1ra-2067/2018 — art. 264 alin. 3 lit. b CP

1ra-2067/2018 — art. 264 alin. 3 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-2067/2018

Curtea Supremă de Justiție

DECIZIE

21 noiembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Cobzac Elena și Țurcan Anatolie

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Scripnic Veaceslav în numele inculpatului Tcaci Andrei, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 15 august 2018,

în cauza penală privindu-l pe

Tcaci Andrei Xxxxx, născut la xxxxx,

originar și domiciliat în Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

fiind judecată în procedura prevăzută de art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală,

Tcaci Andrei a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.

264 alin. (3) lit. b) Cod penal și în baza acestei legi i-a fost stabilită pedeapsa sub

formă de 4 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport

pe un termen de 3 ani.

În baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei închisorii a fost suspendată

condiționat pe un termen de probațiune de 3 ani.

S-a încasat de la Tcaci Andrei în beneficiul succesorului părții vătămate

Ratînscaia Nina, prejudiciul moral în sumă de 30 000 lei, cheltuielile de asistență

juridică în sumă de 6 000 lei și cheltuieli de transport în sumă de 1 000 lei.

Andrei, la 20.12.2016, în intervalul de timp 20:40-20:50, fiind posesor al

permisului de conducere nr. 058300619, fiind treaz, ignorând cerințele indicatorului

de informare și orientare 5.50 ce semnifică „Trecerea pentru pietoni”, încălcând

cerințele pct. 45.1) al Regulamentului Circulației Rutiere, aprobat prin Hotărîrea

Guvernului nr. 357 din 13.05.2009, care prevede că conducătorul trebuie să

conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținînd permanent

seama de următorii factori: starea psihofiziologică ce influențează atenția și

reacția; dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile

periculoase; starea tehnică a vehiculului și particularitățile încărcăturii; situația

rutieră, pct. 45.2 al Regulamentului Circulației Rutiere, care prevede că, în cazul în

care în limita vizibilității apar obstacole care nu pot fi observate de conducător, el

trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol

siguranța traficului, art. 47.1 lit. a) al Regulamentului Circulației Rutiere, care

prevede că limitele maxime de viteză a vehiculelor pe drumurile publice, în

localități este de 50 km/h iar în zonele rezidențiale și teritoriile adiacente drumului-

20 km/h conducând automobilul de model „Porsche Cayennes” cu n/î SRBP 509 pe

:

strada Independenței din or. Soroca, neluând măsurile necesare situației rutiere,

neprevăzând situația periculoasă, fără a reduce viteza sau chiar să oprească

automobilul pentru a nu pune în pericol siguranța traficului, depășind vădit limita

maximă de viteză, a tamponat pietonul Ratînschi Victor, locuitor al or. Soroca, care

traversa regulamentar strada Independenței pe trecerea de pietoni, marcată prin

marcajul rutier 1.14.1, anexa nr. 4 al Regulamentului Circulației Rutiere, care la

21.12.2016, în rezultatul leziunilor primite, a decedat la Spitalul Raional Soroca „A.

Prisacari”.

Conform raportului de expertiză judiciară nr. 162 din 06.01.2017, moartea cet.

Ratînschii Victor, a survenit în rezultatul șocului traumatic și hemoragie cauzat de

trauma asociată - traumă cranio-cerebrală deschisă, traumă închisă a toracelui,

trauma închisă a abdomenului, fractură închisă a oaselor gambelor. La examinarea

medico-legală a cadavrului s-au depistat următoarele leziuni corporale: Traumă

cranio-cerebrală deschisă, plagă contuză suturată temporal pe dreapta cu echimoză

în jur, excoriații pe cap din stânga, fractură liniară a bazei craniului cu hemoragii

scunde epidurale, hemoragii subarahoniene insulare la baza creierului, sânge în

ventriculii cerebrali, focare de contuzie cerebrală la baza lobilor temporali bilateral,

edem cerebral moderat, traumă închisă a toracelui, contuzia pulmonilor, edem

pulmonar moderat, traumă abdominală închisă, fractura oaselor bazinului cu ruptura

vezicii urinare, hematom retroperitoneal masiv pe dreapta și moderat pe stânga,

peritonită uremică incipentă, fractură închisă a oaselor gambei drepte cu hemoragii

masive în țesuturile moi adiacente, fractura interarticulară al condilului lateral al

tibiei și capului osului fibular pe stânga cu deplasarea fragmentelor și hemoarii în

țesuturile moi adiacente, excoriații pe cotul drept, mâna dreaptă, genunchiul drept și

gamba stângă.

