1ra-1285/2019 — art. 287 al. 2 lit. b CP

1ra-1285/2019 — art. 287 al. 2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-1285/2019

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

11 septembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Iurie Diaconu,

Judecători – Ion Guzun și Liliana Catan,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de către

avocatul Serghei Șteliman în numele inculpaților, prin care solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 februarie 2019, în cauza penală, în

privința lui

Botnari Serghei XXXXX, născut la XXXXX, originar

și domiciliat XXXXX;

Postică Feodor XXXXX, născut la XXXXX, originar

și domiciliat în XXXXX.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 11.12.2017 până la 10.10.2018;

Instanța de apel de la 14.11.2018 până la 19.02.2019;

Instanța de recurs de la 22.05.2019 până la 11.09.2019.

a c o n s t a t a t :

Serghei Botnari a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute la art.

287 alin. (2) lit. b) Cod penal și în baza acestei norme, cu aplicarea art. 3641 Cod de

procedură penală i s-a stabilit pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 500 unități

convenționale.

Prin aceeași sentință a fost recunoscut vinovat Feodor Postică de comiterea

infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal și în baza acestei norme, cu

aplicarea art. 3641 Cod de procedură penală i s-a stabilit pedeapsă sub formă de

amendă în mărime de 500 unități convenționale.

A fost admisă în parte acțiunea civilă înaintată de către Gheorghe Scalețchi și s-

a încasat de la Serghei Botnari și Feodor Postică în beneficiul lui Gheorghe Scalețchi

suma de 20 000 lei cu titlu de reparații pentru prejudiciul moral cauzat prin infracțiune

și suma de 2 500 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

1

În rest acțiunea civilă înaintată de către Gheorghe Scalețchi a fost respinsă ca

neîntemeiată.

la 18 iulie 2015, în jurul orei 22.00, aflându-se pe teritoriul gimnaziului din satul Mitoc,

raionul Orhei, acționând cu intenție comună împreună cu cet. Feodor Postică și alte

persoane neidentificate de către organul de urmărire penală, încălcând grosolan

ordinea publică, manifestând o neglijare premeditată demonstrativă a conduitei în

societate, urmărind manifestarea bravurii sale și de a-și demonstra atitudinea

sfidătoare față de persoane, fără niciun motiv, din intenții huliganice, au inițiat un

conflict cu minorii Gheorghe Scalețchi și Adrian Botnari în cadrul căruia i-au aplicat

ultimilor multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste tot corpul, în rezultat căruia i-

au cauzat minorului Gheorghe Scalețchi vătămări corporale ușoare cu dereglarea

sănătății de scurtă durată sub formă de fractura oaselor nazale, comoție cerebrală,

excoriație pe față, regiunea cervicală, membre și contuzia globului ocular stâng, iar

minorului Adrian Botnari i-au cauzat dureri fizice.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate Serghei Botnari, a comis infracțiunea

prevăzută de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal huliganismul, adică acțiunile intenționate

care inculcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, acțiuni

săvârșite de mai multe persoane.

Prin sentința nominalizată s-a mai constatat că, Feodor Postică la 18 iulie 2015,

în jurul orei 22.00, aflându-se pe teritoriul gimnaziului din satul Mitoc, raionul Orhei,

acționând cu intenție comună împreună cu cet. Serghei Botnari și alte persoane

neidentificate de către organul de urmărire penală, încălcând grosolan ordinea

publică, manifestând o neglijare premeditată demonstrativă a conduitei în societate,

urmărind manifestarea bravurii sale și de a-și demonstra atitudinea sfidătoare față de

persoane, fără nici un motiv, din intenții huliganice, au inițiat un conflict cu minorii

Gheorghe Scalețchi și Adrian Botnari în cadrul căruia i-au aplicat ultimilor multiple

lovituri cu pumnii și picioarele peste tot corpul, în rezultat la ce i-au cauzat minorului

Gheorghe Scalețchi vătămări corporale ușoare cu dereglarea sănătății de scurtă durată

sub formă de fractura oaselor nazale, comoție cerebrală, excoriații pe față, regiunea

cervicală, membre și contuzia globului ocular sting, iar minorului Adrian Botnari i-au

cauzat dureri fizice.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate Feodor Postică a săvârșit infracțiunea

prevăzută de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, huliganismul, după indicii calificativi

acțiunile intenționate, care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței

asupra persoanei, săvârșită de mai multe persoane.

