1ra-1791/2018 — art. 201/1 alin. 2 lit. c CP

Dosarul nr. 1ra-1791/2018

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

14 noiembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Elena Covalenco,

Judecători – Ion Guzun, Iurie Diaconu,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 25 mai 2018, declarat în

propria cauză penală de către inculpatul

Cazacu Valeriu XXXXX, născut la XXXXX, originar din

XXXXX și domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

- în instanța de fond de la 12.07.2017 până la 28.12.2017;

- în instanța de apel de la 06.02.2018 până la 25.05.2018;

- instanța de recurs de la 07.08.2018 până la 14.11.2018.

Asupra admisibilității în principiu a recursului ordinar în cauză, în baza actelor

din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

a c o n s t a t a t :

Cazacu a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin.

(2) lit. c) Cod penal și în baza acestei legi, prin aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8)

Cod de procedură penală, i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un

termen de 1 an, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

13.05.2017, ora 21.30, aflându-se la domiciliul surorii sale Ludmila Cazacu, din XXXXX,

în cadrul unui conflict, urmărind scopul cauzării de leziuni corporale unui membru de

familie, a doborât-o jos pe sora sa, iar apoi intenționat i-a aplicat multiple lovituri cu

pumnii și picioarele pe diferite porțiuni ale corpului, în rezultat pricinuindu-i acesteia

vătămări corporale sub formă de fractura osului radial stâng în 1/3 medie, fără

deplasarea fragmentelor, care se atribuie la categoria de vătămări corporale medii.

acesteia și rejudecarea cauzei, indicând ca examinarea cauzei a fost neobectivă și

superficială.

1

declarat de către inculpat a fost admis din alte motive decât cele indicate, casată

sentința, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit

pentru prima instanță după cum urmează:

Valeriu Cazacu, a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 2011 alin. (2) lit. c) Cod penal și în baza acestei legi i-a fost stabilită pedeapsa sub

formă de închisoare pe un termen de 1 an, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis.

4.1. În motivarea deciziei, instanța de apel a constatat că, motivarea soluției

contrazice dispozitivul sentinței, or din materialele cauzei se constată că prezenta cauză

a fost examinată de prima instanță conform procedurii generale în lipsa inculpatului,

instanța însă în dispozitiv indicând că judecarea a avut loc conform procedurii

simplificate prevăzută la art. 3641 Cod de procedură penală, fapt ce condiționează

casarea sentinței și rejudecarea cauzei în vederea corectării erorii admise.

Instanța de apel a conchis că vinovăția inculpatului a fost pe deplin dovedită prin

probele administrate în respectiva cauză penală și anume: procesul-verbal de constatare a

infracțiunii din 25.05.2017 (f.d.5); înștiințări telefonice din 13.05.2017 (f.d.11,12); cererea

părții vătămate Ludmila Cazacu din 13.05.2017, cu privire la luarea măsurilor în privința lui

Valeriu Cazacu pe faptul acțiunilor ilegale ale acestuia (f.d.13); procesul-verbal de cercetare a

gospodăriei părții vătămate Ludmila Cazacu din 13.05.2017 (f.d.14); explicația părții vătămate

Ludmila Cazacu din 13.03.2017 (f.d.15); raport de constatare nr.110 D din 23.05.2017 în

privința Ludmilei Cazacu, potrivit căruia fractura osului radial stâng în 1/3 medie cu deplasarea

fragmentelor se califică ca vătămări corporale medii cu dereglarea sănătății de lungă durată, a

putut fi pricinuită prin acțiunea unui corp dur contondent sau prin lovire de acesta, posibil la

timpul indicat (f.d.17-19); foto tabel (f.d.20); încheierea Judecătoriei Fălești și ordonanța de

protecție din 27.09.2017, în baza cărora față de Valeriu Cazacu au fost aplicate măsuri de

protecție a victimei Ludmila Cazacu (f.d.21-23); raport de expertiză judiciară nr.132D din

14.06.2017 potrivit căruia, la partea vătămată Cazacu Ludmila, au fost depistate vătămări

corporale sub formă de fractura osului radial stâng în 1/3 medie, fără deplasarea fragmentelor,

care se atribuie la categoria de vătămări corporale medii. Fractura osului radial putea fi cauzată

prin lovire în regiunea antebrațului cu un obiect dur contondent cu suprafața de acțiune limitată

(f.d.28); caracteristica eliberată pe numele Ludmilei Cazacu (f.d.31); certificat eliberat pe numele

Ludmilei Cazacu (f.d.32); procese-verbale din 05.06.17 și din 28.06.2017, de audiere a părții

vătămate Ludmila Cazacu (f.d.34, 35-36); procesul-verbal de audiere a lui Valeriu Cazacu în

calitate de bănuit din 12.06.2017 (f.d.53-55) copiile sentințelor de condamnare a lui Valeriu

Cazacu (f.d.64-65, 67-69, 70-72); procesul-verbal de audiere a lui Cazacu Valeriu în calitate de

învinuit din 07.07.2017 (f.d.75); certificat eliberat pe numele lui Valeriu Cazacu, prin care se

atestă că acesta nu are viză de reședință pe teritoriul XXXXX (f.d.117).