Leziunile corporale descrise au fost produse prin acțiunea traumatică cu corp (-

uri) contondent (-e) și sau la lovirea de acesta (acestea), posibil în timpul

circumstanțele indicate (accident rutier la 20.12.2016), au legătură cauzală directă

cu survenirea morții și în comun se califică ca leziuni corporale grave, periculoase

pentru viață.

Prin acțiunile sale Tcaci Andrei a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 264 alin.

(3) lit. b) Cod penal cu indicii de calificare: încălcarea regulilor de securitate a

circulației de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat

din imprudență decesul persoanei.

prin care a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărîri, prin care Tcaci

Andrei să fie condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal și în baza acestei

legi, prin prisma art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, a-i stabili o pedeapsă

sub formă de 4 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis,

cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani.

Prejudiciul material în sumă de 1 000 lei și 6 000 lei de admis integral, iar prejudiciul

moral în sumă de 1 000 000 lei de admis în principiu, cu lăsarea judecării acesteia

în ordine civilă.

În motivarea apelului declarat a invocat că, instanța de fond a stabilit just

circumstanțele cauzei și corect a calificat acțiunile inculpatului, însă neîntemeiat a

aplicat o pedeapsă prea blândă în coraport cu faptele comise de inculpat, neîntemeiat

aplicând prevederile art. 90 Cod penal, dispunând ca pedeapsa cu închisoarea să nu

fie executată, dacă în termenul de probațiune condamnatul Tcaci Andrei nu va

săvârși o nouă infracțiune și prin comportarea sa va îndreptăți încrederea ce i s-a

acordat. La fel, instanța neîntemeiat a respins cererea procurorului cu privire la

încasarea cheltuielilor judiciare de la inculpat, motivând soluția prin prevederile art.

143 alin. (2) și art. 229 alin. (1), (2) Cod de procedură penală.

Susține, că infracțiunea prevăzută la art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, este o

infracțiune gravă, care prevede pedeapsa sub formă de închisoare de la 3 la 7 ani cu

privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de până la 4 ani.

Această faptă prejudiciabilă face parte din infracțiunile în domeniul transportului,

care la momentul actual prezintă un pericol social sporit în R. Moldova, deoarece un

număr major de vătămări corporale și decesuri se comit ca urmare a încălcării

regulilor de securitate a circulației rutiere sau exploatare a mijloacelor de transport.

În această ordine de idei, aplicarea pedepsei privative de libertate fără suspendarea

condiționată a executării acesteia ar fi binevenită și echitabilă în coraport cu

infracțiunea comisă. Stabilirea unei pedepse cu închisoare cu aplicarea art. 90 Cod

penal, este indezirabilă, deoarece are ca efect formarea unei practici vicioase, de

sineîncredere în rândul persoanelor condamnate pentru așa gen de infracțiuni, fiind

posibilă conducerea de către aceștia din nou a mijlocului de transport cu încălcarea

RCR.

3.1. Sentința a fost contestată cu apel și de către avocatul Sergiu Zaharia în

numele succesorului părții vătămate Ratînscaia Nina, care a solicitat casarea

sentinței, cu aplicarea în privința inculpatului a pedepsei cu suspendarea

condiționată a executării pedepsei pe un termen de probațiune de 4 ani, precum și

admiterea integrală a acțiunii civile și încasarea de la inculpatul Tcaci Andrei a

prejudiciului moral în mărime de 1 000 000 lei. În motivarea cerințelor apelului s-a

invocat că, pedeapsa stabilită inculpatului sub formă de închisoare cu suspendarea

executării pedepsei pe un termen de probațiune de 3 ani este blândă și inechitabilă

