1ra-975/2020 — art. 27, 145 al. 1, art. 155 CP

1ra-975/2020 — art. 27, 145 al. 1, art. 155 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-975/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

06 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Timofti Vladimir

Judecători - Cobzac Elena și Țurcan Anatolie

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul

Cojocar Rodica în numele inculpatului Botnari Mihail prin care se solicită casarea

sentinței Judecătoriei Bălți sediul Central din 05 iulie 2018 și a deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Bălți din 22 noiembrie 2019, în cauza penală privindu-l pe

Botnari Mihail xxxxx, născut xxxxx, originar

și domiciliat xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții

Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.155 Cod penal la 1 (unu) an

închisoare, în baza art.27,145 al.(1) Cod penal la 11 (unsprezece ) ani închisoare cu

executarea pedepsiei în penitenciar de tip închis.

În temeiul art.84 al.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial

al pedepselor aplicate, sa stabilit lui Botnari Mihail pedeapsa definitivă sub formă de

închisoare pe un termen de 11 (unsprezece) ani și 6 (șase) luni.

S-a respins solicitarea acuzatorului de stat Belinschi Vitalie cu privire la încasarea

din contul lui Botnari Mihail în beneficiul statului a cheltuielilor de judecată ca fiind

neîntemeiată.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

1.2. Pentru a pronunța sentința prima instanță a constatat că, Botnari Mihail, la

data de 11.09.2017, aproximativ pe la orele 14.00, fiind în stare de ebrietate alcoolică,

aflându-se pe imașul de la marginea satului Elizaveta, mun. Bălți, în cadrul cerții care

s-a iscat între dânsul și Corlăteanu Grigore, Rotaru Constantin din motivul relațiilor

ostile, acționând cu intenție îndreptată spre amenințarea cu omor ori cu vătămarea

gravă a integrității corporale, manifestând o agresivitate excesivă, conștientizând

caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor prejudiciabile și

dorind survenirea acestora, având în mână un fierăstrău mecanic, i-a amenințat cu omor

1

pe Corlăteanu Grigore și Rotaru Constantin, pornind ferestrăul și fugind după ei,

strigând că-i omoară, amenințare percepută de ultimii ca reală, existând pericolul

realizării ei.

Tot el, la data de 12.09.2017, aproximativ la orele 14.20, aflându-se pe șesul de

la marginea satului Elizaveta, mun. Bălți din apropierea fostului lac rotund, acționând

cu intenție îndreptată spre săvârșirea omorului unei alte persoane, fiind în stare de

ebrietate alcoolică și manifestând o agresivitate excesivă, conștientizând caracterul

prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor prejudiciabile și dorind

survenirea acestora, în urma relațiilor ostile apărute între el și Găleanu Ion, pe motiv

de reglare a conturilor, ca urmare a maltratării la data de 11.09.2017 a persoanelor care

lucrează la stână ce aparține lui Găleanu Ion, profitând de faptul că ultimul se afla cu

spatele la dânsul, era culcat la pământ și nu-l vedea, s-a apropiat de dânsul și,

intenționat, cu ajutorul unui ferăstrău mecanic, l-a atacat pe Găleanu Ion, acțiune

intenționată îndreptată nemijlocit spre săvârșirea omorului acestuia, pricinuindu-i părții

vătămate Găleanu Ion, conform raportului de expertiză medico-legală judiciară nr.336

D din 22.09.2017, leziuni corporale sub formă de plăgi lacerate a cutiei toracice pe

dreapta, mâinii stângi și a cotului drept care condiționează dereglarea sănătății de scurtă

durată și, în baza acestui criteriu, se califică ca vătămare ușoară, însă aceasta nu și-a

produs efectul din cauză independentă de voința făptuitorului, dat fiind faptul că

Găleanu Ion s-a ridicat de jos și a fugit de la locul comiterii faptei.

mun. Bălți Belinschi Vitalie și de către avocatul Cornieț Nicolai în interesele

inculpatului Botnari Mihai

2.1 Procurorul în cererea sa de apel a solicitat admiterea apelului, casarea parțială

a sentinței cu adoptarea unei noi hotărâri, prin care de la Botnari Mihail să fie încasate

în beneficiul statului cheltuielile judiciare în sumă totală de 3626 lei, în rest sentința a

fi menținută fără modificări.

În motivarea apelului acuzarea a indicat că:

- fiind examinată cauza penală în procedură generală au fost suportate cheltuieli

judiciare în suma totală de 3626 lei și anume:

- 128 lei suportate la efectuarea expertizei medico-legală nr.727 din 13.09.2017

în privința lui Botnari Mihail;

- 320 lei suportate la efectuarea expertizei medico-legală nr.336D din 22.09.2017

în privința lui Găleanu fon 2100 lei suportate la efectuarea expertizei judiciară

traseologică nr.34/12/2-R-1402 din 03.10.2017;

-1078 lei suportate la efectuarea expertizei judiciare psihiatrică nr.176a-2017 din

20.10.2017 în privința lui Botnari Mihail;

- astfel, conform prevederilor art. 227-229 Cod de procedură penală cheltuielile

de judecată cuprind sumele cheltuite în legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale în

cauza penală, iar plata acestora sunt suportate de condamnat sau sunt trecute în contul

statului (art.229 al.(1) Cod de procedură penală);

2

-în context menționează că legea permite ca cheltuielile judiciare să fie suportate

de condamnați, însă instanța de judecată neîntemeiat a respins încasarea cheltuielilor

judiciare respective, ignorând solicitarea acuzatorului de stat.

