1ra-1501/2019 — art. 290 alin. 1 CP

1ra-1501/2019 — art. 290 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-1501/2019

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

07 august 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Țurcan Anatolie, Cobzac Elena

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Galușca Catalina în numele inculpatului Botnariuc Vasili, prin care

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 20 martie

2019, în cauza penală privindu-l pe

Botnariuc Vasili Xxxx, născut la xxxxx, originar

și domiciliat în mun. xxx, str. xxxx, ap. x.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității în principiu a recursului ordinar în cauză, în baza

actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T:

cauza fiind examinată în procedura simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de

procedură penală, Botnariuc Vasili a fost recunoscut vinovat și condamant în baza

art. 290 alin. (1) Cod penal, la 1 an închisoare.

Conform art. 85 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de sentințe, prin cumul

parțial al pedepselei aplicate prin prezenta sentință și prin sentința Judecătoriei

Bălți (sediul Central) din 26.04.2017, lui Botnariuc Vasili i s-a stabilit pedeapsa

definitivă de 4 ani 3 luni închisoare, fără amendă, cu executare în penitenciar de tip

semiînchis.

Solicitarea procurorului cu privire la încasarea din contul lui Botnariuc

Vasili în beneficiul statului a cheltuielilor de judecată a fost respinsă ca

neîntemeiată.

1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că inculpatul

Botnariuc Vasili, intenționat, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al

acțiunilor sale și dorind survenirea urmărilor lor, în una din zilele lunii mai a anului

2018, în timp ce se deplasa prin fâșiile forestiere amplasate la ieșirea din

1

municipiul Bălți, în direcția raionului Rîșcani, într-un loc nestabilit la moment de

către organul de urmărire penală, a depistat un obiect asemănător cu o grenadă și

patru obiecte asemănătoare cu cartușe după care, având scopul păstrării ilegale a

munițiilor, contrar prevederilor pct. (6) art. 4 al Legii nr. 130 din 08.06.2012

privind regimul armelor și al munițiilor cu destinație civilă, potrivit căruia

„Persoana care găsește o armă militară, o armă letală, o armă neletală ori muniții

este obligată să anunțe sau să le predea de îndată ce este posibil, dar nu mai

târziu de 24 de ore, la cel mai apropiat organ de poliție”, cu încălcarea

prevederilor Legii sus menționate, nu a predat munițiile găsite, ci le-a luat cu sine

la domiciliul său amplasat în mun. xxx, str. xxxx nr. xx, ap.xx, unde a continuat să

le păstreze cu încălcarea prevederilor legale în vigoare.

La 11 iunie 2018, în rezultatul efectuării percheziției la domiciliul său, ca

rezultat al efectuării acțiunilor de urmărire penală în cadrul unei alte cauze penale,

potrivit procesului-verbal de percheziție din 11 iunie 2018 de la domiciliul

amplasat în mun. Xxx, str. xxx nr. xx, ap. x, în sertarul mașinii pentru cusut, care

se afla în dormitor, au fost depistate și ridicate patru cartușe și o grenadă, care

potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-2767 din 02.07.2018,

reprezintă o grenadă ofensivă de mână, de model „RGD-5”, de instruire,

confecționată industrial, destinată pentru instruirea efectivului, grenada dată

nefăcând parte din categoria munițiilor, iar potrivit raportului de expertiză judiciară

nr. 34/12/2-R-571 din 09.07.2018 un cartuș prezentat la examinare se referă la

categoria munițiilor letale, este cartuș cu glonț cu miez din oțel, calibrul 5,45x39

mm, cu lovitură centrală, confecționat în condiții de uzină în or. Barnaul Federația

Rusă în anul 1981. Două cartușe prezentate la examinare se referă la categoria

munițiilor letale, sunt cartușe trasoare, calibrul 5,45x39 mm, cu lovitură centrală,

confecționate în condiții de uzină în or. Ulianovsk Federația Rusă în anii 1982 și

pistoalele-mitralieră de tip AK-74, AKS-74, AKS-74U, AK-105, AN-94, puștile

mitralieră de tipul RPK-74, RPKS-74, etc. Un cartuș nu se referă la categoria

munițiilor, este cartuș de manevră, fără glonț, calibrul 7,62x39 mm, cu lovitură

centrală, confecționat în condiții de uzină în or. Tula Federația Rusă în anul 1971.