2

inculpaților, invocând dezacordul cu sentința în latura civilă, menționând că acțiunea

civilă înaintată în procesul penal urmează a fi respinsă pe motivul netemeiniciei.

În argumentarea poziției invocate, apelantul a specificat că pe parcursul

cercetării judecătorești, inculpații au achitat părții vătămate Gheorghe Scalețchi suma

de 20 000 lei, fapt pe care ultimul nu l-a negat.

Totodată apărătorul a menționat că, prin sentința atacată, instanța de judecată a

respins ca neîntemeiate pretențiile materiale solicitate, or, suma este exagerată,

apreciind că prejudiciul moral achitat deja în cuantum de 20 000 lei, este unul

rezonabil în cauza dată.

Astfel, în opinia părții apărării, instanța de fond nu a ținut cont de limita dintre

satisfacția morală echitabilă cuvenită părții vătămate și o îmbogățire fără justă cauză

a acesteia, considerând că încasarea cu titlu de prejudiciu moral a sumei de 20 000 lei,

ținând cont de faptul că suma de 20 000 lei achitată anterior în mod benevol de

inculpați, reprezintă o îmbogățire fără justă cauză și este evident neîntemeiată.

2019, apelul declarat de către avocatul Serghei Șteliman în numele inculpaților a fost

admis parțial, din alte motive, casată sentința în partea încasării prejudiciului moral,

și pronunțată o nouă hotărâre după cum urmează:

Se încasează de la Feodor Postică în beneficul lui Gheorghe Scalețchi prejudiciul

moral în sumă de 10 000 lei.

Se încasează de la Serghei Botnari în beneficul Gheorghe Scalețchi prejudiciul

moral în sumă de 10 000 lei.

În rest au fost menținute dispozițiile sentinței atacate.

4.1. În motivarea deciziei instanța de apel a conchis că, instanța de fond pe

deplin a constatat starea de fapt și de drept a acțiunilor săvârșite de inculpații Serghei

Botnari și Feodor Postică, iar probelor examinate, în conformitate cu prevederile art.

101 Cod de procedură penală, au fost apreciate din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității lor, inclusiv în ansamblu - din punct de vedere al

coroborării lor.

Astfel, instanța de apel a menționat că inculpații au recunoscut vina în

comiterea acțiunilor descrise în actul de învinuire, cauza penală fiind examinată de

către instanța de fond în procedura simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de

procedură penală, și în același timp sentința nu a fost atacată în această parte.

De asemenea, instanța de apel a conchis că pedeapsa aplicată inculpatului a fost

corect individualizată de către prima instanță soluție pe care o însușește.

3

Așadar, analizând criticile părții apărării aduse împotriva sentinței contestate,

cu referire la latura civilă, precum că prejudiciul cauzat părții vătămate a survenit în

urma culpei grave a ultimului, ce a determinat săvârșirea acțiunilor inculpaților,

instanța de apel le-a respins ca fiind nefondate și lipsite de suport probator însă,

consideră că soluția instanței de fond în latura civilă este nefondată, or, din textul

sentinței contestate se atestă că se admite în parte acțiunea civilă a părții vătămate

privind încasarea în mod solidar de la inculpați prejudiciul moral în cuantum de 20

000 lei.

Astfel, cu referire la acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată prin care

solicită încasarea din contul inculpaților, în mod solidar, prejudiciul moral cauzat prin

infracțiune în mărime de 20 000 lei, contravaloarea telefonului mobil în mărime de 4

000 lei și încasarea tuturor cheltuielilor dc judecată suportate de partea vătămată în

acest proces, în sumă de 2 500 lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, instanța

de apel a menționat în conformitate cu art. 219 alin. (2) Cod de procedură penală,

persoanele fizice și juridice cărora le-a fost cauzat prejudiciu nemijlocit prin acțiunile

interzise de legea penală pot intenta o acțiune chilă privitor la despăgubire prin; 1)

restituirea în natură a obiectelor sau a contravalorii bunurilor pierdute ori nimicite în

urma săvârșirii faptei interzise de legea penală; 2) compensarea cheltuielilor pentru

procurarea bunurilor pierdute ori nimicite sau restabilirea calități; aspectului

comercial, precum și repararea bunurilor deteriorate; 3) compensarea venitului ratat

în urma acțiunilor interzise de legea penală; 4) repararea prejudiciului moral sau,

după caz, a daunei aduse reputației profesionale.