2.2 Avocatul în apel a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței și achitarea

inculpatului Botnari Mihail.

În motivarea apelului a invocat, că:

- instanța nu s-a expus asupra cererii care a fost înaintată în corespundere cu

art.313 Cod de procedură penală de excludere a probelor obținute cu încălcarea

dispozițiilor de art.94 al.(1) pct.8 Cod de procedură penală și anume a procesului-

verbal de cercetare la fața locului din 12.09.2017;

- la data de 12.09.2017, în jurul orei 17.00-17.20, a fost efectuată cercetarea la

fața locului a vagonului, de unde s-a ridicat ferestrăul electric, astfel consideră că

acțiunea procesuală dată a fost efectuată cu încălcarea normelor Codului de procedură

penală, fiind neglijate prevederile art.9, art.29 din Constituție;

- la fel, au fost încălcate și prevederile art.12 Cod de procedură penală,

- au fost neglijate și dispozițiile art.118 al.(2) Cod de procedură penală;

- la fel, au fost neglijate prevederile art.6 Cod de procedură penală, pct.11;

- au fost neglijate și prevederile art.94 al.(1) pct.8) Cod penal;

- astfel, potrivit materialelor se constată că, vagonul în care a fost efectuată

cercetarea la fața locului din 12.09.2017 este amplasat pe terenul privat care aparține

în proprietatea persoanei, acordul căruia nu s-a solicitat (încălcarea pct.4), după cum

nu s-a purces la legalizarea acțiunilor de către judecătorul de instrucție în termen de 24

de ore;.

- nici organul de urmărire penală și nici instanța de judecată nu au dat apreciere

acestor circumstanțe și nici într-un mod nu au dezbătut cele invocate mai sus, din care

motiv solicită stabilirea încălcărilor menționate și excluderea probelor din dosar, având

la bază art. 94 Cod de procedură penală;

- este sau nu tentativă de omor acțiunea prevăzută de art.27,145 al.(1) Cod penal,

consideră că și ea urmează a fi reîncadrată în altă acțiune, având la bază următorul

argument: din fapta reținută reiese că, profitând de faptul că ultimul se afla cu spatele

la el, era culcat la pământ și nu-l vedea, s-a apropiat de dânsul și, intenționat, cu ajutorul

unui ferăstrău mecanic, l-a atacat pe Găleanu Ion, acțiune intenționată îndreptată

nemijlocit spre săvârșirea omorului acestuia, pricinuindu-i părții vătămate Găleanu Ion,

conform raportului de expertiză medico-legală judiciară nr.336 D, leziuni corporale

sub formă de plăgi lacerate a cutiei toracice pe dreapta, mâinii stângi și a cotului drept

care condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată și, în baza acestui criteriu, se

califică ca vătămare ușoară, însă aceasta nu și-a produs efectul din cauză independentă

de voința făptuitorului, dat fiind faptul că Găleanu Ion s-a ridicat de jos și a fugit de la

locul comiterii faptei;

- nu este reținut faptul că ferestrăul mecanic era pornit sau nu, atunci el a fost

folosit ca o armă albă, numai pentru a produce excoriații, fapt confirmat prin raportul

de expertiză. În al doilea rând, conform raportului de expertiză medico-legală judiciară

nr.336 D, lui Găleanu Ion i-au fost pricinuite leziuni corporale sub formă de: plăgi

3

lacerate a cutiei toracice pe dreapta, mâinii stângi și a cotului drept care condiționează

dereglarea sănătății de scurtă durată și, în baza acestui criteriu, se califică ca vătămare

ușoară;

- din localizarea vătămărilor, plăgi lacerate a cutiei toracice pe dreapta, mâinii

stângi și a cotului drept, se poate de dedus că nu se află la lângă organe importante

vitale, ca capul, inima, ... cu atât mai mult că s-au depistat vătămări corporale ușoare;

- dacă ar fi dorit omorul lui Găleanu Ion, atunci reieșind din constituția corpului,

când inculpatul avea aproape 110 kg. și Găleanu Ion 60 kg., având în mâină ferestrăul

electric inculpatul îl omora, iar dacă fugea îl ajungea din urmă;

- reieșind din modul de viață a lui Botnari, ultimul toată viața striga sau făcea

gălăgie atunci când dorea să pară mai groaznic și nimic nu este nou, cu atât mai mult

că ciobanii lui Găleanu Ion cunosc despre acest fapt, nu o dată auzeau cum el striga.

fost respinse ca nefondate apelurile declarate de procurorul în Procuratura mun. Bălți -

Belinschii Vitalie și avocatul Cornieț Nicolai în interesele inculpatului Botnari Mihail

și menținută fără modificări sentința.