Astfel de tip de cartușe sunt utilizate pentru efectuarea de trageri din pistoalele-

mitralieră de tip AK-74, AKS-47, AKM, AKMS, AK-103, AK-104, puștile

mitralieră de tipul RPK, RPD, etc. Toate cartușele fiind utile pentru tragere,

obiecte care se aflau ilegal în domiciliul ultimului.

Acțiunile lui Botnariuc Vasili au fost încadrate de prima instanță în baza art.

290 alin. (1) Cod penal, după indicii calificativi - purtarea, păstrarea, procurarea,

fabricarea, repararea sau comercializarea ilegală a armelor și munițiilor,

sustragerea lor.

2

2.1. Procuror, care a solicitat casarea parțială a sentinței în partea ce ține de

cheltuielile judiciare, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie dispusă

încasarea în beneficiul statului din contul inculpatului a cheltuielilor judiciare în

sumă de 1680 lei, iar în rest sentința să fie menținută.

În argumentarea apelului, apelantul a invocat că:

- în materialele cauzei s-au constatat cheltuieli judiciare în mărime de 1680

lei, la efectuarea expertizei chimice-criminalistice, ce s-a confirmat prin raportul de

expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-2779 din 03.08.2018;

- conform art. 227-229 Cod de procedură penală, cheltuielile de judecată

cuprind sumele cheltuite în legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale în cauza

penală, iar plata acestora sunt suportate de condamnat sau sunt trecute în contul

statului;

- legea permite ca cheltuielile judiciare să fie suportate de condamnați, însă

instanța de judecată neîntemeiat a respins solicitarea procurorului, iar ținând cont

de personalitatea inculpatului, cheltuielile judiciare puteau fi puse în sarcina

acestuia.

2.2. Avocatul Galușca Catalina în numele inculpatului Botnariuc Vasili, care

a solicitat casarea parțială a sentinței în latura pedepsei, cu pronunțarea unei noi

hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie stabilită

inculpatului pedeapsa definitivă de 4 ani închisoare, pedeapsa cu închisoarea fiind

suspendată condiționată pe un termen de 3 ani, care nu a fost executată pe deplin și

munca neremunerată în folosul comunității, cu aplicarea prevederilor art. 3641 Cod

de procedură penală, pedepse ce urmează a fi executate separat.

În argumentarea apelului, apelantul a invocat:

- la stabilirea categoriei și termenului pedepsei penale care urma a fi aplicată

față de inculpatul Botnariuc Vasili, prima instanță trebuia să țină cont de gravitatea

infracțiunii săvârșite de inculpat care se atribuie la categoria celor mai puțin grave,

de atitudinea ultimului față de cele săvârșite, și-a recunoscut vina și a solicitat

examinarea cauzei în procedură simplificată, instanța de judecată urma să ajungă la

concluzia că corectarea și reeducarea acestuia e posibilă cu aplicarea în privința sa

a unei pedepse sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității în limitele

infracțiunii art. 290 alin. (1) Cod penal, ținând cont de prevederile art. 3641 alin.

(8) Cod de procedură penală;

- este oportun de stabilit lui Botnariuc Vasili pedeapsă definitivă închisoare

pe un termen de 4 ani, pedeapsa cu închisoarea fiind suspendată condiționat pe un

termen de 3 ani, care nu a fost executată pe deplin și munca neremunerată în

folosul comunității prin aplicarea prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală,

pedepse ce urmează a fi executate separat;

3

- inculpatul este caracterizat satisfăcător la locul de trai, are la întreținere 2

copii minori, a comis o infracțiune mai puțin gravă, și-a recunoscut vina și a

solicitat examinarea cauzei în procedură simplificată, astfel corectarea inculpatului

Botnariuc Vasili este posibilă în cadrul societății, fară izolarea lui de societate, cu

aplicarea inculpatului a pedepsei sub formă de muncă neremunerată în folosul

comunității pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 290 alin. (1) Cod penal.

