1ra-2132/21 — art.187 al.2 lit.b, f CP

Dosarul nr. 1ra-2132/2021

1-21015890-01-1ra-18112021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

16 martie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Țurcan Anatolie și Plămădeală Ghenadie,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de procurorul

în Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 septembrie 2021, în cauza

penală în privința inculpatului

Berzan Sergiu xxx, născut la xxx, originar din or.

xxx și domiciliat xxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 03.02.2021 - 31.03.2021;

Instanța de apel: 21.04.2021 - 14.09.2021;

Instanța de recurs: 18.11.2021 - 16.03.2022.

Asupra admisibilității în principiu a recursului ordinar în cauză, în baza actelor din

dosar, Colegiul penal

A C O N S T A T A T :

fiind examinată pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală conform art.

364¹ Cod de procedură penală, Berzan Sergiu a fost recunoscut vinovat în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art.187 alin.(2) lit. f) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub

formă de închisoare pe un termen de 3 ani 6 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar

de tip semiînchis, fără amendă.

1.1 Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, la data de 19.01.2021,

Berzan Sergiu, având scopul sustragerii bunurilor altei persoane în mod deschis, în timp

ce se afla pe adresa mun. Chișinău, bd. Cuza-Vodă 7/4, intrând într-o altercație cu cet.

Rotaru Larisa xxx, i-a sustras în mod deschis un rucsac în valoare de 350 lei, în care se

aflau două adeverințe de naștere, buletinul de identitate personal, un portmoneu de

culoare sur-albastru care valorează 250 lei și în care se aflau 300 lei, astfel prin acțiunile

intenționate cauzându-i părții vătămate Rotaru Larisa, un prejudiciu material considerabil

în sumă totală de 900 lei.

Astfel, acțiunile lui Berzan Sergiu au fost încadrate în baza art.187 alin.(2) lit. f)

1

Cod penal: „jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, cu cauzarea de

daune în proporții considerabile”.

în numele inculpatului, solicitând casarea sentinței, pronunțarea unei noi hotărâri, prin

care inculpatului să-i fie stabilită o pedeapsă non privativă de libertate, munca

neremunerată în folosul comunității, invocând că inculpatul vina în săvârșirea infracțiunii

imputate a recunoscut-o pe deplin, se căiește sincer de infracțiunea săvârșită, inculpatul a

colaborat cu organul urmării penale și a arătat polițiștilor locul unde a aruncat bunurile

sustrase, iar părții vătămate Rotaru Larisa a restituit prejudiciul cauzat, și s-a cerut scuze

de cele întâmplate, modalitatea de executare a pedepsei trebuie să fie în măsură, să

asigure reeducarea inculpatului și exercitarea unui control din partea statului ce vine să

prevină antrenarea viitoare în activități prejudiciabile, raport la fapta comisă, gradul de

pericol social al acesteia, conduita inculpatului anterior și pe parcursul cercetărilor.

s-a admis apelul declarat de către avocatul Cazacu Dumitru în numele inculpatului, s-a

casat parțial sentința în partea individualizării pedepsei, cu pronunțarea în această parte a

unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care, în conformitate

cu art. 90 Cod penal, pedeapsa stabilită lui Berzan Sergiu s-a suspendat condiționat pe un

termen de probațiune de 3 ani.

În rest s-au menținut dispozițiile sentinței.

3.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că, prima instanță corect a

stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a concluzionat că inculpatul a comis

anume infracțiunea imputată. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de

probe acumulate la cauza penală, fiind corect apreciate, respectându-se prevederile art.

101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Astfel,

instanța de apel a constatat cu certitudine că Berzan Sergiu a comis infracțiunea

prevăzută de art.187 alin.(2) lit. f) Cod Penal - jaful, adică sustragerea deschisă a

bunurilor altei persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Referitor la individualizarea pedepsei, instanța de apel a indicat că, Berzan Sergiu, a

comis o infracțiune care se atribuie la categoria infracțiunilor grave, acesta a recunoscut

vina în cele comise cauza fiind examinată în procedura simplificată, prevăzută de art.3641

Cod de procedură penală, se căiește sincer de cele comise, la evidenta medicului psihiatru

și necrolog nu se află, fără antecedente penale, în conformitate cu prevederile art.76 Cod

penal, careva circumstanțe atenuante nu au fost stabilite, precum și nu au fost reținute

careva circumstanțe agravante potrivit art.77 Cod penal.