A fost admisă parțial cererea inculpatului Botnari Mihail cu privire la reducerea

termenului de pedeapsă în legătură cu încălcarea drepturilor acestuia privind condițiile

de detenție, garantate de art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a

libertăților fundamentale.

A fost dedus din pedeapsa numită prin sentința Judecătoriei Bălți Sediul Central

din 05 iulie 2018 lui Botnari Mihail de 11 (unsprezece) ani 6 (șase) luni închisoare,

pedeapsa închisorii de 590 (cinci sute nouăzeci) zile, cu executarea pedepsei închisorii

pentru termenul rămas.

3.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel cu referire la apelul

procurorului a constatat că, la judecarea cauzei instanța de fond a ținut cont de

prevederile art. 229 al.(1) și al.(3) Cod de procedură penală, și argumentele invocate

de către procuror în susținerea solicitării înaintate sunt neîntemeiate, deoarece

cheltuielile judiciare în mărime de 3626 lei au fost suportate până la modificările

operate în art.143 al.(2) Codul de procedură penală la data de 09.02.2018, considerente

din care se constată că la data săvârșirii infracțiunilor nu erau în vigoare modificările

referitor la încasarea din contul inculpatului a cheltuielilor suportate pe cauză pentru

efectuarea expertizelor judiciare.

La fel instanța de apel a constatat, că inculpatul Botnari Mihail are trei copii, unul

dintre care este minor, soția nu este angajată în câmpul muncii, la fel inculpatul se

deține în stare de arest, astfel la moment inculpatul nu este apt de a suporta cheltuieli

suplimentare, iar plata cheltuielilor judiciare ar influența substanțial asupra situației a

sale financiare.

Cu referire la apelul avocatului instanța de apel a constatat că, instanța de fond a

verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat

probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al

coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului Botnari

4

Mihail privind săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.27,145 al.(1) Cod penal-tentativă

de omor a unei persoane.

Aceste circumstanțe au fost corect constatate din totalitatea de probe și anume

prin: - declarațiile expertului Grecu Laurențiu (f.d. 95-96 Vol. I); - plângerea cet.

Găleanu Ion din 12.09.2017 (f.d.4, vol. I); - raportul de la punctul traumatologic către

Inspectoratul de Poliție Bălți din 12.09.2017 (f.d.5, vol. I); -procesul-verbal de

cercetare la fața locului din 12.09.2017 și planșa fotografică (f.d.7-9, vol. I); - procesul-

verbal de cercetare la fața locului din 12.09.2017 și planșa fotografică (f.d.10-12, vol.

I); - ordonanță și proces-verbal de ridicare din 12.09.2017 (f.d.13-14, vol. I); -procesul-

verbal de examinare a obiectului din 27.09.2017 și foto tabel (f.d.15-16, vol. I); -

ordonanță de recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte din 27.09.2017 (f.d.17, vol.

I); - cerere și ordonanță de recunoaștere în calitate de parte vătămată cet. Găleanu Ion

din 12.09.2017 (f.d.20-21, vol. I); - procesul-verbal nr.3756 al examinării medicale de

constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și natura ei din

12.09.2017 în privința lui Botnari Mihail (f.d.33-34, vol. I); - date caracteristice în

privința lui Botnari Mihail (f.d.35-37, vol. I); - adeverință și certificat în privința lui

Botnari Mihail privind eliberarea din locul de detenție (f.d.41-42, vol. I); - sentința

Judecătoriei Bălți din 15.02.2008 în privința lui Botnari Mihail (f.d.44-46, vol. I); -

decizia Curții de Apel Bălți din 24.09.2008 în privința lui Botnari Mihail (f.d.47-48,

vol. I); - procesul-verbal de confruntare dintre partea vătămată Găleanu Ion și

învinuitul Botnari Mihail din 04.10.2017 (f.d.72, vol. I); - raportul de expertiză

judiciară nr.727 din 13.09.2017 în privința lui Botnari Mihail (f.d.91-92, vol. I); -

raportul de expertiză judiciară nr.336 D din 22.09.2017 în privința părții vătămate

Găleanu Ion, (f.d.95-96, vol. I); - propunere de conexare a cauzelor penale și ordonanță

de conexare a cauzelor penale din 21.09.2017 (f.d.111-112, vol. I); -ordonanță cu

privire la începerea urmăririi penale din 14.09.2017 în baza art.155 Cod penal ( f.d.113,

vol. I); - plângere de la cet. Corlăteanu Grigore din 13.09.2017 adresată Inspectoratului

de Poliție Bălți, (f.d.115, vol. I); - plîngere de la cet. Rotaru Constantin din 15.09.2017

adresată Inspectoratului de Poliție Bălți, (f.d.117, vol. I); - cerere de recunoaștere în

calitate de parte vătămată a cet. Corlăteanu Grigore și ordonanță de recunoaștere în

calitate de parte vătămată din 14.09.2017 (f.d.121-122, vol. I); - cerere de recunoaștere