2.3. Inculpatul Botnariuc Vasili, care a solicitat casarea sentinței în partea

pedepsei, motivând că pedeapsa aplicată este prea aspră, executarea pedepsei

stabilite prin sentința Judecătoriei Bălți trebuie să fie suspendată condiționat,

precum și să fie dispusă executarea separată de pedeapsa stabilită prin sentința

Judecătoriei Bălți din 26.04.2017.

au fost respinse ca neîntemeiate apelurile declarate și menținută sentința primei

instanțe fără modificări.

3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că prima instanță a

examinat, verificat și apreciat probele părții acuzării, și părții apărării, complex și

minuțios, sub toate aspectele și obiectiv, prin prisma circumstanțelor concrete ale

cauzei și a prevederilor legale.

Astfel, instanța de apel a conchis că prima instanță în baza probelor

administrate, corect a concluzionat ca fiind dovedită vinovăția inculpatului

Botnariuc Vasili în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 290 alin. (1) Cod penal.

Totodată, instanța de apel a menționat că a respins criticile din apelul

declarat de avocat în numele inculpatului, deoarece prima instanță la stabilirea

pedepsei a ținut cont de prevederile art. 61, 75, 76, 78 Cod penal și că inculpatul a

recunoscut vina, se căiește de cele comise, are la întreținere doi copii minori, însă

acesta anterior a fost judecat de mai multe ori. Acestuia fiindu-i stabilită prin

sentința Judecătoriei Bălți din 26.04.2017 pedeapsa sub formă de închisoare, cu

suspendarea condiționată a executării pedepsei, însă nu a tras concluziile necesare

și nu a mers pe calea corijării și din nou a comis o infracțiune.

Totodată, instanța de apel a indicat că susține argumentele primei instanțe

referitor la faptul stabilirii pedepsei cu închisoare inculpatului Botnariuc Vasili,

deoarece scopul pedepsei de reeducare și de prevenire de săvârșire a noilor

infracțiuni analogice sau similare poate fi atins doar cu ajutorul pedepsei cu

închisoare.

Cu referire la apelul declarat de procuror, instanța de apel a notat că

argumentele invocate de acesta sunt nefondate.

În acest sens, instanța de apel și-a întemeiat concluzia pe prevederile art. 227

alin. (2) pct. 1), 142 alin. (1), 143 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, și a

specificat că aceste norme procesuale stabilesc cercul de persoane care au dreptul

4

la compensarea cheltuielilor de judecată din care fac parte experții și specialiștii,

însă nu s-au stabilit careva cheltuieli suportate de o astfel de categorie de persoane

cum ar fi expertul sau specialistul în cadrul acestei cauze penale. Instanța de apel a

considerat, că nu este aplicabilă norma procesuală invocată în apel în scopul

încasării cheltuielilor suportate pentru efectuarea acțiunilor procesuale în cauza

penală.

Instanța de apel a menționat că prima instanță corect nu a încasat de la

Botnariuc Vasili în beneficiul statului a cheltuielilor pentru efectuarea expertizei

chimice-criminaliste, deoarece aceste cheltuieli nu fac parte din categoria

cheltuielilor de judecată care pot fi încasate de la inculpat.

Totodată, instanța de apel a indicat că expertiza judiciară a fost ordonată de

organul de urmărire penală în vederea constatării circumstanțelor cauzei, ce la

rândul său au determinat încadrarea juridică a faptei, acțiuni procesuale ce țin de

administrarea probatoriului și formularea învinuirii, pusă în sarcina părții acuzării,

iar norma invocată în apel nu este aplicabilă în prezenta speță.

Galușca Catalina în numele inculpatului Botnariuc Vasili, care indică temeiul

pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, și

solicită casarea parțială a deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi

hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie stabilită

pedeapsa definitvă de 4 ani închisoare, executarea căreia a fost suspendată

condiționat pe o perioadă de probațiune de 3 ani, și nu a fost executată pe deplin,

precum și pedeapsa cu muncă neremunerată în folosul comunității, cu aplicarea

prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, pedepse ce să fie executate separat.