în raport cu infracțiunea săvârșită și suferințele cauzate familiei decedatului. În

partea descriptivă a sentinței, instanța de judecată constată criteriile de

individualizare a pedepsei conform art. 7 și 75 Cod penal, și în temeiul art. 90 Cod

penal îi stabilește inculpatului o pedeapsă sub formă de închisoare cu suspendarea

executării pedepsei pe un termen de 4 ani, însă în dispozitivul sentinței instanța

dispune a aplica inculpatului o altă pedeapsă mai blândă, cu suspendarea executării

pedepsei pe un termen de probațiune de 3 ani. În acest context, consideră că prima

instanță neîntemeiat a redus termenul de probațiune de la 4 ani stabilit în partea

descriptivă a sentinței la 3 ani stabilit prin dispozitiv, fără a constata circumstanțele

legale de reducere a termenului dat. Astfel, rezultă că dispozitivul sentinței este

expus neclar, deoarece motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii.

2017, a fost admis parțial apelul procurorului și apelul avocatului Sergiu Zaharia în

numele succesorului părții vătămate Ratînscaia Nina, casată parțial sentința primei

instanțe în latura civilă, cu pronunțarea unei noi hotărâri, după cum urmează:

S-a încasat de la inculpatul Tcaci Andrei în numele succesorului părții

vătămate Ratînscaia Nina prejudiciul moral în sumă de 75 000 lei.

S-a respins solicitarea procurorului în latura încasării de la inculpatul Tcaci

Andrei în contul statului a cheltuielilor judiciare.

În rest sentința se menține fără modificări.

4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, la examinarea cauzei

respective s-a dat eficiență prevederilor art. 93-101, 26-27 Cod de procedură penală,

instanța a cercetat cauza multiaspectual, a dat aprecieri probelor prezentate prin

prisma pertinenței, concludenței, coroborării lor, în baza probelor acumulate just a

reținut starea de fapt și de drept pe cauză, corect a încadrat acțiunile inculpatului

Tcaci Andrei în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, fapt ce nu se contestă de

părți, apelurile fiind declarate în privința pedepsei aplicate, a cheltuielilor judiciare

și acțiunii civile.

Mai mult, judecarea cauzei a avut loc în procedură simplificată, în baza

prevederilor art. 364/1 Cod de procedură penală. În instanța de fond inculpatul a

depus cerere prin care a solicitat judecarea cauzei lui în baza probelor administrate

în faza urmăririi penale, prin care recunoaște săvârșirea faptelor indicate în

rechizitoriu și solicită ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de

urmărire penală, cerere, care a fost acceptată de instanța de fond.

Instanța de apel a considerat că, urmează a fi respinse argumentele procurorului

expuse în apelul declarat, referitoare la stabilirea în privința inculpatului a unei

pedepse mai aspre.

Instanța de fond la stabilirea pedepsei inculpatului s-a condus de prevederile art.

61 Cod penal, la fel și de criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute

de art. art. 7 și 75 Cod penal, de circumstanțele cauzei. Pedeapsa a fost numită în

limitele sancțiunii prevăzute la articolul incriminat inculpatului și care este adecvată

celor comise, care se racordă la toate circumstanțele stabilite, și își va atinge

scopurile puse de pedeapsa penală.

Totodată, instanța de fond legal și întemeiat a statuat că, inculpatul la locul de

trai se caracterizează din punct de vedere pozitiv, a recuperat succesorului părții

vătămate prejudiciul material în sumă de 41000 lei, precum și nu este împotrivă de

a-i restitui acesteia prejudiciul moral. Cu atât mai mult, este relevantă și poziția

succesorului părții vătămate și apărătorului ei, care la fel au solicitat stabilirea în

privința inculpatului a pedepsei închisorii cu suspendarea condiționată a executării

ei.

Astfel, instanța de apel a respins argumentele apelantului de agravare a pedepsei

și consideră că instanța de fond corect a ajuns la concluzia că, reeducarea și

corectarea inculpatului poate avea loc fără izolarea lui de societate, argumentele

expuse în apel fiind nejustificate. Temeiuri prin care s-ar demonstra că inculpatul nu

poate fi corectat prin aplicarea în privința lui a pedepsei închisorii cu suspendarea

condiționată a executării ei, nu s-au stabilit. Astfel, reieșind din circumstanțele

indicate mai sus, instanța de apel consideră că pedeapsa stabilită lui Tcaci Andrei de

prima instanță corespunde prevederilor art. 7, 61, 75 și 90 Cod penal, fiind motivată,

individualizată și aplicată în limitele prevăzute de lege, hotărârea dată fiind legală și

întemeiată.