În acest sens, instanța de apel a menționat că, ținând cont de multitudinea

circumstanțelor care descriu infracțiunea respectivă, nu a considerat rațional faptul că

prima instanță a dispus executarea pedepsei real, în acest sens găsind veridice și

aplicabile argumentele invocate în apelul declarat de către avocat.

În continuare, cu referire la personalitatea lui Berzan Sergiu, instanța de apel a

indicat că, ultimul anterior nu a fost condamnat, la evidenta medicului psihiatru nu se

află, s-a căit sincer de fapta comisă, a restituit prejudiciul cauzat părții vătămate, astfel,

raportând ansamblul de împrejurări expuse supra, instanța de apel a constatat că aplicarea

2

în privința lui Berzan Sergiu, ținând cont de personalitatea făptuitorului, a celei mai

drastice pedepse, este lipsită de temei și nu se regăsește în circumstanțele cauzei și

personalitatea inculpatului, impunând aplicarea prevederilor art.90 Cod penal.

Astfel, instanța de apel a conchis că, situația inculpatului permite instanței de apel

de a concluziona că dânsul nu prezintă pericol pentru societate și izolarea sa de societate

nu este o măsură necesară și echitabilă în coraport cu personalitatea acestuia și fapta

comisă, ținând cont și de faptul că o pedeapsă prea aspră generează apariția unor

sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în lege, fapt ce poate duce la

consecințe contrare scopului urmărit, or, pronunțarea unei hotărâri de condamnare

constituie un avertisment sever pentru inculpat, iar suspendarea condiționată a executării

pedepsei - perioadă determinată de timp în care va fi supravegheat comportamentul

inculpatului constituie o măsură adecvată care va duce la îndreptarea inculpatului, rolul

de constrângere și scopul pedepsei penale putând fi realizate în această modalitate.

Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, indicând temeiul pentru recurs

prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, prin care solicită casarea

deciziei în partea stabilirii pedepsei, cu menținerea sentinței, invocând:

- instanța de apel în mod eronat a interpretat și aplicat pe caz prevederile art. 75 Cod

penal și la alegerea și aplicarea pedepsei numite lui Berzan Sergiu nu a ținut cont de

circumstanțele prezentei cauze penale și consecințele survenite;

- instanța de apel practic nu a motivat în nici un fel oportunitatea aplicării față de

condamnat a pedepsei diminuate spre minimul numit, nu a constatat și stabilit

circumstanțele cauzei și persoanei celui vinovat, care ar justifica concluzia că nu este

rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită;

- instanța nu a ținut cont că, lipsind circumstanțe atenuante pe caz, aplicarea în

temeiul art. 90 Cod penal a suspendării condiționate a executării pedepsei numite, fiind

stabilit un termen de probațiune de 3 ani fără aplicarea amenzii, reprezintă o soluție de

pedeapsă penală prea blândă, inechitabilă, inadecvată și disproporțională în raport cu

gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite și a scopului pedepsei penale sub aspectul

restabilirii echității sociale, corectării inculpatului, prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni

atât din partea lui, cât și a altor persoane.

materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, fiind vădit

neîntemeiat din următoarele considerente.

În speță, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă

inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este vădit

neîntemeiat.

Conform prevederilor art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art.427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art.427

3

alin.(1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu

recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la

judecarea cauzei.

La caz, Colegiul penal reține că recurentul indică ca temei pentru declararea

recursului ordinar, prevederile art.427 alin.(1) pct. 10) Cod de procedură penală, în sensul

că s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține că,

motivul – temeiul de recurs invocat de recurent nu s-a confirmat în instanța de recurs

ordinar, argumentând în acest context următoarele.