În argumentarea recursului, recurentul invocă că:

- s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale;

- deși inculpatul are antecedente penale, infracțiunile anterioare au fost

săvârșite în perioada minoratului, ce este o circumstanță atenuantă;

- potrivit informației parvenite de la Biroul de probațiune Bălți din

20.12.2018, Botnariuc Vasili s-a prezentat la întrevederi;

- inculpatul nu a fost ascultat în ședința instanței de apel asupra motivelor

din apelul depus separat de către acesta;

- instanța de apel s-a expus inclusiv și în privința vinovăției inculpatului, ce

nu a fost contestat în apel, prin ce instanța de apel a depășit limitele apelului;

- instanța de apel nu s-a expus asupra argumentului invocat în cadrul

examinării apelului în instanță, că ținând cont de jurisprudența CEDO potrivit

căreia soluția cea mai potrivită pentru problema supra-aglomerărli ar fi reducerea

numărului de deținuți prin utilizarea cât mai frecventă a măsurilor punitive non-

privative de libertate și minimizarea recurgerii la detenția preventivă/cauza

5

VARGA Șl ALȚII VS UNGARIA/, precum și RECOMANDĂRILE

COMITETULUI DE MINIȘTRI ONU NR.99/22/Șl RECOMANDĂRILE

/2006/13, care invită statele să încurajeze procurorii și judecătorii de a folosi cât

mai posibil alternativele de detenție.

(1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care pledează

pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat, menționând că prin

soluția instanțelor ierarhic inferioare referitor la mărimea, categoria și modul de

executare a pedepsei, s-a ținut cont de prevederile art. 6, 7, 61, 75, 76, 77 Cod

penal.

Astfel, constată că prima instanță și instanța de apel și-au argumentat

suficient soluția, au ținut cont pe deplin de principiile generale de aplicare a

pedepsei, precum și de criteriile generale de individualizare a pedepsei, de

gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele cauzei, care atenuează ori agravează răspunderea, influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile

de viață ale familiei acestuia, iar în final au stabilit o pedeapsă echitabilă.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil,

fiind vădit neîntemeiat din următoarele considerente.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recurs ordinar în termen.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept

să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat

este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

În speță se reține, că recurentul în cererea de recurs își manifestă dezacordul

cu individualizarea pedepsei stabilite, critici ce cad sub incidența temeiului de

recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, în sensul că

„s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale”.

6

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub acest aspect, Colegiul penal reține

că alegațiile recurentului invocate în cererea de recurs nu s-au confirmat în urma

cercetării materialelor cauzei, argumentând în acest sens următoarele.

Astfel, cu referire la criticile recurentului, precum că: „deși inculpatul are

antecedente penale, infracțiunile anterioare au fost săvârșite în perioada

minoratului, ce este o circumstanță atenuantă; potrivit informației parvenite de la

Biroul de probațiune Bălți din 20.12.2018, Botnariuc Vasili s-a prezentat la

întrevederi”, din care considerent solicită aplicarea în privința inculpatului

Botnariuc Vasili a unei pedepse în baza art. 290 alin. (1) Cod penal, sub formă de

muncă neremunerată în folosul comunității, cu dispunearea executării acesteia

separat de pedeapsa stabilită prin sentința Judecătoriei Bălți (sediul Central) din

26.04.2017, Colegiul penal atestă că sunt neîntemeiate, or instanța de apel în

decizie (f.d. 165 – 168), și-a motivat corect soluția de menținere a sentinței primei

instanțe, prin care aceasta și-a argumentat detaliat soluția în partea individualizării

pedepsei și modului de executare a acesteia, stabilind inculpatului Botnariuc

Vasili, prin aplicarea art. 85 alin. (1) Cod penal, pedeapsa echitabilă de 4 ani 3 luni