Prin urmare, instanța de apel, în situația în care nu a dispus de alte circumstanțe

decât de cele stabilite de prima instanță, nu este în drept de a aplica inculpatului o

pedeapsă mai gravă decât cea numită de prima instanță în lipsa cărorva motive clare

și legale pe care se întemeiază soluția, starea de fapt și de drept în instanța de apel

rămânând aceeași care a fost stabilită de instanța de fond. În acest context urmează

a fi respinse și argumentele avocatului succesorului părții vătămate privind

suspendarea executării pedepsei închisorii pe un termen de probă de 4 ani. Or, faptul

că în partea motivată a sentinței instanța a comis o eroare mecanică, indicând că

pedeapsa urmează a fi suspendată pe termen de 4 ani și nu pe 3 ani, aceasta nu

afectează legalitatea și temeinicia sentinței adoptate. Termenul de suspendare

condiționată a executării pedepsei de 3 ani este justificat și suficient pentru

corectarea inculpatului. Soluția instanței în această parte este întemeiată, iar sentința

nu poate fi considerată contradictorie din cauza unei greșeli mecanice, care în esență

nu afectează temeinicia soluției adoptate.

Totodată, instanța de apel a respins solicitarea acuzatorului de stat din apelul

declarat, prin care se solicită încasarea cheltuielilor judiciare în sumă de 620 lei de

la inculpatul Tcaci Andrei, or, cheltuielile suportate pentru efectuarea examinării

cadavrului, serviciilor igienice și examinarea documentelor medicale în suma

indicată, nu urmează a fi încasate de la inculpatul Tcaci Andrei, deoarece sunt

cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi penale în vederea acumulării probatoriului

necesar pentru demonstrarea vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii

incriminate, cheltuieli ce sunt trecute în contul statului.

Totodată, privitor la apelurile declarate de procuror și avocatul S. Zaharia,

instanța de apel a conchis că, acestea urmează a fi admise parțial doar în latura

încasării în beneficiul părții vătămate a prejudiciului moral, cu majorarea acestuia

din următoarele considerente.

Astfel, reieșind din circumstanțele cauzei instanța de apel a conchis că, urmează

a fi dispusă încasarea în folosul succesorului părții vătămate Ratînscaia Nina a

prejudiciului moral în cuantum de 75.000 lei, cuantum pe care Colegiul penal îl

consideră echitabil tuturor circumstanțelor cauzei, consecințelor iremediabile a

comiterii infracțiunii, care s-a soldat cu decesul părții vătămate Ratînschi Victor,

precum și suferințelor cauzate succesorului părții vătămate Ratînscaia Nina ca

rezultat al decesului soțului. Instanța de apel a ținut cont și de faptul că inculpatul

benevol a recuperat prejudiciul material. Cuantumul prejudiciului moral solicitat de

succesorul părții vătămate în sumă de 1 000 000 lei nu corespunde circumstanțelor

cazului în speță, ținând cont de cele constatate, din care motiv acțiunea în această

parte va fi admisă parțial.

ordinare:

- Procurorul făcînd trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod

de procedură penală, a solicitat casarea acesteia și pronunțarea a unei noi hotărâri

prin care să se încaseze de la inculpat Tcaci Andrei cheltuielile de judecată și să fie

aplicată pedeapsa cu privare de libertate. Recurentul invocă dezacordul cu decizia

instanței de apel motivînd că nu sunt temeiuri de a aplica inculpatului prevederile

art. 90 Cod penal, iar potrivit art. 142 alin. (2), 227 alin. (1), (2), 228 alin. (3), 229

alin. (1) Cod penal, instanța urma să încaseze cheltuielile de judecată;

- Avocatul Sergiu Zaharia în numele succesorului părții vătămate, Nina

Ratînscaia, făcînd trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură

penală, a solicitat casarea acesteia și pronunțarea a unei noi hotărâri prin care lui

Tcaci Andrei să-i fie stabilită o pedeapsă cu suspendarea condiționată a executări

pedepsei pe un termen de 4 ani și să fie admisă integral prejudiciul moral înaintat.

