1ra-1665/2018 — art.187 al.2 lit.e, f CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul central din 14 iunie 2017, adoptată în conformitate cu art.3641 Cod de procedură penală în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, Molnicean Maxim a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.187 alin.(2) lit.e), f) Cod penal la 3 ani 4 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că Molnicean Maxim este învinuit de faptul că la 27.04.2017 în jurul orei 18.15, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, în timp ce se afla în scara blocului locativ de pe adresa str. xxxx xx mun. xxxx, s-a apropiat de minora xxxx a.n. xx xx xxx, aplicând ultimei violența nepericuloasă pentru viața și sănătatea față de aceasta, de la care, în mod deschis i-a sustras un telefon mobil de model ”Vodafone - 895N Silver” cu IMEI xxxx la preț de 2500 lei, în care se afla SIM xxxx, microSD la preț de 100 lei și care era în husă din silicon de culoare albastră la preț de 150 lei, după care cu bunul sustras a părăsit locul săvârșirii infracțiunii, cauzând părții vătămate un prejudiciu material în proporții considerabile în sumă totală de 2750 lei 1 și dureri fizice.

Nefiind de acord cu sentința pronunțată, împotriva acesteia au declarat apeluri: 3.1. Inculpatul, solicită admiterea apelului și casarea sentinței, în partea aplicării pedepsei penale, cu stabilirea unei pedepse mai blânde. În argumentarea apelului declarat, inculpatul a invocat următoarele: - temei pentru aplicarea unei pedepse mai blânde servesc următoarele fapte: a recunoscut vina, în instanța de judecată a solicitat examinarea cauzei în temeiul art.3641 Cod de procedură penală, recunoscând toate probele acumulate în faza de urmărire penală, a restituit prejudiciul părții vătămate. 3.2. Avocatul Sandu Daniela în numele inculpatului, care a indicat că sentința este ilegală în partea stabilirii pedepsei, aceasta fiind considerată prea aspră, mai mult prima instanță a apreciat incorect gradul de pericol social pe care îl prezintă inculpatul, nu a luat în considerație criteriile generale de individualizare a pedepsei și circumstanțele care atenuează răspunderea penală. Un alt argument în susținerea apelului s-a referit la aceea că prima instanță nu a ținut cont de faptul că, inculpatul și-a recunoscut integral vina și a solicitat instanței examinarea cauzei penale în privința sa în temeiul art.3641 Cod de procedură penală. De asemenea, apelantul a menționat că inculpatul se căiește sincer de cele comise, se caracterizează pozitiv, paguba a fost restituită părții vătămate, solicitând să i se aplice o pedeapsă neprivativă de libertate.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 octombrie 2017, apelul declarat a fost admis, casată sentința inclusiv din oficiu în baza art.409 alin.(2) Cod de procedură penală, pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Molnicean Maxim a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art.187 alin.(2) lit.e), f) Cod penal la 3 ani 4 luni închisoare, fără amendă, cu aplicare art.90 Cod penal și suspendarea executării pedepsei condiționat pe un termen de probațiune de 5 ani.

În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut, că judecarea cauzei în instanța de fond a avut loc pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în corespundere cu prevederile art.3641 Cod de procedură penală, probele fiind apreciate corect prin prisma art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, prima instanță corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului Molnicean Maxim în săvârșirea infracțiunii imputate. Instanța de apel a menționat că, cercetarea judecătorească s-a efectuat în procedură simplificată în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, astfel legalitatea sentinței atacate a fost verificată sub aspectele de drept: dacă există erori procesuale și dacă măsura de pedeapsă este stabilită în limitele legii. Prin urmare, instanța de apel a constatat că prima instanță la adoptarea sentinței, nu a indicat fapta prejudiciabilă reținute ca fiind constatată în acțiunile inculpatului Molnicean Maxim în urma cercetării probelor administrate la faza de urmărire penale, care au fost acceptate de inculpat în acest sens, instanța de apel consideră necesar de a corecta această eroare prin propria decizie. 2 Astfel, din ansamblul de probe administrate la materialele dosarului, cercetare în ședința de judecată, sa dovedit cu certitudine: Molnicean Maxim la 27.04.2017 în jurul orei 18.15, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, în timp ce se afla în scara blocului locativ de pe adresa str. xxxx mun. xxxx, s-a apropiat de minora xxxx a.n. xxxx, aplicând ultimei violența nepericuloasă pentru viața și sănătatea față de aceasta, de la care, în mod deschis i-a sustras un telefon mobil de model ”Vodafone - 895N Silver” cu IMEI xxxx la preț de 2500 lei, în care se afla SIM xxxx, microSD la preț de 100 lei și care era în husă din silicon de culoare albastră la preț de 150 lei, după care cu bunul sustras a părăsit locul săvârșirii infracțiunii, cauzând părții vătămate un prejudiciu material în proporții considerabile în sumă totală de 2750 lei și dureri fizice. În continuare, s-a enunțat că, la stabilirea pedepsei inculpatului, s-a ținut cont de faptul că infracțiunea comisă este din categoria celor grave, de persoana inculpatului, care se caracterizează pozitiv, anterior nu a fost judecat, a recuperat prejudiciul părții vătămate, la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află, iar pedeapsa sub formă de închisoare cu executare este prea aspră și nu sunt motive pentru a-l izola de societate. Reieșind din aceste considerente, precum și având în vedere lipsa circumstanțelor agravante în prezenta cauză, instanța de apel a ajuns la concluzia că, este echitabilă și rațională aplicarea unei pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea normei penale incriminate, cu suspendarea condiționată a executării acesteia.

