ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 20.12.2018

1ra-2019/2018 — art. 186 alin. 2 lit. b, c, d CP

HOTĂRÂRE
20.12.2018
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 186 alin. 2 lit. b, c, d CP
Temei legal
art. 427 ali. 1 pct.8 CPP
Citează această cauză
1ra-2019/2018 — art. 186 alin. 2 lit. b, c, d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-2019/2018

Curtea Supremă de Justiție

21 noiembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Cobzac Elena și Țurcan Anatolie

a examinat admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către

inculpatul Roman Marin și de către inculpatul Gheorghelaș Marcel, prin care se

solicită casarea sentinței Judecătoriei Edineț, sediul Dondușeni din 26 decembrie

2017 și a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 04 iulie 2018, în cauza

penală privindu-i pe

Gheorghelaș Marcel Xxxxx, născut la xxxxx,

originar și domiciliat în sat. Xxxxx, r-nul Xxxxx;

Roman Marin Xxxxx, născut la xxxxx, originar

și domiciliat în sat. Xxxxx, r-nul Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității recursurilor în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal al Curții Supreme de Justiție,

Gheorghelaș Marcel și Roman Marin au fost recunoscuți vinovați de comiterea

infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(2) lit. b), c), d) Cod penal și a fost încetat

procesul penal în privința acestora, în legătură cu intervenirea prescripției tragerii la

răspundere penală.

Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Sîrbu Mihail a fost admisă, fiind

dispusă încasarea în mod solidar de la Gheorghelaș Marcel și Roman Marin

prejudiciul în sumă de 9500 lei.

prealabile și acționând de comun acord cu Roman Marin, având scopul sustragerii

pe ascuns a bunurilor altei persoane, în luna martie-aprilie 2010, în perioada de timp

1

cuprinsă între 21:00 - 23:00, au pătruns pe teritoriul fabricii avicole „Roman-Cris”

SRL, situată în satul Tîrnova, r-nul Dondușeni, de unde pe ascuns au sustras 5 stupi

de albini și 20 rame cu miere de albini, după care cu bunurile sustrase, au părăsit

locul comiterii infracțiunii, cauzându-i astfel părții vătămate Sîrbu Mihail un

prejudiciu material în proporții considerabile, în sumă totală de 9 500 lei.

Acțiunile lui Roman Marin și Gheorghelaș Marcel au fost încadrate conform

prevederilor art.186 alin.(2) lit. b), c), d) Cod penal.

- inculpatul Gheorghelaș Marcel, prin care a solicitat admiterea apelului,

casarea sentinței cu emiterea unei noi hotărârii prin care să fie achitat pe faptul

învinuirii comiterii infracțiunii prevăzute de art. 186 alin.(2) Cod penal.

În argumentarea cererii de apel, inculpatul a indicat asupra ilegalității și

incorectitudinii sentinței pronunțate în privința acestuia. Motivele suplimentare

menționând că le va depune suplimentar.

- inculpatul Roman Marin, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea

sentinței cu pronunțarea unei decizii noi prin care să fie achitat. Motivele

suplimentare le va indica în cererea de apel suplimentar.

respinse ca nefondate apelurile declarate de inculpații Gheorghelaș Marcel și Roman

Marin, și menținută sentința fără modificări.

4.1. În motivarea soluției date instanța de apel a constatat că argumentele

invocate de apelant în favoarea achitării inculpatului sunt lipsite de suport probant,

venind în contradicție cu starea de fapt reținută pe caz.

Astfel, vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii incriminate și-a găsit

deplină confirmare prin declarațiile depuse în instanța de fond de către partea

vătămată Sîrbu Mihail și martorul Starii Constantin audiați.

Pe lângă probele verbale expuse mai sus, vinovăția inculpaților în comiterea

faptelor prejudiciabile și-a găsit deplină confirmare și prin probele material-scrise

administrate pe caz, cum sunt:

- plângere primită de la Sîrbu Mihail de către șeful sectorului nr.3 a IP

Dondușeni prin care Sîrbu Mihail solicită de a lua măsuri cu persoanele pe nume

Constantin, Marcel și Marin care în primăvara anului 2010 au sustras cinci stupi cu

albini și 20 rame cu albini (f. d. 8) care coroborează cu declarațiile lui Starii

Constantin.

