instanța de apel a numit o altă pedeapsă inculpatului ținând cont de, caracterul și gradul pericolului social și prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, personalitatea inculpatului, care nu se află la evidența medicului narcolog sau psihiatru. La locul de trai inculpatul se caracterizează pozitiv (f. d. 3 31), de faptul că și-a recunoscut vina, însă nu s-a căit sincer și din aceste considerente, că infracțiunea comisă este gravă, considerând că inculpatul trebuie să poarte răspundere penală pentru faptele săvârșite în condițiile sus-indicate și că îndreptarea și reeducarea lui este posibilă, cu aplicarea pedepsei închisorii. Totodată, instanța de apel a ținut cont că Victor Catran și-a recunoscut vina, solicitând examinarea cauzei în baza probelor acumulate în faza urmăririi penale ajungând la concluzia că ultimul urmează să execute pedeapsa închisorii pe un termen de 5 ani în penitenciar de tip semiînchis. Cu referire la acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Anatol Boțan, instanța de apel a ajuns la concluzia că, este nefondată sentința atacată, privind încasarea sumei de doar 50 000 lei de instanța de fond, cu titlu de despăgubiri morale, or, părții vătămate îi este insuficientă pentru a-i oferi o reparare a suferințelor morale suportate de către partea vătămată. În acest context, instanța de apel a conchis că, este necesar de a încasa suma prejudiciului moral în mărime de 100 000 lei, din contul inculpatului în beneficiul părții vătămate, considerând ca fiind exagerată suma pretinsă de partea vătămată în mărime de 300 000 lei, ținând cont de practica CtEDO privind modul de încasare a prejudiciului moral, cât și de prevederile art. 1423 Cod civil, conform căruia, „mărimea compensației pentru prejudiciul moral se determină de către instanța judecătorească reieșind din caracterul și gravitatea suferințelor psihice și fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, (dacă vinovăția este condiție a răspunderii), și de măsura în care această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate. Caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice le apreciază instanța judecătorească, luând în considerație circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul (locul, timpul, vârsta etc.), precum și statutul social al persoanei vătămate. Mărimea prejudiciului moral nu depinde de mărimea prejudiciului material". De asemenea, instanța de apel a menționat că, în speță, dauna morală se exprimă prin faptul că partea vătămată a suportat mari suferințe morale în urma prejudiciului cauzat prin infracțiune de către inculpatul, a avut suferinței morale, or, ca urmare a acțiunilor ilegale ale inculpatului, a devenit invalid de gradul II, a rămas fără un ochi și astfel, suma de 50 000 lei încasată de prima instanță ca reparație a daunei morale este prea mică în comparație cu dauna morală suportată, de aceasta instanța de apel a dispus încasarea în beneficiul părții de la inculpatul Victor Catran dauna morală în sumă de 100 000 lei.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Eugeniu Catana în numele inculpatului, care face trimitere la temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, prin care solicită casarea totală a 4 deciziei și rejudecarea cauzei și pronunțarea unei decizii prin care procesul penal să fie încetat în conformitate cu prevederile art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. În motivarea cererii de recurs, avocatul susține că instanțele de fond nu au luat în calcul faptul că, învinuirea înaintată inculpatului nu corespunde stării de fapt, aceasta fiind contradictorie ansamblului de probe administrat în respectiva cauză penală. Totodată, apărătorul atrage atenția asupra faptului că în procesul-verbal de audiere a învinuitului se indică că acesta este de acord cu învinuirea care îi este clară, însă nu se menționează dacă inculpatul vrea sau nu să facă declarații ori le susține pe cele date anterior. Mai mult, recurentul menționează că, organul de urmărire penală nu a întreprins toate acțiunile pentru a descoperi fapta, or, nu s-a dispus o expertiză medico-legală care să stabilească gravitatea leziunilor corporale ale lui Victor Catran. De asemenea, avocatul susține că, instanța de apel eronat nu a luat în calcul sentința de condamnare a părții vătămate, care a fost trasă la răspundere penală pentru comiterea infracțiunii de huliganism, unde Victor Catran este parte vătămată.