Iar, în baza alin. (1) al aceluiași articol, la evaluarea cuantumului despăgubirilor

materiale ale prejudiciului moral, instanța de judecată ia în considerare suferințele

fizice ale victimei, prejudiciul agrement sau estetic, pierderea speranței în viață,

pierderea onoarei prin defăimare, suferințele psihice provocate de decesul rudelor

apropiate etc.

În conformitate cu art. 225 alin. (1), (2) și (3) Cod de procedură penală se indic,

că judecarea acțiunii civile în procesul penal, indiferent de valoarea acțiunii, se

efectuează de către instanța de competența căreia este cauza penală. La adoptarea

sentinței de acuzare sau de aplicare a măsurilor de constrângere cu caracter medical,

instanța soluționează și acțiunea civilă prin admiterea ei, totală sau parțială, ori prin

respingere. Odată cu soluționarea cauzei penale, judecătorul este obligat să

soluționeze acțiunea civilă.

Potrivit art. 1423 Cod civil, mărimea compensației pentru prejudiciu moral se

determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul și gravitatea

suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al

4

autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în

care această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate. Caracterul și

gravitatea suferințelor psihice sau fizice le apreciază instanța de judecată, ținând în

considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, precum și statutul social

al persoanei vătămate.

Soluționând chestiunea privind încasarea prejudiciului moral cauzat părții

vătămate, instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 1422 Cod civil, care prevede

că în cazul în care unei persoane i se cauzează un prejudiciu moral (suferințe psihice

sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei personal nepatrimoniale, instanța de

judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la repararea prejudiciului prin

echivalent bănesc și art. 1423 Cod civil, mărimea compensației pentru prejudicial

moral se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul și gravitatea

suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, gradul de vinovăție al

autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii și de măsura în

care această compensare duce la satisfacerea persoanei vătămate, coroborat cu art. 219

alin. (4) Cod de procedură penală, iar la determinarea cuantumului acestuia, ia în

considerație atât gravitatea cauzării suferințelor psihice a părții vătămate, cât și date

obiective care certifică acest fapt, și anume nivelul suportării suferințelor în urma

cauzării vătămării corporale ușoare părții vătămate care cauzează dereglarea sănătății

de scurtă durată și inclusiv acțiunile infracționale ale inculpaților au provocat în mod

inevitabil părții vătămate disconfort și suferințe psihice, precum și măsura în care

această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate, infracțiunea fiind

comisă de către inculpat cu intenție.

Astfel, privitor la volumul prejudiciului moral cauzat părții vătămate, instanța

de apel a menționat că aceasta cu certitudine a suferit anumite prejudicii morale,

suferințele fizice fiind confirmate prin actul de expertiză de expertiză medico-legală

nr. 155D din data de 07.08.2015, astfel, consideră cuantumul prejudiciului moral spre

încasare de la inculpatul Serghei Botnari în folosul părții vătămate Gheorghe Scalețchi

în sumă de 10 000 lei și cuantumul prejudiciului moral spre încasare de la inculpatul

Feodor Postică în folosul părții vătămate Gheorghe Scalețchi în sumă de 10 000 lei,

apreciind-l drept echitabil, suficient și pasibil de a aduce satisfacție morală și capabilă

să remedieze suferințele suportate de partea vătămată.

Cu referire la solicitarea lui Gheorghe Scalețchi privind încasarea prejudiciului

material, și anume contravaloarea telefonului mobil în mărime de 4 000 lei și încasarea

tuturor cheltuielilor dc judecată în sumă de 2 500 lei, cu titlu de cheltuieli de asistență

juridică, instanța de apel a susținut poziția instanței de prim nivel, pe care și-o

însușește integral.