- proces-verbal de sesizare despre săvârșirea sau pregătirea pentru săvârșirea

infracțiunii (f. d. 23) în care se indică la fel despre persoanele pe nume Constantin,

Marcel și Marin drept persoane implicate în acțiunile de furt, conținut care

coroborează la fel cu declarațiile lui Starii Constantin și declarațiile inculpaților;

- proces-verbal de ridicare cu tabel fotografic din data 10.08.2016 prin care se

confirmă stupul de albini în gospodăria lui Starii Constantin menționat atât de Starii

Constantin precum și inculpații Roman Marin cu Gheorghelaș Marcel (f.d.32-33);

2

- proces-verbal de confruntare din data de 13.12.2016 dintre Starii Constantin

și Roman Marin (f.d.71-72) care confirmă declarațiile părții vătămate Sîrbu Mihail

privind numărul de stupi sustrași de pe teritoriul fabricii avicola;

- proces-verbal de confruntare din data de 13.12.2016 dintre Starii Constantin

și Gheorghelaș Marcel (f.d.84-85).

Respectiv, în baza probelor administrate pe caz, ce au servit obiect de cercetare

judecătorească, instanța de fond corect a încadrat acțiunile inculpaților Gheorghelaș

Marcel și Roman Marin în conformitate cu art.186 alin.(2) lit. b), c), d) Cod penal,

sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane săvârșit de două persoane prin

pătrunderea în încăpere, în alt loc pentru depozitare cu cauzare de daune în proporții

considerabile.

Ajungând la această concluzie, instanța de apel a reținut interpretarea corectă de

către instanța de fond a normelor de drept penal, aplicabile cazului din speță, fiind

dată o apreciere obiectivă a împrejurărilor faptice a cauzei în raport cu aspectele de

drept penal ce reflectă elementele caracteristice a laturii obiective și celei subiective

a componențelor de infracțiune menționate mai sus, a căreia partea apărării solicită

achitarea.

Referitor la solicitarea apelanților Gheorghelaș Marcel și Roman Marin cu

privire la achitarea acestora de sub învinuirea adusă, a fost respinsă ca neîntemeiată

deoarece în susținerea acestei poziții apelanții atât în cererea de apel cât și în ședința

instanței de apel, nu au invocat careva temeiuri veridice ce ar sta la baza anulării

sentinței pronunțate pe cauză.

De către acestea n-au fost invocate temeiuri de casare a sentinței și nici obiecții

față de probele examinate în prima instanță, care urmau a fi verificate de instanța de

apel.

Unica poziție a inculpaților care a fost menționată de instanța de apel este legată

de faptul, că aceștia invocă procurarea stupilor și nu sustragerea lor. Însă această

poziție nu poate fi susținută de instanță pe motiv, că contravine circumstanțelor și

anume declarațiilor martorului Starii Constantin, declarațiilor date de inculpați și

Starii Constantin în procesul de confruntare a lor, precum și declarațiilor date de

Sîrbu Mihail.

Ca urmare, Colegiul penal a conchis netemeinicia afirmaților inculpaților și

părții apărării, pe motiv, că atât la urmărirea penală cât și în instanța de apel aceștia

nu au menționat despre circumstanțele procurării stupilor, persoana care a vândut

acești stupi și modalitatea de achitarea a serviciilor prestate de Starii Constantin în

situația în care, acesta stupul de albini l-a procurat și nu l-a primit drept recompensă

pentru serviciile de transport.

Totodată, instanța de apel a reținut aplicarea corectă a prevederilor art. 60 alin.(l)

lit. a) Cod penal, potrivit căreia persoana se eliberează de răspundere penală dacă în

ziua săvârșirii infracțiunii au expirat 5 ani de la săvârșirea unei infracțiunii mai puțin

grave.

3

Dat fiind faptul că infracțiunea comisă de inculpații Gheorghelaș Marcel și

Roman Marin a fost comisă în primăvara anului 2010, termenul de tragere la

răspundere penală a intervenit în anul 2015, din care motiv corect a fost încetată

cauza penală, în legătură cu intervenirea prescripției tragerii la răspundere penală.

Roman Marin și Gheorghelaș Marcel în termen, prin care fără a indica vreun temei

prevăzut de art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, au solicitat casarea integrală a

sentinței primei instanțe și a deciziei instanței de apel, cu prununțarea unei noi

hotărîri prin care inculpații Roman Marin și Gheorghelaș Marcel să fie achitați în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) Cod penal.