Recurentul invocă dezacordul cu termenul executării pedepsei nonprivative de

libertate considerînd ca fiind prea blîndă. Totodată se invocă dezacordul cu

admiterea parțială a prejudiciului moral care în opinia acestuia este prea mică.

2018 au fost admise recursurile ordinare declarate de procurorul Lisnic Elena și

avocatul Zaharia Sergiu în numele succesorului părții vătămate, Ratînscaia Nina,

casată total decizia instanței de apel și a fost dispusă rejudecarea cauzei de către

aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

nu și-a motivat suficient soluția în latura civilă, în partea încasării prejudiciului

moral în beneficiul succesorului părții vătămate, situație care cade și sub incidența

erorii de drept cuprinsă în prevederea art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, iar decizia a fost casată în partea respectivă, cu rejudecarea cauzei în apel,

așa cum cere art. 435 Cod de procedură penală, întrucât asemenea erori nu pot fi

corectate în instanța de recurs.

procurorului Alexandru Cebanciuc și apelul avocatului Sergiu Zaharia în numele

succesorului părții vătămate Ratînscaia Nina, au fost admise ca fiind fondate, casată

parțial sentința în latura stabilirii pedepsei și acțiunii civile ce ține de paguba morală,

rejudecată cauza cu pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, după cum urmează:

Tcaci Andrei a fost declarat vinovat în baza art.264 alin.(3) lit. b) Cod penal,

fiindu-i aplicată în baza acestei Legi și a art.3641 Cod de procedură penală pedeapsa

sub formă de închisoare pe un termen de 4 (patru) ani, cu privarea de dreptul de a

conduce mijloace de transport pe un termen de 3 (trei) ani, cu executarea pedepsei

în penitenciar de tip deschis.

S-a încasat de la inculpatul Tcaci Andrei în beneficiul succesorului părții

vătămate Ratînscaia Nina suma de 300000 (trei sute mii) lei cu titlul de prejudiciu

moral.

S-a respins solicitarea procurorului în latura încasării de la inculpatul Tcaci

Andrei în contul statului a cheltuielilor judiciare.

În rest, celelalte dispoziții ale sentinței referitor la cheltuielile de judecată,

cheltuielile de transport, cheltuielile de asistență juridică și în privința corpurilor

delicte au fost menținute fără modificări.

8.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a considerat, că judecînd cauza penală,

instanța de fond a respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate

aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o

apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, corect

ajungînd la concluzia privind vinovăția inculpatului în faptele incriminate și făcînd

o încadrare juridică justă a acțiunilor lui Tcaci Andrei în baza art.264 alin.(3) lit. b)

Cod penal.

Asupra faptei infracționale, încadrării juridice, vinovăției inculpatului Tcaci

Andrei în comiterea infracțiunii prevăzute la art.264 alin.(3) lit.b) Cod penal,

probelor, cheltuielile de transport, cheltuielile de asistență juridică și în privința

corpurilor delicte, Colegiul penal nu s-a expus, deoarece sentința n-a fost atacată în

aceste privințe.

Procurorul a contestat sentința doar în latura pedepsei penale, în vederea

excluderii art.90 Cod penal și executarea reală a pedepsei închisorii, cheltuielilor de

judecată și pagubei morale.

Cu referință la pedeapsa penală, Colegiul penal a menționat că conducerea

mijlocului de transport cu depășirea vitezei regulamentare prezintă un pericol social

deosebit de sporit pentru siguranța traficului rutier și societate, persoana care-l

conduce, inclusiv și pentru alte persoane participante la trafic, primind amploare în

ultimul timp, avînd o conotație enormă.

Conducerea automobilului impune o responsabilitate sporită, dar și o

conștientizare avansată a consecințelor ce ar putea surveni în urma conducerii

mijlocului de pericol sporit cu depășirea vitezei regulamentare. Astfel, încălcarea

regulilor de circulație rutieră de către conducători, care se soldează cu decesul

persoanelor prezintă un pericol sporit, cu atît mai mult atunci cînd victima

traversează drumul în mod regulamentar, la trecerea de pietoni.

Instanța de fond corect i-a stabilit lui Tcaci Andrei pedeapsa în baza art.264

alin.(3) lit. b) Cod penal sub formă de 4 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a

conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani.