în calitate de parte vătămată a cet. Rotaru Constantin și ordonanță de recunoaștere în

calitate de parte vătămată din 15.09.2017 (f.d.124-125, vol. I); - ordonanță de

recunoaștere în calitate de bănuit pe Botnari Mihail din 20.09.2017 (f.d.128, vol. I); -

raport de expertiză judiciară nr.176a-2017 din 20.10.2017 (f.d.147-148, vol. I); -

răspunsul de la Centrul Medicilor de Familie din mun. Bălți potrivit căruia, Botnari

Mihail nu este înregistrat pe lista medicului de familie în OMF Elizaveta și nu a solicitat

asistenta medicală (f.d.160, vol. I); - proces-verbal de informare a învinuitului și

apărătorului despre terminarea urmăririi penale și prezentarea materialelor dosarului

penal din 31.10.2017 (f.d.164, vol. I); - ordonanță privind respingerea demersului

avocatului Cornieț Nicolai de încetare a urmăririi penale din 31.10.2017 (f.d.165, vol.

I); - proces-verbal de interogare a părții vătămate Găleanu Ion (f.d.37-40, vol. II); -

proces-verbal de interogare a părții vătămate Corlăteanu Grigore (f.d.65-67, vol. II); -

5

proces-verbal de interogare a părții vătămate Rotaru Constantin (f.d.68-69, vol. II); -

declarațiile martorului Găleanu Elena (f.d.71-72, vol. II); - declarațiile martorului

Botnari Alexei (f.d.77-78, vol. II); - declarațiile martorului Iepure Valentin (f.d.86, vol.

II).

Instanța de apel cu referire la argumentele privind nevinovăția și calificarea

greșită a acțiunilor, expuse în instanța de apel de către inculpat și avocat a constatat că,

sunt vădit neîntemeiate, deoarece instanța de fond, dând o apreciere cuvenită probelor

examinate și verificate, just a considerat că acestea sunt suficiente și că cu certitudine

dovedesc vinovăția inculpatului Botnari Mihail în comiterea infracțiunii imputate,

calificând corect acțiunile în baza art.27,145 al.(1) Cod penal ca tentativă de omor a

unei persoane, adică acțiunea intenționată îndreptată nemijlocit spre săvârșirea

omorului unei persoane, care din cauze independente de voința făptuitorului, acestea

nu și-au produs efectul.

Referitor la afirmația precum că nu sunt probe care ar confirma infracțiunea

prevăzută de art.27,145 al.(1) Cod penal instanța de apel a reținut, că în cadrul judecării

cauzei s-a stabilit cu certitudine, că inculpatul Botnari Mihail a săvârșit infracțiunea

încriminată cu intenție directă, însă survenirea consecințelor nu și-a produs efectul din

cauze independente de voința făptuitorului, ceea ce denotă întrunirea laturii subiective.

Or, fapta prejudiciabilă s-a manifestat prin acționarea asupra corpului lui Găleanu Ion

care se afla în poziție culcată la pământ cu un ferestrău electric în lucru, în urma căror

acțiuni potrivit raportului de expertiză efectuat la partea vătămată s-au stabilit 3 plăgi

lacerate a cutiei toracice, care este un organ de importanță vitală, a mâinii și cotului

drept, urmările prejudiciabile s-au exprimat în vătămarea ușoară a integrității corporale,

fiind prezentă și legătura de cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă și urmările

prejudiciabile, care fără acțiunile sau inacțiunile respective nu aveau să se producă.

În această ordine de idei instanța de apel a indicat, că inculpatul Botnari Mihail,

având scopul de a omorî, din motive independente de voința lui, nu și-a putut duce

intenția criminală până la capăt, dat fiind că partea vătămată s-a ridicat de jos și a fugit,

iar ferestrăul nu a atins careva organe de importanță vitală a cutiei toracice.

Astfel, nerecunoașterea vinovăției de către inculpat, nu echivalează cu

recalificarea faptei săvârșite în altă componență de infracțiune sau achitarea

inculpatului, după cum solicită avocatul și inculpatul, din moment ce probele

prezentate, cercetate în instanța de fond și verificate în ședința instanței de apel,

confirmă cu certitudine săvârșirea infracțiunii constatate.

Prin urmare s-a constatat cu certitudine, că inculpatul prin agresarea vădită, a

acționat asupra victimei cu un obiect ascuțit-tăios (ferestrău mecanic în lucru) în

regiune vitală a corpului (cutia toracică), ce constituie că acesta a prevăzut și urmărit

omorul persoanei.