închisoare, fără amendă, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

Mai mult, din textul sentinței primei instanțe și a deciziei instanței de apel,

se reține că instanțele de judecată au luat în considerare circumstanțele invocate de

recurent, pedeapsa fiind aplicată cu respectarea cerințelor art. 3641 alin. (8) Cod de

procedură penală, precum și au ținut cont în deplină măsură de criteriile generale

de individualizare a pedepsei penale, prevăzute de art. 7, 75 Cod penal, de cerințele

prevăzute de art. 61 alin. (2) Cod penal, în vederea realizării scopului legii penale,

de restabilire a echității sociale, corectare și reeducare a inculpatului Botnariuc

Vasili, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea acestuia,

cât și a altor persoane, prevederi legale care au fost raportate just la circumstanțele

cauzei penale, gravitatea infracțiunii săvârșite, precum și la personalitatea

inculpatului, care deși și-a recunoscut vinovăția, acesta anterior a fost condamnat

prin sentința Judecătoriei Bălți (sediul Central) din 26.04.2017, ce denotă că

inculpatul nu a conștientizat gravitatea conduitei sale infracționale și nu s-a corijat,

condiții în care este justă soluția adoptată de instanțele de judecată în privința

pedepsei stabilite inculpatului Botnariuc Vasili.

De asemenea, ce ține de criticile recurentului precum că: „inculpatul nu a

fost ascultat în ședința instanței de apel asupra motivelor din apelul depus separat

de către acesta”, Colegiul penal constată că nu poate fi acceptat, or din materialele

cauzei (f.d. 153 verso, 154) în ședința de judecată din instanța de apel, la întrebarea

președintelui ședinței cu referire la poziția părților ce ține de apelul declarat,

inculpatul a afirmat că susține apelul avocatului, iar când i s-a oferit ultimul

cuvânt, acesta și-a menținut aceeași poziție. Mai mult, din decizia instanței de apel

7

(f.d. 165), rezultă că instanța de apel, s-a expus cumulativ la ambele apeluri depuse

de apărător în numele inculpatului și de către ultimul, expunându-se argumentat pe

chestiunile esențiale invocate în acestea.

Totodată, cu referire la critica recurentului că „instanța de apel s-a expus

inclusiv și în privința vinovăției inculpatului, ce nu a fost contestat în apel, prin ce

instanța de apel a depășit limitele apelului”, Colegiul penal atestă că este

inadmisibil, or instanța de apel în temeiul art. 409 alin. (2), 413, 414 Cod de

procedură penală, pe lângă motivele invocate în apel, are obligația de a verifica

legalitatea sentinței primei instanțe prin prisma aspectelor de fapt și de drept, fără a

agrava situația apelantului.

Ce ține de alegația recurentului, că „instanța de apel nu s-a expus asupra

argumentului invocat în cadrul examinării apelului în instanță, că ținând cont de

jurisprudența CtEDO potrivit căreia soluția cea mai potrivită pentru problema

supra-aglomerării ar fi reducerea numărului de deținuți prin utilizarea cât mai

frecventă a măsurilor punitive non-privative de libertate și minimizarea recurgerii

la detenția preventivă”, Colegiul penal atestă că este neîntemeiat, or în decizia sa,

instanța de apel s-a expus pe chestiunile esențiale supuse atenției sale, legate de

pedeapsa stabilită inculpatului, luând în cosiderare toate circumstanțele particulare

ale cauzei, fără a admite careva erori de drept.

În acest sens, Colegiul penal analizând materialele cauzei, consideră că nu

identifică temeiuri justificative de a interveni în hotărârile judecătorești a

instanțelor ierarhic inferioare, ce sunt legale și întemeiate.

Prin urmare, Colegiul penal conchide că având în vedere veridicitatea

argumentelor instanțelor ierarhic inferioare în motivarea soluției în partea pedepsei

stabilite, și în virtutea corectitudinii acestora și pentru a evita repetări inutile, le

acceptă și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care

în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că

art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu

poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de

Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces

echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o

instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse

atenției sale.

invocate de recurent ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate,

deoarece soluția adoptată este legală și întemeiată, iar recursul ordinar declarat este

inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal,

8

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Galușca

Catalina în numele inculpatului Botnariuc Vasili, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Bălți din 20 martie 2019, în cauza penală privindu-l pe

Botnariuc Vasili Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 30 august 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

9