Inculpații declară 2 cereri de recurs în care indică motive similare, și anume :

- recurenții consideră că instanța de apel și instanța de fond au ignorat prevederile

art.414 și 417 Cod de procedură penală, pronunțînd în privința lor hotărîri de

condamnare care contravin circumstanțelor de fapt ale cauzei;

- instanțele la examinarea acestei cauze penale unilateral în sensul învinuirii și

neobiectiv a examinat cauza în urmă la ce au ajuns la concluzia greșită despre

vinovăția lor;

- recurenții consideră că instanța de fond și instanța de apel au ignorat prevederile

legale, greșit au apreciat probele pe cauză, pronunțînd în privința lor hotărîri de

condamnare care contravin atît circumstanțelor de fapt ale cauzei, cît și normelor

legii procesual penale;

- concluzia despre vinovăția persoanei în săvârșirea infracțiunii nu poate fi

întemeiată pe presupuneri. Toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi

înlăturate în condițiile Codului de procedură penală se interpretează în favoarea

bănuitului, învinuitului, inculpatului;

- recunoașterea de către învinuit a vinovăției sale ca și orice altă probă necesită

să fie supusă unui control multilateral și poate fi pusă în baza sentinței de

condamnare, dacă ea a fost confirmată prin alte probe;

- în cadrul examinării cauzei de partea acuzării nu au fost prezentate probe prin

care se demonstrează faptul că inculpații Roman Marin și Gheorghelaș Marcel au

sustras de pe teritoriul „Roman- Cris” SRL stupuri cu albini și rame cu miere de

albini;

- recurenții consideră că instanța de fond și instanța de apel nemotivat i-a

recunoscut vinovați în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) Cod

penal;

- recurenții consideră că instanța de apel și instanța de fond neobiectiv au

examinat cauza și hotărîrile emise urmează a fi casate.

penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursurilor ordinare

declarate de inculpați, considerându-le inadmisibile, fiind vădit neîntemeiate,

4

menționând că recurenții nu sunt de acord cu modalitatea de apreciere a probelor,

temei ce nu este prevăzut de art.427 alin.(1) Cod de procedură penală.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestora din

următoarele considerente.

În speță se constată că recurenții s-au conformat prevederilor art.422 Cod de

procedură penală și au declarat recursuri ordinare în termen.

Potrivit art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă

asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Colegiul penal menționează că inculpații declară 2 cereri de recurs în care indică

motive identice și pentru a exclude repetarea inutilă se va expune concomitent asupra

ambelor.

Din conținutul recursurilor ordinare declarate de inculpații Roman Marin și

Gheorghelaș Marcel se constată că aceștia, nu invocă nici un temei de casare din

cele prevăzute de art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, însă solicită să fie

achitați, întrucât în opinia lor instanțele de judecată eronat au apreciat probele

administrate în speța dată. Colegiul penal constată că, de fapt, recurenții contestă

modalitatea de apreciere a probelor de către instanțele ierarhic inferioare,

considerând că acestea sunt insuficiente și nu dovedesc cu certitudine că fapta

incriminată în actul de învinuire a fost comisă de către aceștia.

Verificând materialele dosarului, în raport cu criticele invocate de recurenți în

recursurile declarate, Colegiul penal ajunge la concluzia că la judecarea apelului

instanța a examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, adoptând o soluție

corectă în partea menținerii condamnării lui Roman Marin și Gheorghelaș Marcel în

baza 186 alin.(2) lit. b), c), d) Cod penal, care este argumentată și corespunzătoare

circumstanțelor de fapt și de drept stabilite în speța dată.

La fel, Colegiul penal menționează că, așa cum rezultă din textul deciziei atacate,

instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu prevederile art.417 alin.(1)

pct.8) Cod de procedură penală, care cuprinde temeiurile ce au dus la adoptarea

soluției expuse în pct.4.1. din prezenta decizie.

Mai mult, din materialele dosarului rezultă, că instanța de apel, în conformitate

cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, a examinat obiectiv probele

administrate la dosar, verificându-le sub aspectul pertinenții și concludenții, atât cele

ale apărării, cât și cele ale acuzării, fapt ce face, ca concluzia despre vinovăția lui

Roman Marin și Gheorghelaș Marcel de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.186

alin.(2) lit. b), c), d) Cod penal să fie una legală și întemeiată, care se menține și de

instanța de recurs.

Sub acest aspect, Colegiul penal atestă că instanța de apel la judecarea cauzei în

ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar impune casarea deciziei adoptate.

5

Prin urmare, Colegiul penal conchide că criticile recurenților nu și-au găsit

confirmarea la examinarea recursurilor declarate, dat fiind faptul că, instanța de apel

la examinarea cauzei a respectat prevederile art.414 alin.(1), (5), 417 alin.(8) Cod de

procedură penală.

În continuare, revenind la conținutul recursurilor declarate, Colegiul penal reține

că, autorii acestuia consideră că, instanța de apel, care a menținut soluția primei

instanțe, a tras o concluzie greșită în ce privește condamnarea inculpaților Roman

Marin și Gheorghelaș Marcel în baza art.186 alin.(2) lit. b), c), d) Cod penal,

considerând că lipsesc probe certe ce ar confirma vinovăția acestora în comiterea

acestei infracțiuni.