Nu a fost reținut argumentul avocatului precum că ferestrăul mechanic era sau nu

pornit, considerente din care reiese că a fost folosit doar la producerea excoriațiilor,

fapt confirmat prin raportul de expertiză. Or, reieșind din declarațiile părții vătămate

Găleanu Ion și a martorilor Găleanu Elena, Iepure Valentin, Botnari Alexei, inculpatul

Botnari Mihail a acționat asupra părții vătămate Găleanu Ion cu ferestrăul mecanic

6

pornit, fapt care se confirmă și prin raportul de expertiză judiciară nr.336 D din

22.09.2017 (f.d.95-96, vol.I), concluziile căreia au fost susținute de către expertul

audiat în ședința instanței de apel Grecu Laurențiu.

Instanța de apel a respins argumentul apelantului privind recalificarea acțiunilor

inculpatului din considerentul, că atât organul de urmărire penală, cât și instanța de

fond corect a încadrat acțiunile inculpatului Botnari Mihail în baza art. 27,145 al.(1)

Cod penal, deoarece prezența intenției s-a dovedit prin comportamentul și acțiunile

întreprinse de făptuitor, care fiind conștient de caracterul periculos al faptei și urmările

care pot surveni în rezultatul punerii în aplicare a unui obiect ascuțit-tăios, intenționat

a acționat asupra părții vătămate când se afla culcat la pământ cu un ferestrău mecanic

în lucru.

Totodată instanța de apel a reținut concluziile instanței de fond, cu privire la

stabilirea pedepsei inculpatului Botnari Mihail care a ținut cont în deplină măsură de

principiile generale de aplicare a pedepsei consfințite în art.61 al.(2) Cod penal, precum

și de criteriile generale de individualizare a pedepsei potrivit prevederilor art.75 Cod

penal, care prevăd scopul pedepsei penale de restabilire a echității sociale, de corijare

a celui condamnat, de prevenirea săvârșirii de el a noi infracțiuni, stabilind inculpatului

o pedeapsă echitabilă faptelor infracționale comise, pedeapsă care corespunde

împrejurărilor cauzei, normelor legale și va atinge scopul de corectare și reeducare a

inculpatului.

Reieșind din cele expuse, instanța de apel a considerat ca neîntemeiată și

solicitarea avocatului de aplicare în privința inculpatului a unei pedepse neprivative de

libertate în baza art.155 Cod penal, dat fiind că pedeapsa aplicată de către instanța de

fond corespunde gradului de gravitate a faptei infracționale săvârșite fiind aplicată în

limitele sancțiunii prevăzute de articolul nominalizat.

Instanța de apel a considerat că nu pot fi reținute și afirmațiile invocate în apel

referitor la faptul că urmează a fi exclusă ca probă din dosar, având la bază art.94 Cod

de procedură penală procesul-verbal de cercetare la fața locului din 12.09.2017. Or,

cercetarea la fața locului a încăperii din data de 12.09.2017 a avut loc cu acordul lui

Botnari Mihail, fapt confirmat prin mențiunea scrisă personal de ultimul în procesul-

verbal (f.d.7 vol. I) și în asemenea împrejurări, când era prezent acordul scris nu era

necesară autorizarea judecătorului de instrucție.

În partea ce ține de condițiile de detenție contrare prevederilor art.3 din Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale din Penitenciarul nr.

11, Colegiul penal a constatat, că în perioada de detenție în Penitenciarul nr. 11 Bălți,

Botnari Mihail a fost asigurat cu un spațiu mai mic de 4 m2, în unele celule aflându-se

într-o suprafață chiar și mai mică de 3 m2, fapt care confirmă încă o dată că au fost

încălcate normele de suprafață pentru deținerea unei persoane în detenție, prevăzute de

Hotărîrea Guvernului sus menționată, și care, incontestabil, constituie un tratament

inuman și prin aceasta s-au încălcat drepturile privind condițiile de detenție, garantate

de art.3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale

(CEDO) și în condițiile art.385 alin.(5) Cod de procedură penală, Botnari Mihail va

beneficia de reducerea pedepsei numite prin sentința Judecătoriei Bălți Sediul Central

7

din 05.07.2018 de 11 (unsprezece) ani 6 (șase) luni închisoare cu executarea pedepsei

în penitenciar de tip închis, calculându-se două zile de închisoare pentru o zi de arest

preventiv, cu 590 (cinci sute nouăzeci) zile, cu executarea pedepsei închisorii pentru

termenul rămas.

Cojocar Rodica în numele inculpatului Botnari Mihail, indicând temeiurile prevăzute

la pct. 6 și 10 art. 427 alin.1 Cod de procedură penală, a solicitat admiterea recursului,

casarea deciziei cu pronunțarea unei noi hotărâri de achitare.