Judecând recursul ordinar în raport cu materialele cauzei și temeiurile invocate, ținând cont de opiniile procurorului și avocatului Ion Cerga în numele părții vătămate Anatol Boțan expuse în referințe, care au solicitat declararea inadmisibilității recursului, Colegiul penal lărgit concluzionează că, acesta urmează a fi admis din următoarele considerente. Potrivit art. 435 alin. (2) lit. a) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța admite recursul, casează, parțial sau total, hotărârea atacată și menține hotărârea primei instanțe, când apelul a fost greșit admis. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Din conținutul recursului declarat de către avocatul Eugeniu Catana în numele inculpatului, rezultă că recurentul, atacă decizia instanței de apel sub aspectul temeiului prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală – instanța de apel a admis o eroare gravă de drept care a afectat soluția adoptată. Referitor la esența cauzei, Colegiul penal lărgit reține că cauza a fost examinată în procedură simplificată la cererea inculpatului, prin înscris autentic, care și-a recunoscut vina în comiterea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat 5 ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, procedură prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală (f.d. 94). Astfel, prima instanță îl condamnă pe inculpat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (1) Cod penal, stabilindu-i pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei penale pe o perioadă de probațiune de 4 ani. Sentința primei instanțe nu a fost contestată de către partea apărării, ceia ce denotă cu atât inculpatului cât și apărătorul acestuia au fost de acord cu soluția adoptată de către instanța de fond. Instanța de apel prin decizia adoptată a casat parțial sentința, în partea numirii pedepsei și acțiunii civile și a pronunțat o nouă hotărâre în acest sens prin care a exclus prevederile art. 90 și a încasat de la Victor Catran în beneficiul părții vătămate și civile Anatol Boțan, dauna morală în mărime de 100 000 lei. Apărătorul în recursul declarat își schimbă poziția, astfel în pofida faptului că inculpatul prin înscris autentic a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, susține că învinuirea înaintată inculpatului nu corespunde stării de fapt, în procesul-verbal de audiere a învinuitului se indică ca acesta este de acord cu învinuirea care îi este clară, însă nu se menționează dacă inculpatul vrea sau nu să facă declarații ori le susține pe cele date anterior, iar organul de urmărire penală nu întreprins toate acțiunile pentru a descoperi fapta, pe motiv că nu s-a dispus o expertiză medico-legală care să stabilească gravitatea leziunilor corporale ale lui Victor Catran. Astfel, Colegiul penal lărgit respinge ca fiind neîntemeiate alegațiile avocatului, or, conform art. 427 alin. (2) Cod de procedură penală, temeiurile menționate la alin. (1) pot fi invocate în recurs doar în cazul în care au fost invocate în apel sau încălcarea a avut loc în instanța de apel. Colegiul penal lărgit remarcă că în speță, problema ține de modificarea hotărârii în partea stabilirii pedepsei, ceea ce constituie obiectul procesului prezent. Reieșind din prevederile art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond, fiind obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. 6 Conform art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției. Astfel, una din chestiunile de drept pe care trebuie să le soluționeze instanța de apel este: dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just. În acest aspect, motivele invocate de recurent la pct. 5 al prezentei decizii, referitor la individualizarea pedepsei, instanța de recurs le consideră întemeiate, deoarece instanța de apel nu a respectat criteriile generale de individualizare a pedepsei, ceea ce denotă ineficiența condamnării inculpatului la 5 ani închisoare. Așadar, instanța de apel, casând sentința în partea stabilirii pedepsei și acțiunii civile, și aplicând în privința inculpatului a unei noi pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, a apreciat din nou circumstanțele cauzei stabilite de instanța de fond, însă, fără a stabili altele, nu a ținut pe deplin cont de regulile de individualizare a pedepsei și nu s-a expus argumentat asupra circumstanțelor cauzei, care ar da posibilitatea de a agrava pedeapsa. Subsecvent, Colegiul penal lărgit stabilește că potrivit sentinței, instanța de fond, prin prisma prevederilor art.7, 61, 75 și 78 Cod penal, la stabilirea pedepsei penale, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acestuia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei, care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale acestuia. În acest sens, instanța de judecată a reținut că, reieșind din prevederile art. 16 alin. (4) și art. 151 alin. (1) Cod penal, Victor Catran a săvârșit o infracțiune gravă, pentru care legea penală prevede drept sancțiune pedeapsa cu închisoare de la 5 la 10 ani, cauza penală fiind examinată prin prisma prevederilor art. 3641 Codul penal. Prin urmare, în baza regulii instituite de art. 3641 Cod de procedură penală, pedeapsa aplicată lui Victor Catran pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 151 alin. (1) Cod penal, se încadrează în următoarele limite: închisoare pe un termen de la 3 ani și 4 luni până la 6 ani și opt luni. De asemenea, instanța de fond a subliniat că, în conformitate cu prevederile art. 77 Cod penal, în speță nu au fost constatate careva circumstanțe agravante, iar în partea ce ține de circumstanțele atenuante, în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (l) lit. g) din Codul penal, instanța a reținut că anume acțiunile imorale și ilegale ale părții vătămate au provocat inculpatul de