5

Serghei Șteliman în numele inculpaților, prin care în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 1),

6), 15) Cod de procedură penală, solicită casarea parțială a acesteia, rejudecarea cauzei

în latura civilă și pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea civilă înaintată de

către Gheorghe Scalețchi să fie respinsă ca neîntemeiată.

În motivarea cerințelor, apărătorul susține că, instanțele anterioare nu au luat în

calcul faptul că, părții vătămate nu i-a fost atribuită prin ordonanță calitatea

procesuală de parte civilă, ceia ce denotă că ultimul nu era în drept să înainteze o

acțiune civilă.

De asemenea, recurentul menționează că, instanța de apel nu a dat un răspuns

clar argumentelor înaintate de către acesta în instanța de apel, și anume faptul că

inculpații au transmis suma de 20 000 lei lui Gheorghe Scalețchi, înainte de proces,

sub aspectul îmbogățirii fără justa cauză.

Totodată, subliniază că, cuantumul prejudiciului moral de 20 000 de lei este unul

exagerat de mare, or, conform practicii uniforme, pentru infracțiuni de huliganism se

acordă un prejudiciu moral în mărime de cel mult 10 000 lei.

raport cu materialele cauzei și ținând cont de opinia procurorului expusă în referință,

Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat, or în

vederea acestei statuări se expun următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să

decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este

vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod

de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de

apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

La caz, se reține că potrivit textului recursului declarat de către avocatul Serghei

Șteliman în numele inculpaților, acesta invocă drept temeiuri pct. 1), 6), și 15) din alin.

(1) al art. 427 Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot

fi atacate cu recurs dacă nu au fost respectate dispozițiile privind competența după

calitatea persoanei; instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel; instanța de judecată internațională, prin hotărâre pe un alt caz, a

6

constatat o încălcare la nivel național a drepturilor și libertăților omului care poate fi

reparată și în această cauză.

Însă, în raport cu textul hotărârii contestate, se relevă că instanța de apel și-a

motivat decizia în conformitate cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de

procedură penală, astfel, decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus,

la caz, la pronunțarea deciziei din 19 februarie 2019.

Prin urmare, în conformitate cu prevederile art. 414 Cod de procedură penală,

instanța de apel, judecând apelul, a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate

pe baza probelor examinate de prima instanță, celor recercetate în cadrul ședinței

instanței de apel, ajungând la concluzia că sentința atacată urmează a fi casată parțial

în partea încasării prejudiciului moral, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărâre

potrivit modului stabilit de prima instanță.

Temeiuri de a pune la îndoială legalitatea și veridicitatea celor expuse de către

instanța de apel în decizie nu au fost găsite de către instanța de recurs.

Colegiul penal va respinge ca fiind neîntemeiate alegațiile apărătorului cu

referire la acțiunea civilă (temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 1) Cod de

procedură penală), or, acțiunea civilă a fost înaintată de către partea vătămată

Gheorghe Scalețchi conform art. 1422 Cod Civil, care stipulează că ,,în cazul în care

persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral prin fapte ce atentează la drepturile ei personale

nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de lege, instanța de judecată are dreptul să

oblige persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin plata de despăgubiri. (2)

Prejudiciul moral se repară indiferent de existența și întinderea prejudiciului patrimonial. (3)

Reparația prejudiciului moral se face și în lipsa vinovăției autorului, faptei ilicite în cazul în

care prejudiciul este cauzat prin condamnare ilegală, atragere ilegală la răspundere penală,

aplicare ilegală a arestului preventiv sau a declarației scrise de a nu părăsi localitatea, aplicarea

ilegală în calitate de sancțiune administrativă a arestului, muncii neremunerate în folosul

comunității și în alte cazuri prevăzute de lege. (4) Dacă legea nu prevede altfel, simpla

constatare a încălcării unui drept sau interes recunoscut de lege fără plata de despăgubiri oferă

satisfacție echitabilă persoanei vătămate doar când aceasta corespunde cu natura dreptului sau

interesului recunoscut de lege încălcat și persoana vătămată astfel va putea obține o valoare

nepatrimonială superioară prejudiciului moral suferit”.

De asemenea, instanța de recurs ordinar ține să menționeze prevederile art. 220

Cod de procedură penală, care stipulează că, la aplicarea legislației la soluționarea

acțiunii civile se ține cont de normele dreptului civil și ale altor domenii de drept.