4.1 În motivarea recursului avocatul a indicat că,

- instanța nu s-a expus asupra cererii care a fost înaintată în corespundere cu

art.313 Cod de procedură penală de excludere a probelor obținute cu încălcarea

dispozițiilor de art.94 al.(1) pct.8 Cod de procedură penală și anume a procesului-

verbal de cercetare la fața locului din 12.09.2017;

- potrivit materialelor se constată că, vagonul în care a fost efectuată cercetarea la

fața locului din 12.09.2017 este amplasat pe terenul privat care aparține în proprietatea

persoanei, acordul căruia nu s-a solicitat (încălcarea pct.4), după cum nu s-a purces la

legalizarea acțiunilor de către judecătorul de instrucție în termen de 24 de ore;

- nici organul de urmărire penală și nici instanța de judecată nu au dat apreciere

acestor circumstanțe și nici într-un mod nu au dezbătut cele invocate mai sus, din care

motiv solicită stabilirea încălcărilor menționate și excluderea probelor din dosar, având

la bază art.94 Cod de procedură penală;

- instanța nu a soluționat este sau nu tentativă de omor acțiunea prevăzută de

art.27,145 al.(1) Cod penal, având la bază faptul că, profitând de faptul că ultimul se

afla cu spatele la dânsul, era culcat la pământ și nu-l vedea, s-a apropiat de dânsul și,

intenționat, cu ajutorul unui ferăstrău mecanic, l-a atacat pe Găleanu Ion, acțiune

intenționată îndreptată nemijlocit spre săvârșirea omorului acestuia, pricinuindu-i părții

vătămate Găleanu Ion, conform raportului de expertiză medico-legală judiciară nr.336

D, leziuni corporale ce se califică ca vătămare ușoară, însă aceasta nu și-a produs

efectul din cauză independentă de voința făptuitorului, dat fiind faptul că Găleanu Ion

s-a ridicat de jos și a fugit de la locul comiterii faptei;

- nu este reținut faptul că ferestrăul mecanic era pornit sau nu, atunci el a fost

folosit ca o armă albă, numai pentru a produce excoriații, fapt confirmat prin raportul

de expertiză. În al doilea rând, conform raportului de expertiză medico-legală judiciară

nr.336 D, lui Găleanu Ion iau fost pricinuite leziuni corporale ce se califică ca vătămare

ușoară;

- instanța în sentință s-a expus că a făcut concluzii pe cauză în temeiul examinării

obiective a probelor, însă toate aceste fapte vorbesc despre inversul, despre o atitudine

formală, ignorarea faptelor evidente și pronunțarea neîntemeiată a unei sentințe de

condamnare, în spatele căreia se află destinul unui om. Și nu doar însuși a lui Botnari

Mihail, dar și a familiei acestuia.

Relatează apărarea că, inculpatul nu este de acord cu referire la argumentul de

bază al instanței pentru pronunțarea unei sentințe aspre de condamnare în privința lui

Botnari Mihail este indicat faptul că el nu a recunoscut vina. În acest fel instanța îl

8

învinuiește pe inculpat de faptul că nu dorește să recunoască ceea ce nu a comis, despre

ce el a comunicat în primele declarații la poliție, contrar principiului prezumției

nevinovăției și dreptului omului la un proces echitabil și înfăptuirea actului de justiție.

inculpatului Botnari Mihail, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct.11 Cod

de procedură penală, procurorul a depus referință, care a pledat pentru inadmisibilitatea

recursului, ca fiind vădit neîntemeiat, invocând că, recursul nu este motivat sub

aspectul casării hotărârii recurate, ca fiind ilegale, or, reaprecierea probelor, soluție

propusă de autoare, nu se încadrează în prevederile art. 427 Cod de procedură penală.

În atare circumstanță, constată acuzarea că aceasta contestație nu conține

argumentele ilegalității deciziei instanței de apel, precum și în ce constă problema de

drept de importanță generală abordată în această cauză penală - cerințe obligatorii, și

care fiind stipulate în dispoziția art.430 pct.5) Cod de procedură penală, ceea ce

echivalează cu nemotivarea recursului în sensul art.427 alin.(1) Cod de procedură

penală.

Așadar, acuzarea consideră că, instanța de apel a examinat cauza penală de

învinuire a lui Botnari Mihail, în strictă conformitate cu prevederile art.414 Cod de

procedură penală, indicând în procesul verbal al ședinței de judecată probele cercetate.

Astfel, acuzarea constată, că instanța de apel în strictă conformitate cu prevederile

art. 100-101 Cod de procedură penală a dat apreciere întregului sistem de probe,

corespunzător întemeiat a ajuns la concluzia respingerii apelului declarat de către

avocat in interesele inculpatului, ca fiind nefondat.

cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea

acestuia, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, recursul împotriva deciziilor

pronunțate de instanțele de apel se declară în termen de 30 de zile de la data pronunțării

deciziei.

În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recurs ordinar în termen.

Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care

se constată că este vădit neîntemeiat.

Conform art. 424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură

penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de recurent.