a comite faptele imputate, această circumstanță în mod incontestabil a fost confirmată prin probele administrate la etapa urmării penale, și anume prin decizia Colegiului 7 penal al Curții Supreme de Justiție din 07 noiembrie 2018, prin care Anatolie Boțan a fost condamnat de comiterea infracțiunii de huliganism prevăzută de art. 287 alin. (3) Cod penal. Astfel, partea vătămată Anatolie Boțan, a fost condamnat de comiterea infracțiunii sus indicate, după semnele calificative: încălcarea grosolană a ordinii publice însoțite de aplicarea violenței asupra lui Victor Catran cu aplicarea altor obiect pentru vătămarea integrității corporale sau a sănătății. În acest sens, Colegiul penal lărgit atrage atenția că, instanța de apel condamnându-l pe inculpatul Victor Catran la executarea reală a pedepsei stabilite omite să ia în calcul circumstanța atenuantă stabilită de către instanța de fond și susține în decizie că ,,Circumstanțe atenuate și agravante n-au fost reținute” (pct. 4.1. din prezenta decizie). Instanța de apel casând sentința în sensul agravării pedepsei stabilite inculpatului, și-a argumentat decizia prin faptul că instanța de fond, nu a ținut seama de toate circumstanțele cazului, de criteriile generale de individualizare a pedepsei, precum și de scopul pedepsei penale. O asemenea argumentare nu poate servi temei de înăsprire a pedepsei, ori, aceste circumstanțe au fost luate în considerație la individualizarea pedepsei de către instanța de fond, iar alte circumstanțe ce ar servi temei de înăsprire a pedepsei nu au fost stabilite. Nu corespunde realității nici afirmația instanței de apel, precum că instanța de fond nu a ținut cont de prevederile art. 61 alin. (1) Cod penal, deoarece pe lângă faptul că pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală, totodată este și o măsură de corectare, infractorul fiind ajutat să se corecteze și făcut să înțeleagă că trebuie să respecte legile și normele de conviețuire socială. În acest context, Colegiul penal lărgit, remarcă asupra următoarelor aspecte, ce au însemnătate asupra cazului în speță: - dosarul a fost examinat prin prisma prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală; - inculpatul se caracterizează pozitiv, anterior nu a fost condamnat; - acțiunile imorale și ilegale ale părții vătămate au provocat inculpatul de a comite faptele imputate. Cele menționate în ansamblul lor esențial reduc gradul de pericol social al infracțiunii comise, considerând că corectarea și reeducarea acestuia este posibilă fără privarea lui de liberate. Totodată, cu privire la acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată, Colegiul penal lărgit conchide că instanța de fond corect a dispus încasarea de la inculpat în beneficiul părții vătămate a prejudiciului moral în sumă de 50 000 lei, 8 în rest a respins acțiunea civilă. Or, instanța de fond clar și întemeiat susține că ,,Într-adevăr consecințele în cauză poartă un caracter iremediabil și vor însoți partea vătămată pe tot parcursul vieții, din aceste considerente instanța de judecată a conchis că partea civilă este îndreptățită să solicite compensarea prejudiciului cauzat, ori în mod cert leziunile în cauză au provocat suferințe fizice și morale, au cauzat starea de invaliditate. Însă în partea ce ține cuantumul prejudiciului moral estimat de partea civilă, instanța de judecată consideră că acesta nu este justificat în totalitate, or, din materialele dosarului se confirmă că partea civilă este pensionar și nu are altă activitate și faptul că însuși partea vătămată/civilă a provocat comiterea infracțiunii de către inculpat”. Din aceste considerente instanța de judecată a admis pretențiile privind încasarea prejudiciului moral, considerând că suma de 50 000 lei ar fi echitabilă și justificată de circumstanțele cauzei pentru compensarea prejudiciului moral. În acest sens Colegiul penal lărgit subliniază că, aprecierea prejudiciului moral se face în raport cu criteriile miza pentru reclamant, comportamentul părților, bună/reaua-credință; etc.. Se ia obligatoriu în considerație principiul general al echității și suma nu trebuie să fie vădit disproporționată cu sumele acordate de Curtea Europeană în spețele similare. Sarcina probării prejudiciului moral nu poate fi pusă pe seama reclamantului și se apreciază individual pentru fiecare caz, luându-se în considerație argumentele ambelor părți în proces și excluzându-se pretenții excesive și vădit exagerate. Astfel, Colegiul penal lărgit susține poziția primei instanțe, menționând că la individualizarea pedepsei, conform criteriilor generale de individualizare a pedepsei și stabilirii cuantumului prejudiciului moral, instanța de apel nu a respectat toate cerințele prevăzute de legea penală ce asigură aplicarea față de inculpat a unei pedepse echitabile, legale și individualizate și raportul între suferințele suferite cu criteriile generale de stabilire a prejudiciului moral, fapt ce constituie temei de casare a deciziei. În consecință, Colegiul penal lărgit va admite recursul ordinar, întrucât hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale – temeiuri pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală.

În conformitate cu prevederile art. 431, 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e : admite recursul ordinar, declarat de avocatul Eugeniu Catana în numele inculpatului Victor Catran, casează total decizia Colegiului penal al Curții de 9 Apel Chișinău din 04 septembrie 2018, în cauza penală, în privința lui Catran Victor XXXXX, pe motiv că apelul a fost greșit admis și menține sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 11 aprilie 2018. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 25 aprilie 2019. Președinte Iurie Diaconu Judecători Ion Guzun Liliana Catan Dumitru Mardari Maria Ghervas 10