Dar, Colegiul penal a considerat, că chestiunea privind modalitatea de executare

a pedepsei n-a fost individualizată și motivată la justa valoare.

În speța de referință, Colegiul penal a susținut, că obiect al contestării hotărîrii

judecătorești în instanța de apel a constituit aplicarea prevederilor art.90 Cod penal,

care reglementează suspendarea condiționată a executării pedepsei la stabilirea

pedepsei cu închisoare pe un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvîrșite

cu intenție și de cel mult 7 ani pentru infracțiunile săvîrșite din imprudență.

Deși la o primă vedere, în circumstanțele cauzei sînt întrunite condițiile necesare

pentru a fi aplicată instituția suspendării condiționate a executării pedepsei, totuși

instanța de fond urma să efectueze o analiză mult mai complexă și minuțioasă a

scopului pedepsei penale și a individualizării ei.

Așadar, datorită semnificației deosebite a impactului social pe care îl are

săvîrșirea în societate a unor astfel de infracțiuni, se are în vedere cele din domeniul

transporturilor cu depășirea vitezei regulamentare, nu pot fi valorificate în favoarea

inculpaților ca și circumstanțe atenuante, circumstanțele personale ale acestora,

întrucît au lezat profund niște valori sociale concrete ocrotite de lege prin comiterea

lor.

Relevante în sensul vizat sînt și argumentele apelantului, precum că infracțiunea

a fost comisă de inculpat dat fiind că acesta a admis un șir de acțiuni, neglijînd

cerințele legii, încălcînd regulile circulației rutiere, care, în final, au dus la săvîrșirea

din imprudență a accidentului rutier cu cauzarea decesului lui Ratînschii Victor,

generată de factori, și anume, lipsa competenței de conducere a mijlocului de

transport și depășirea vitezei regulamentare, ce a influențat comportamentul

manifestat de inculpat.

Circumstanțele în care a fost comisă infracțiunea incriminată inculpatului, a

determinat Colegiul penal să conchidă asupra incorectitudinii suspendării

condiționate a executării pedepsei închisorii în privința lui Tcaci Andrei.

Aceasta s-a statuat avînd în vedere, că inculpatul a comis o infracțiune gravă,

care atentează la valoarea primordială protejată de legea penală - viața și sănătatea

persoanei, cu depășirea vitezei regulamentare, cu atît mai mult că a provocat moartea

unei persoane - circumstanță care nu putea fi neglijată de instanța de fond la

constatarea oportunității suspendării executării pedepsei.

Subsidiar la cele ce preced, Colegiul penal a considerat că instanța de fond greșit

și-a motivat soluția de individualizare a executării pedepsei în privința inculpatului

și nu a pătruns în esența problemei de fapt și de drept, susținînd o poziție eronată în

ce privește aplicarea față de inculpat a dispoziției art.90 Cod penal. Discordanța între

cele reținute de instanță și conținutul real al circumstanțelor cauzei, precum și

ignorarea unor aspecte evidente, au avut drept consecință pronunțarea unei concluzii

premature și greșit motivate în privința aplicării pedepsei cu suspendarea

condiționată a executării ei.

Comiterea infracțiunii din imprudență, recunoașterea deplină a vinei, căința

sinceră, examinarea cauzei în baza art.3641 Cod de procedură penală, caracterizarea

pozitivă, poziția succesorului legal nu-s în stare să prevaleze asupra infracțiunii

grave cu decesul persoanei, drept la viață care nu poate fi reparat în nici un mod.

Instanța de apel a menționat că argumentul procurorului, precum că inculpatul

Tcaci Andrei poate fi corectat doar prin izolarea în penitenciar pentru executarea

pedepsei închisorii corespunde materialelor cauzei, probelor administrate și

cercetate în ședința de judecată și este proporțională faptei și consecințelor survenite

ca urmare a infracțiunii.

Colegiul penal a evidențiat, că la stabilirea mărimii pagubei morale necesită de

luat în considerație prevederile normelor legale enunțate, circumstanțele cauzei, în

special că în rezultatul infracțiunii de încălcarea normelor circulației rutiere a

survenit decesul lui Ratînschii Victor, provocîndu-le astfel enorme suferințe psihice

și această pierdere a rudei apropiate îi v-a marca pe tot restul vieții, că inculpatul așa

și nu a restituit binevol daunele materiale și morale.