6.1 Colegiul penal lecturând textul recursului declarat, atestă că recurentul indică

temeiul de casare a hotărârii instanței de apel, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod

de procedură penală potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, sau

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea

9

soluției contrazice dispozitivul hotărârii, sau acesta este expus neclar, sau instanța a

admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

La acest capitol, făcând o analiză a criticilor expuse în recursul declarat de către

avocat în numele inculpatului în raport cu apelul declarat și textul deciziei, Colegiul

penal constată că recursul repetă textul apelului, argumentele expuse de recurent fiind

anterior invocate în apel, iar instanța de apel examinându-le în ansamblu și dându-le o

apreciere corespunzătoare, conform art. 414, 417 Cod de procedură penală, s-a

pronunțat argumentat și motivat asupra lor, a indicat temeiurile de fapt și de drept care

au dus la respingerea acestuia, precum și motivele adoptării respectivei soluții,

concluzionând asupra vinovăției inculpatului în săvârșirea faptei imputate, concluzii

descrise detaliat în decizia instanței de apel, inclusiv și în pct. 3.1 al prezentei decizii.

Astfel, în scopul evitării repetării inutile a alegațiilor instanțelor ierarhic

inferioare, Colegiul penal își însușește argumentele enumerate în hotărârile contestate,

fapt ce este în deplină concordanță cu jurisprudența și practica Curții Europene pentru

Drepturile Omului, care în cauza Albert vs România din 16.02.2010, a statuat în pct.

37 că art. 6§1 CtEDO, deși obligă instanțele să-și motiveze deciziile, acest fapt nu poate

fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument, și extinderea la

care se aplică această obligație de a prezenta motive poate să varieze în dependență de

caracterul deciziei.

Colegiul penal reține că instanța de apel, în baza probelor cercetate în cadrul

ședinței de judecată a primei instanțe și verificate în apel, cu respectarea prevederilor

art.100 alin.(4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă potrivit art.101 Cod

de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității,

veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și

de drept, corect ajungând la concluzia privind vinovăția lui Botnari Mihail privind

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 27,145 al.(1) Cod penal să fie întemeiată și

legală.

La concluzia enunțată instanța de apel a ajuns, în rezultatul cercetării probelor,

descrise în decizia instanței de apel (f. d 36-39 Vol. IV), care au fost apreciate conform

art.101 Cod procedură penală, iar careva temei de a considera că concluzia instanței de

apel este eronată la caz lipsește, instanța de apel expunându-se în mod argumentat și

asupra motivelor relevante invocate în apel, argumente pe care instanța de recurs le

acceptă și le însușește. Temeiuri de a pune la îndoială legalitatea și veridicitatea acestor

probe și argumente nu s-au stabilit în instanța de recurs.

Astfel, se constată că în cauză s-au stabilit toate elementele componente ale

infracțiunii comise de către inculpat și anume infracțiunea prevăzută la 27,145 al.(1)

Cod penal deoarece prezența intenției s-a dovedit prin comportamentul și acțiunile

întreprinse de făptuitor, care fiind conștient de caracterul periculos al faptei și urmările

care pot surveni în rezultatul punerii în aplicare a unui obiect ascuțit-tăios, intenționat

a acționat asupra părții vătămate când se afla culcat la pământ cu un ferestrău mecanic

în lucru, motiv din care urmează a respinge argumentul avocatului de reîncadrare a

acțiunilor inculpatului.

10

Potrivit materialelor cauzei a fost dovedită inclusiv vinovăția acestuia, după cum

rezultă din decizia instanței de apel, care s-a pronunțat asupra circumstanțelor de fapt

și de drept și just și-a motivat concluzia prin cumulul de probe pertinente, concludente

și utile, administrate pe parcursul judecării cauzei și ulterior apreciate în conformitate

cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, în mod obiectiv.

Totodată, instanța de apel menținând sentința primei instanțe de condamnare și-a

argumentat soluția prin faptul că, atât din declarațiile părților vătămate Găleanu Ion,

Corlăteanu Grigore, Rotaru Constantin, a martorilor Găleanu Elena, Iepure Valentin,

Botnari Alexei cît și probatoriul administrat, cert se demonstrează că, inculpatul

Botnari Mihail a acționat asupra părții vătămate Găleanu Ion cu ferestrăul mecanic

pornit, fapt care se confirmă și prin raportul de expertiză judiciară nr.336 D din

22.09.2017 (f.d.95-96, vol. I), concluziile căreia au fost susținute de către expertul

audiat în ședința instanței de apel Grecu Laurențiu fiind combătut și dubiul avocatului

cu referire la ferestrău dacă era pornit sau nu.

Astfel, Colegiul penal, reține ca legală și motivată soluția instanței de apel de

menținere a condamnării lui Botnari Mihail în baza art. 27,145 al.(1) Cod penal, care a

fost dovedită prin cumulul de probe administrate la dosar, descrise în pct. 3.1 a

prezentei decizii, fiind verificate sub aspectul pertinenței și concludenții, atât pe cele

obținute în procesul urmăririi penale cât și în cadrul ședințelor de judecată, cât ale

apărării atât și ale acuzării, iar temei de a interveni în soluția dată lipsește.