Astfel, ce tine de temeiul de recurs indicat de recurent, prevăzut de art.427 alin.(1)

pct. 10) Cod de procedură penală, în sensul că sau aplicat pedepse individualizate

contrar prevederilor legale și argumentele în susținerea acestui temei, Colegiul penal

menționează că sunt declarative, deoarece în urma examinării materialelor cauzei a

conținutului deciziei instanței de apel, se constată că instanța de apel în decizia sa corect

și-a motivat soluția privind aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, a ținut cont de

prevederile art.61 alin.(2) Cod penal și totodată a ținut cont și de criteriile de

individualizare a pedepsei, prevăzute de art. 75 Cod penal, a luat corect în considerare,

gravitatea infracțiunii săvârșite.

Colegiul penal conchide că, sunt declarative argumentele recurentului precum că

,,instanța de apel practic nu a motivat în nici un fel oportunitatea aplicării pedepsei”,

instanța de apel a indicat în decizie (f.d.124–125), circumstanțele ce au stat la baza

soluției instanței de apel de a aplica prevederile art.90 Cod penal, considerând oportun a

reține în privința inculpatului aplicarea suspendării executării pedepsei cu închisoarea, ori

izolarea sa de societate nu este o măsură necesară și echitabilă, ținând cont și de faptul că

o pedeapsă prea aspră generează apariția unor sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și

de neîncredere în lege.

În această ordine de idei, Colegiul penal remarcă că aplicarea prevederilor art. 90

Cod penal – suspendarea condiționată a executării pedepsei, nu reprezintă o categorie

aparte de pedeapsă, ci o măsură oferită persoanei prin lege de a demonstra că infracțiunea

comisă de ea este un incident în viața acesteia.

Astfel, Colegiul penal conchide că, instanța de apel în decizia sa corect și-a motivat

soluția privind aplicarea pedepsei, a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal, a

luat corect în considerare gravitatea infracțiunii săvârșite, lipsa antecedentelor penale,

lipsa circumstanțelor agravante, motivare pe care Colegiul penal o consideră corectă și o

însușește, ce este conform practicii CtEDO, hotărârea Albert vs România din 16.02.2010.

Colegiul penal statuează că în cadrul condițiilor suspendării, persoana inculpatului

interesează sub raportul periculozității sale, decurgând, în primul rând, din faptă și din

împrejurările în care aceasta a fost săvârșită, iar în al doilea rând, din persoana

infractorului, care trebuie studiată pentru a se putea constata dacă acesta se poate corecta

fără executarea pedepsei.

Totodată, Colegiul penal mai menționează că Curtea Europeană în jurisprudența sa,

s-a pronunțat în favoarea folosirii măsurilor neprivative de libertate (cauza Varga și alții

vs. Ungaria, hotărârea din 10 martie 2015, § 104; cauza Norbert Sikorski v. Polonia,

hotărârea din 22 octombrie 2009, §158), statuând că trebuie să se ia în considerare

4

alternativele disponibile detenției, și nu aplicarea automată a pedepsei închisorii (cauza

Kyprianou v. Cipru, hotărârea din 15 decembrie 2005, §108).

argumentelor instanței de apel expuse în decizia sa lipsesc, iar motivarea din decizia

acesteia, în virtutea corectitudinii ei și pentru a evita repetări inutile, instanța de recurs

ordinar o acceptă și o însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO,

care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că

art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi

înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda,

19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o

instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt

mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezenta erorilor de drept invocate de

recurent ce ar fi afectat decizia atacată sub aspectele contestate, deoarece soluția adoptată

de către instanța de apel este legală și întemeiată, urmând a fi menținută, iar recursul

urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal

d e c i d e :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 14 septembrie 2021, în cauza penală în privința inculpatului Berzan

Sergiu xxx, deoarece este vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 29 aprilie 2022.

Președinte /semnătura/ Timofti Vladimir

Judecători /semnătura/ Țurcan Anatolie

/semnătura/ Plămădeală Ghenadie

5