La acest capitol, Colegiul menționează că, sub aspectul situației de „neîntrunire

a elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri când s-a produs condamnarea

persoanei, însă acțiunile acestuia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii

respective (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă

sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acestea).

Colegiul penal constată că prima instanță, conform prevederilor art.314 Cod de

procedură penală, judecând cauza, a cercetat nemijlocit, sub toate aspectele probele

prezentate de părți, a audiat inculpații, partea vătămată, martorul, a cercetat

materialele cauzei și apreciindu-le în mod obiectiv, care au format convingerea

instanței că vinovăția inculpaților a fost dovedită.

Instanța de apel, respectând prevederile art.414 Cod de procedură penală, a supus

verificării declarațiile inculpaților, a părții vătămate Sîrbu Mihail, a martorului Starii

Constantin și probele materiale administrate, în urma căreia a conchis asupra

temeiniciei soluției pronunțate de prima instanță referitor la vinovăția inculpaților

Roman Marin și Gheorghelaș Marcel, considerând că argumentele recurenților cu

privire la nevinovăția acestora nu și-au găsit confirmare în cadrul cercetării

judecătorești.

Astfel, argumentele invocate de recurenți referitor la nevinovăția inculpaților în

comiterea sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvîrșită de două

persoane, prin pătrundere în alt loc pentru depozitare, cu cauzarea de daune în

proporții considerabile, sînt neîntemeiate și se resping, deoarece atât instanța de

fond, cât și instanța de apel au motivat condamnarea inculpaților prin faptul, că

învinuirea a prezentat suficiente probe care cu certitudine dovedesc vinovăția

acestora de comiterea infracțiunii imputate și anume: declarațiile părții vătămate

Sîrbu Mihail, date în conformitate cu prevederile art.312-313 Cod penal, care a

confirmat, că ” în anul 2010, primăvara de pe teritoriul unde ținea stupii au dispărut

5 stupi cu albini și din celelalte s-au sustras ramele cu albini și miere. Atunci nu s-

a adresat la organele de poliție din considerentul că nu credea că cineva va găsi

făptașii. Ulterior, peste șase ani, 1-a telefonat Gheorghelaș Marcel și a declarat că

stupii și albinele le-a furat Starii Constantin… atunci a decis de a anunța poliția

pentru a comunica cele întâmplate și a clarifica situația creată. Susține acțiunea

6

civilă înaintată, solicită încasarea de la Gheorghelaș Marcel și Roman Marin în

mod solidar suma prejudiciului cauzat în mărime de 9 500 lei” (f.d.29, 150-151);

declarațiile martorului Starii Constantin date în conformitate cu prevederile art.312-

313 Cod penal, care a declarat că „pe inculpații Gheorghelaș Marcel și Roman

Marcel îi cunoaște, sunt vecini. Aproximativ cu 6-7 ani în urmă de acesta s-a

apropiat Gheorghelaș Marcel și 1-a rugat să plece cu automobilul personal de

model „Opel Movano”, pentru a-i aduce niște stupi cu albini pe care le-a cumpărat

din sat Tîrnova, r-nul Dondușeni, de la un cetățean care lucrează paznic la fabrica

avicolă din sat. Tîrnova, r-nul Dondușeni. Nu a suspectat nimic, deoarece cunoaște

că albinele se transportă noaptea, el singur fiind prisăcar. Ajungând în sat. Tîrnova,

r-nul Dondușeni ei au rămas la fabrică, el nici nu a ieșit din mașină și a mers mai

departe punând mașina la vale. Ei i-au sunat peste jumătate de oră și i-au spus să

vină la fabrică. Mergând spre fabrică i-a văzut pe ambii lângă traseu, având cu sine

cinci stupi cu tot rame și cu albini, patru stupi erau mari, iar unul era mic. Au

încărcat stupii în mașină. Ajungând în sat. Drochia, r-nul Drochia, i-a dus pe la

casele lor, a luat stupul cel mic și s-a deplasat acasă.” (f.d.40, 153-155), confirmate

și prin probele material scrise administrate pe caz, legalitatea cărora nu se contestă.

Concomitent, vinovăția inculpaților, în comiterea infracțiunii imputate, a fost

dovedită și prin materialele cauzei indicate în pct.4 al prezentei decizii.