Procurorul a declarat recurs ordinar, invocând drept temei de casare a deciziei instanței de apel prevederile art.427 alin.(1) pct.10) Cod de procedură penală, solicitând casarea acesteia, cu menținerea sentinței primei instanțe, susținând că este corectă și legală. În motivarea recursului a invocat că pedeapsa stabilită inculpatului cu aplicarea prevederilor art.90 Cod penal este prea blândă în raport cu circumstanțele cauzei, lipsește motivarea aplicării prevederilor art.90 Cod penal și a fost ignorat faptul că potrivit art.61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în baza materialelor din dosar, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia, din următoarele considerente. În conformitate cu art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Reieșind din textul recursului declarat, procurorul consideră că instanța de apel fără a-și motiva soluția, a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoarea aplicată lui Molnicean Maxim pe termen de probă, prin ce a ignorant principiul individualizării pedepsei penale, solicitând excluderea prevederilor art.90 Cod penal. La acest capitol, Colegiul atestă că, conform art.75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea Specială a prezentului Cod și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții Generale a acestuia. Totodată, la stabilirea categoriei și termenului pedepsei instanța de judecată are 3 obligația să țină cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Sancțiunea art.187 alin.(2) lit.e), f) Cod penal, în baza căruia Molnicean Maxim a fost condamnat, prevede pedeapsa închisorii de la 5 la 7 ani, cu (sau fără) amendă în mărime de la 850 la 1350 unități convenționale. Conform prevederilor art.90 alin.(1) Cod penal, dacă, la stabilirea pedepsei cu închisoare pe un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvârșite cu intenție, instanța de judecată, ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului, indicând numaidecât în hotărâre motivele condamnării cu suspendarea condiționată a executării pedepsei și termenul de probă, în limitele de la 1 la 5 ani. Potrivit actelor cauzei, instanța de apel în baza art. 187 alin.(2) lit.e), f) Cod penal i-a stabilit lui Molnicean Maxim pedeapsa închisorii pe un termen de 3 ani 4 luni închisoare, fără amendă. În temeiul art.90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii pe un termen de probă de 5 ani. Mai mult, instanța de recurs, analizând textul deciziei atacate constată că la stabilirea pedepsei, instanța a ținut seama de criteriile generale de individualizare a pedepsei, de gravitatea infracțiunii săvârșite, de toate circumstanțele atenuante și lipsa celor agravante, de persoana inculpatului, care se caracterizează pozitiv, anterior nu a fost condamnat, a recuperat prejudiciul părții vătămate, la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află, și, reieșind din scopul pedepsei penale, a considerat posibilă corijarea și reeducarea lui Molnicean Maxim fără izolare de societate, dispunând suspendarea condiționată a executării pedepsei stabilite acestuia. Prin urmare, instanța de apel la stabilirea pedepsei inculpatului a respectat prevederile legii, iar în atare situație, careva interdicții de suspendare condiționată a executării pedepsei de 5 ani stabilite inculpatului legea nu prevede, deoarece suspendarea executării condiționate a pedepsei, conform art.90 Cod penal, poate avea loc și în cazul săvârșirii unei infracțiuni de categorie gravă. Astfel, Colegiul penal conchide că pedeapsa fixată de instanța de apel este în corespundere cu prevederile art.art.7, 61, 75 Cod penal, fiind în limitele prevăzute de sancțiunea normei penale de care a fost recunoscut vinovat inculpatul, iar aplicarea art.90 Cod penal în privința lui Molnicean Maxim s-a efectuat în limitele legii, considerând că stabilirea pedepsei condiționate acestuia va atinge scopul pedepsei penale de corectare și reeducare, nefiind absolut necesară izolarea lui de societate, astfel fiind respectate principiile generale de individualizare a pedepsei. În aceste condiții instanța de recurs consideră, că n-a fost constatată prezența în speța examinată a unor erori de drept, care ar servi drept temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate. 4 Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide, că la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art.414-419 Cod de procedură penală, de aceea recursul ordinar declarat de procuror se declară inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

În temeiul art.432 alin.(2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 octombrie 2017, în cauza penală privindu-l pe Molnicean Maxim xxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia pronunțată integral la 13 decembrie 2018. Președinte Vladimir Timofti Judecători Anatolie Țurcan Victor Boico 5