La stabilirea sumei prejudiciului moral instanța de apel a luat în considerație

practica judiciară națională pe categoriile de infracțiuni unde persoanele sînt lipsite

de dreptul la viață prin infracțiuni, iar succesorilor le sînt cauzate suferințe psihice,

precum și practica CtEDO.

La încasarea pagubei morale instanța de apel a luat în considerație constatarea

vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii imputate, caracterul și gradul de

suferințe psihice cauzate succesorului legal al părții vătămate, argumentele și

probele prezentate și expuse de succesor în cerere și în instanța de apel, considerînd

că suma de 300000 (trei sute mii) lei v-a fi o despăgubire echitabilă pentru daunele

morale cauzate. Gradul suferințelor fizice și psihice corespunde sumei de 300000

(trei sute mii) lei care v-a fi încasată, aceasta fiind o recompensă proporțională și

echitabilă.

În acest context, încasarea din contul inculpatului Tcaci Andrei în folosul

succesorului părții vătămate, părții civile, Ratînscaia Nina cu titlul de prejudiciul

moral a sumei de 300000 (trei sute mii) lei, în opinia instanței de apel este una

suficientă și oportună suferințelor morale, fizice și psihice suportate de către aceasta

și membrii familiei ei.

Veaceslav în numele inculpatului Tcaci Andrei, în termen la data de 14 septembrie

2018, prin care indicînd temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de

procedură penală, a solicitat casarea totală a deciziei atacate rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărîri în privința inculpatului Tcaci Andrei, cu aplicarea unei

pedepse prin prisma prevederilor art. 90 Cod penal.

În motivarea cererii de recurs recurentul a indicat următoarele motive :

- recurentul critică excluderea prevederilor art. 90 Cod penal;

- totodată instanța de apel pe lîngă interpretarea eronată a prevederilor art. 90

Cod penal, ignorarea faptului că inculpatul are la întreținere doi copii minori (ultimul

născut recent), soția acestuia se află în concediu de întreținere a copilului, inculpatul

a rămas recent fără un loc de muncă, cîștigînd la munci ocazionale. Prin privarea de

libertate a inculpatului instanța de apel de fapt, a pedepsit familia inculpatului care

a rămas fără întreținător în perioada de examinare a cauzei, familia inculpatului a

acumulat suma pagubei morale în mărime de 70.000 lei pe care la ziua de azi a

depus-o pe un cont bancar, însă succesoarea părții vătămate refuză de a primi cardul

bancar;

- instanța de apel nu a ținut cont de prevederile art. 61 Cod penal.

inculpatului, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11 Cod de

procedură penală, a depus referință procurorul, care a pledat pentru inadmisibilitatea

recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

cu materialele cauzei și motivele invocate, ținînd cont de opinia procurorului expusă

în referință, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele

considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în

care se constată că este vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, recursul împotriva

deciziilor pronunțate de instanțele de apel se declară în termen de 30 de zile de la

data pronunțării deciziei.

În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recurs ordinar în termen.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de

recurent.

Recurentul în textul recursului invocă prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10)

Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărîrile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în

cazul cînd hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, sau

instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt care a afectat soluția instanței sau au

fost aplicate pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Verificînd legalitatea hotărîrii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține

că temeiurile invocate de recurent nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor

cauzei, invocînd în acest context următoarele.

Colegiul penal raportînd temeiurile invocate de recurent în recurs cu textul

deciziei instanței de apel consideră că în speța examinată de către instanța de apel n-

au fost admise erorile de drept sub aspectele invocate de recurent, care ar servi drept

temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate, deoarece

argumentele expuse în recursul depus au constituit obiect de discuție în instanța de

apel și asupra tuturor argumentelor și motivelor relevante invocate inclusiv în

prezentul recurs instanța de apel s-a pronunțat clar în decizia atacată. În fapt, decizia

instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind

legală și întemeiată, fără a fi identificate neclaritățile specificate de recurent, în

legătură cu ce nu se constată prezența temeiului prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6)

Cod de procedură penală.