Totodată, în conformitate cu art. 219 Cod de procedură penală, acțiunea civilă

în procesul penal se intentează prin depunerea unei cereri, adresate procurorului sau

instanței de judecată, de către persoanele fizice sau juridice cărora le-au fost cauzate

7

prejudicii materiale sau morale nemijlocit prin fapta (acțiunea sau inacțiunea) interzisă de

legea penală sau în legătură cu săvârșirea acesteia.

Mai mult decât atât, Colegiul penal va respinge alegațiile avocatului în temeiul

art. 427 alin. (2) Cod de procedură penală, care clar stipulează că ,,Temeiurile menționate

la alin. (1) pot fi invocate în recurs doar în cazul în care au fost invocate în apel sau încălcarea

a avut loc în instanța de apel”, astfel din materialele dosarului reiese că avocatul Serghei

Șteliman invocă acest argument abia la etapa recursului ordinar.

Totodată, Colegiul penal va respinge ca fiind neîntemeiate și alegațiile

avocatului cu privire la faptul că instanța de apel nu a dat răspuns la toate argumentele

apărării indicate în cererea de apel, și anume faptul că inculpații au transmis suma de

20 000 lei lui Gheorghe Scalețchi, înainte de proces, sub aspectul îmbogățirii fără justa

cauză, temei prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

Astfel, instanța de recurs ordinar ține să remarce că, atât instanța de fond, cât și

instanța de apel s-au expus detaliat, clar și corect asupra acestui argument, indicând

că, partea vătămată a solicitat prejudiciul moral în mărime de 20 000 lei partea

neacoperită, or, din materialele cauzei se demonstrează că între inculpați și partea

vătămată a existat o înțelegere de a repara prejudiciul moral în mărime de 40 000 lei.

În acest sens, Colegiul penal face trimitere la procesul-verbal al ședinței de

judecată în instanța de fond din 26 septembrie 2018 (f.d. 211, vol. I), unde

reprezentantul părții vătămate recunoaște că a primit de la inculpați suma de 20 000

lei, însă înțelegerea fiind ca ulterior ultimii să mai dea suma de 20 000 lei, la care

inculpații nu au avut obiecții.

Cu referire la alegațiile avocatului precum că, instanțele ierarhic inferioare au

stabilit cuantumul prejudiciului moral ca fiind unul exagerat, Colegiul penal

subliniază că, la evaluarea cuantumului despăgubirilor materiale ale prejudiciului

moral, instanța de judecată ia în considerare suferințele fizice ale victimei, prejudiciul

agrement sau estetic, pierderea speranței în viață, pierderea onoarei prin defăimare,

suferințele psihice provocate de decesul rudelor apropiate etc (art. 219 alin. (4) Cod de

procedură penală).

Subsecvent, menționăm că instanțele ierarhic inferioare și-au argumentat

poziția conform legislației naționale, totodată ținând cont și de unificarea

jurisprudenței naționale indicând că ,,în urma violenței fizice aplicate de către inculpați

partea vătămată a primit o traumă psihologică pe lângă durerile fizice suferite, care a dus la

pierderea încrederii în oameni (…)”.

Așadar, în contextul celor expuse, Colegiul penal conchide că, concluziile la care

a ajuns instanța ierarhic inferioară privitor la cuantumul prejudiciului moral cauzat

prin infracțiune de către inculpați sunt corecte și corespund materialului probator.

8

În virtutea considerentelor expuse anterior, constatând că în cauză există o

concordanță deplină între probele administrate și situația de fapt stabilită de instanța

de apel în privința inculpaților Serghei Botnari și Feodor Postică nefiind identificată

de către instanța de recurs prezența erorilor judiciare invocate în recurs, care ar putea

servi drept temei de casare a deciziei recurate, Colegiul penal consideră ca fiind

neîntemeiate criticile formulate în recursul ordinar declarat de către avocatul Serghei

Șteliman în numele inculpaților.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Serghei Șteliman

în numele inculpaților, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 19 februarie 2019, în cauza penală în privința lui Botnari Serghei XXXXX și

Postică Feodor XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 10 octombrie 2019.

Președinte: Iurie Diaconu

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

9