Prin urmare, argumentele recurenților, precum că învinuirea se bazează doar pe

presupuneri și că nu au fost prezentate probe prin care se demonstrează faptul că ei

au comis infracțiunea incriminată, contravin materialelor cauzei, deoarece, atât

instanța de fond, cât și cea de apel corect au concluzionat că vinovăția inculpaților

se dovedește prin probele enumerate mai sus și care combat efectiv cele relatate de

către recurenți în scop de apărare a inculpaților.

Colegiul penal constată că afirmațiile recurenților, precum că instanțele de fond

inferioare incorect au apreciat probele cauzei punându-le la baza sentinței de

condamnare, nu pot fi reținute ca temei de admitere a recursului, deoarece, ca probe,

acestea sânt administrate cu respectarea procedurii penale, verificate și apreciate de

instanțele de fond conform legislației în vigoare. Mai mult că, critica referitor la

procedura de apreciere a probelor ține de starea de fapt a cauzei și care deja a fost

efectuată de ambele instanțe și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.427

Cod de procedură penală.

Instanța de recurs ordinar apreciază că instanța de apel și-a motivat decizia în

conformitate cu prevederile art.417 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală și aceasta

cuprinde temeiurile de fapt și de drept ce au dus, la caz, la respingerea apelurilor

depuse de inculpați, ca fiind nefondate.

Din alt punct de vedere, Colegiul face trimitere la jurisprudența constantă a

Curții Europene, prin care s-a statuat cu titlul de principiu că instanțele judecătorești

trebuie să-și motiveze deciziile în temeiul art.6§1 al Convenției (a se vedea în acest

sens cauza Ruiz Torija vs. Spain, 9 decembrie 1994, §29). Totuși, instanțele nu sunt

7

obligate să ofere un răspuns detaliat la fiecare argument al părților, mai cu seamă

dacă el este invocat în mod repetat, iar extinderea la care se aplică această obligație

de a prezenta motive poate să varieze în dependentă de caracterul deciziei și

circumstanțele cauzei. Or, în opinia Curții, în cazul în care instanța supremă refuză

să admită o cauză din motivul că nu sunt întrunite temeiurile legale pentru această

cauză, o motivare foarte succintă poate satisface cerințele art.6 din Convenție (a se

vedea în acest sens cauza Bachowski v. Polonia din 02.11.2010).

Prin urmare, având în vedere considerentele menționate supra și raportând

situația reținută în cauză la prevederile art.432 alin.(2) Cod de procedură penală,

Colegiul penal concluzionează că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a

respectat prevederile legale relevante, prescrise de art.414-419 Cod de procedură

penală, iar criticele invocate de inculpați în cererile de recurs, nu și-au găsit

confirmarea, fapt ce condiționează inadmisibilitatea acestora.

penală, Colegiul penal,

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către inculpatul Roman

Marin și de către inculpatul Gheorghelaș Marcel, împotriva deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Bălți din 04 iulie 2018, în cauza penală privindu-i pe Gheorghelaș

Marcel Xxxxx și Roman Marin Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 20 decembrie 2018.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Cobzac Elena

Țurcan Anatolie

8

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2019-12-05
0,95
1ra-1660/2019 — art. 188 alin. 2 lit. c, d, e, f CP
Dosarul nr. 1ra-1660/2019 Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 29 octombrie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, judecători – Cobzac Elena, Toma Nadejda, Ţurcan A
CSJ 2019-04-17
0,95
1ra-523/2019 — art. 152 al. 2 lit. e CP
Dosarul nr. 1ra-523/2019 Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 20 martie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte – Diaconu Iurie, Judecători – Guzun Ion şi Catan Liliana, a examinat admisibilitatea în principiu a
CSJ 2020-12-18
0,95
1ra-1645/20 — art. 325 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-1645/2020 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 25 noiembrie 2020 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte – Diaconu Iurie, Judecători – Guzun Ion şi Catan Liliana, a examinat, fără citarea părţil
CSJ 2019-01-11
0,95
1ra-1724/2018 — art. 287 alin. 1; 152 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-1724/2018 Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 11 decembrie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit în următoarea componenţă: Preşedinte – Diaconu Iurie, Judecători – Guzun Ion, Catan Liliana, Bejenaru Iurie şi Burduh Victor,
CSJ 2019-03-28
0,95
1ra-171/2019 — art.186 alin.4, art.290 alin.2 lit.b CP
Dosarul nr. 1ra- 171/2019 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE D E C I Z I E 26 februarie 2019 mun. Chişinău Colegiul lărgit în următoarea componenţă: preşedinte Timofti Vladimir judecători Toma Nadejda Ţurcan Anatolie Cobzac Elena Boico Victor judec
Sursă