În continuare, Colegiul penal invocă că nici temeiul pentru recurs prevăzut în

art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, nu s-a confirmat în cauză, întrucît

instanța de apel i-a aplicat inculpatului Tcaci Andrei în baza art. 264 alin. (3) lit. b)

Cod penal, cu aplicarea art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, pedeapsa

echitabilă sub formă de 4 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce

mijloace de transport pe un termen de 3 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar

de tip deschis.

Deasemenea, Colegiul penal consideră că instanța de apel a efectuat o temeinică

individualizare a pedepsei aplicate inculpatului Tcaci Andrei, atît sub aspectul

naturii cît și al cuantumului acesteia, fiind respectate criteriile generale prevăzute în

art. 75 Cod penal.

Invocînd doctrina penală și practica judiciară, Colegiul penal remarcă că prin

criteriile de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele de care instanța de

judecată este obligată să se conducă în procesul stabilirii pedepsei și la aplicarea ei

persoanei vinovate de săvîrșirea infracțiunii. Individualizarea pedepsei constă din

obligațiunea instanței de a stabili măsura pedepsei concrete infractorului, necesară

și suficientă pentru realizarea scopurilor legii penale și pedepsei penale. Legea

penală fixează cadrul legal în limitele căruia instanța de judecată efectuează operația

de stabilire și aplicare a pedepsei infractorului. Astfel, instanța de judecată stabilește

termenul sau mărimea pedepsei în limitele prevăzute de sancțiunea normei penale

din Partea Specială a Codului penal, în baza căreia a fost calificată fapta ca

infracțiune.

Astfel, Colegiul penal constată că, instanța de apel a efectuat o corectă

individualizare a pedepsei stabilite sub formă de închisoare de 4 ani închisoare, cu

privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis, apelurile declarate de procurorul

Cebanciuc Alexandru și avocatul Zaharia Sergiu în numele succesorului părții

vătămate Ratînscaia Nina fiind corect admise, cu emiterea unei hotărîri noi.

În atare situație, Colegiul penal consideră că instanța de apel a acordat deplină

eficiență prevederilor articolelor 7, 61, 75 Cod penal, aplicînd pedeapsa corect

individualizată în raport cu prevederile legii penale, care reglementează pedeapsa,

scopul acesteia și individualizarea ei.

La fel, conform ordinii stabilite pentru prima instanță, luînd în considerație

prevederile articolelor 6, 7, 61, 75, 76 Cod penal, prima instanță corect a ajuns la

concluzia de a aplica în privința inculpatului Tcaci Andrei pedeapsa, fără aplicarea

prevederilor art. 90 alin. (1) Cod penal.

Instanța de apel corect nu a susținut poziția aleasă de prima instanță, deoarece

reieșind din faptul că inculpatul a comis o infracțiune gravă din imprudență, care

atentează la valoarea primordială protejată de legea penală - viața și sănătatea

persoanei, cu depășirea vitezei regulamentare, cu atît mai mult că a provocat moartea

unei persoane - circumstanță care nu putea fi neglijată de instanța de fond la

constatarea oportunității suspendării executării pedepsei, inculpatul nu poate fi

corectat fără a executa real pedeapsa închisorii, cu atît mai mult, că în cazul dat a

decedat o persoană și nu este echitabil de a suspenda lui în cazul dat executarea

pedepsei, deoarece suspendînd executarea pedepsei, nu va putea fi atins scopul de

corectare a inculpatului Tcaci Andrei și nici scopul de prevenire în comiterea

infracțiunilor atît din partea inculpatului cît și altor persoane.

Ținând cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpatului, de comportamentul

acestuia după comiterea infracțiunii, prezența prejudiciului neachitat, astfel

argumentele recurentului privind excluderea prevederilor art. 90 Cod penal de către

instanța de apel sunt neîntemeiate.

Reieșind din cele enunțate, instanța de recurs, conchide că temeiurile indicate de

recurent nu sînt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar

fi temei de implicare a instanței de recurs în sensul rejudecării hotărîrii judecătorești

și potrivit legii, se impune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Scripnic

Veaceslav în numele inculpatului Tcaci Andrei, împotriva deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Bălți din 15 august 2018, în cauza penală privindu-l pe Tcaci

Andrei Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 21 decembrie 2018.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Cobzac Elena

Țurcan Anatolie