Cu referire la argumentul recurentului precum că, instanța nu s-a expus asupra

cererii care a fost înaintată în corespundere cu art.313 Cod de procedură penală de

excludere a probelor obținute cu încălcarea dispozițiilor de art.94 al.(1) pct.8 Cod de

procedură penală și anume a procesului-verbal de cercetare la fața locului din

12.09.2017, instanța de recurs ține să menționeze că la materialele cauzei nu se atestă

o careva plângere în corespundere cu art. 313 Cod de procedură penală, însă la

materialele cauzei (f.d. 143, Vol. I) se atestă cererea avocatului Cornieț Nicolai din 09

octombrie 2017, adresată procurorului Belinschi Vitalie privind înlăturarea probelor

obținute cu încălcarea prevederilor art. 94 al.(1) pct.8 Cod de procedură penală, care

prin ordonanța din 23 octombrie 2017 (f. d. 144, Vol. I) a fost respinsă ca fiind

nefondată pe motiv că, acțiunea procesuală cercetarea l fața locului a avut loc la data

de 12 septembrie 2017 la orele 17.00-17.20 a avut loc cu acordul înscris a lui Botnari

Mihail, care un timp îndelungat a lucrează la această stână în calitate de cioban și

domiciliază în vagonul cercetat, adică este posesorul încăperii. Astfel fiind respectate

prevederile art. 118 al. 2 Cod de procedură penală „Cercetarea la fața locului a încăperii

sau a domiciliului se efectuează cu acordul în scris al proprietarului sau al posesorului

ori, în lipsa acestuia, al unuia dintre membrii majori ai familiei sale”.

Mai mult ca atât, acordul lui Botnari Mihail, a fost confirmat prin mențiunea scrisă

personal de ultimul în procesul-verbal (f.d.7 vol. I) și în asemenea împrejurări, când

era presant acordul scris nu era necesară autorizarea judecătorului de instrucție.

Totodată instanța de recurs va reține și concluzia instanției de apel la acest capitol

și anume că, conform art. 64 al.(2) pct.19) Cod de procedură penală bănuitul a avut

dreptul să atace, în modul prevăzut de art. 313 Cod de procedură penală acțiunile și

11

hotărârile organului de urmărire penală drept de care dispunea conform art.66 al.(2)

pct. 27) Cod de procedură penală și s-a păstrat și atunci când a avut calitatea de învinuit.

Astfel că, nici învinuitul nici avocatul său, nu au atacat cu plângeri, în modul stabilit

de lege, actele procedural adoptate, prezumându-se că au acceptat situația.

Lecturând textul deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit constată, că

decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală,

fiind legală și întemeiată, instanța de apel și-a argumentat soluția de condamnare a

inculpatului, în comiterea infracțiunilor încriminate.

6.2 La fel, drept temei pentru recurs avocatul a invocat temeiul prevăzut art. 427

alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului dacă s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor

legale.

Lecturând textului recursului Colegiul penal constată că, recursul nu a fost

motivat sub acest aspectul temeiului invocat.

Astfel că, Colegiul penal menționează că, pedeapsa este echitabilă când impune

infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor lui proporționale cu gravitatea

infracțiunii săvârșite și este suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a

drepturilor și intereselor victimei, statului și întregii societăți, perturbate prin

infracțiune.

Totodată, Colegiul penal constată că instanțele de fond și-au motivat întemeiat

soluțiile adoptate, acordând deplină eficientă prevederilor art. 61, 72, 75, 76, 77, 78,

Cod penal, la soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei

inculpatului și nu au admis careva erori, stabilind justificat, în privința acestuia

pedeapsa, totodată, în lipsa restricțiilor atât legale cit și faptice, ținând cont de

circumstanțele cauzei, personalitatea inculpatului, atitudinea acestuia după comiterea

infracțiunii și pe parcursul procesului penal, instanțele și-au motivat eficient soluția de

stabilire a pedepsei în privința lui Botnari Mihail.

Astfel, analizând decizia atacată, instanța de recurs conchide, că instanța de apel

legal și întemeiat a menținut hotărârea primei instanțe, verificând legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform

materialelor din cauza penală, respectând prevederile art.414 alin.1), 5) și 417 alin.8)

Cod de procedură penală, s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul

declarat, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată, soluție

pe care instanța de recurs și-o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară.

Generalizând cele expuse mai sus și constatând, că în cauză există o concordanță

deplină între probele administrate și situația de fapt stabilită de instanța de apel în

privința inculpatului, de către instanța de recurs nu este identificată vreo eroare gravă

de drept, care ar putea servi drept temei de casare a hotărârii judecătorești atacate prin

prisma temeiurilor de casare prevăzute de pct.6), 10) alin.(1) art. 427 Cod de procedură

penală și prin urmare, se impune inadmisibilitatea recursului declarat, ca fiind vădit

neîntemeiat.

12

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Cojocar Rodica în

numele inculpatului Botnari Mihail, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Bălți din 22 noiembrie 2019, în cauza penală privindu-l pe Botnari Mihail xxxxx,

ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată integral la 04 iunie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Cobzac Elena

Țurcan Anatolie

13