2

Astfel, instanța de apel a statuat că, probele administrate în cadrul prezentei

cauze penale formează un ansamblu probator, prin care se dovedește pe deplin

vinovăția inculpatului Valeriu Cazacu în fapta adusă în învinuire, totodată fiind

combătute argumentele, invocate de apărare atât în cererea de apel, cât și în cadrul

ședinței, cu privire la prezența în acțiunile sale a legitimei apărări.

Totodată, instanța de apel a menționat că, la etapa urmăririi penale, fiind audiat

în calitate de bănuit (f.d.53-55) și ulterior de învinuit (f.d.75), Valeriu Cazacu și-a

recunoscut vinovăția în comiterea faptei imputate, relatând în detalii evenimentele

produse în seara din 13.05.2017 referitor la conflictul apărut între el și sora sa.

Mai mult, instanța de apel a indicat că, declarațiile lui Valeriu Cazacu la etapa

urmăririi penale, cu privire la loviturile aplicate de către acesta părții vătămate,

coroborează cu declarațiile părții vătămate Ludmila Cazacu de la urmărirea penală

(f.d.34, 35-36), în prima instanță (f.d.146) și ulterior în instanța de apel.

Cu referire la alegațiile inculpatului precum că, cercetarea judecătorească a avut

loc în lipsa acestuia, instanța de apel le-a respins, or ultimul a primit rechizitoriul contra

semnătură la 07.07.2017 (f.d.81). Ulterior, din motiv, că și-a schimbat domiciliul, Valeriu

Cazacu a fost telefonat și informat despre data ședinței de judecată și necesitatea

prezentării (f.d.87). Fiind dispusă aducerea silită în privința lui Valeriu Cazacu, acesta

nu a fost găsit la adresele indicate (f.d.98, 99, 115, 116, 117,118). Dat fiind faptul că

măsurile întreprinse de către instanța de judecată în vederea prezentării inculpatului în

ședința de judecată au eșuat, s-a recurs la aplicarea față de ultimul a arestării preventive

și anunțarea lui în căutare (f.d. 122-126). În privința lui Valeriu Cazac la 14.09.2017 a

fost deschis dosar de căutare (f.d.133) și în vederea netergiversării examinării cauzei,

instanța de judecată a purces la soluționarea acesteia în lipsa inculpatului.

Mai mult ca atât, instanța de apel a indicat că, drepturile inculpatului, au fost

respectate inclusiv prin participarea ultimului la examinarea cauzei în ordine de apel,

acesta fiind audiat pe marginea învinuirii aduse, participând inclusiv și la audierea

părții vătămate, fiindu-i acordată posibilitate de a face referire la probele scrise din

materialele cauzei.

La stabilirea și individualizarea pedepsei penale instanța de judecată a ținut cont

de faptul că, inculpatul a comis infracțiunea ce se atribuie categoriei celor grave, în

consecință părții vătămate fiindu-i cauzat un prejudiciu fizic, nu are persoane la

întreținere, se caracterizează negativ la locul de trai, la evidența medicului psihiatru și

narcolog nu se află, anterior a fost condamnat penal de 3 ori pentru săvârșirea

infracțiunilor cu intenție, inclusiv pentru vătămarea intenționată medie a integrității

corporale, antecedentele penale fiind stinse; anterior a mai aplicat violența psihică și

fizică în privința părții vătămate motiv din care în temeiul încheierii Judecătoriei Fălești

din 27.09.2017 a fost emisă ordonanța de protecție a victimei violenței în familie

3

Ludmila Cazacu, prin care agresorului Valeriu Cazacu i-au fost aplicate un șir de

restricții prevăzute de lege pe un termen de 3 luni.

Astfel, instanța de apel a ajuns la concluzia precum că corijarea inculpatului este

posibilă doar prin aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare, în acest sens

reținându-se circumstanțele în care a fost săvârșită infracțiunea incriminată

inculpatului, având la bază pericolul social al faptei săvârșite de inculpat în coraport cu

urmările prejudiciabile a faptei și relațiile sociale afectate.

care solicită casarea deciziei instanței de apel cu remiterea cauzei spre rejudecare.

Recurentul susține că acțiunile acestuia constituie legitima apărare, or ultimul s-a

apărat de sora acestuia.

Totodată, inculpatul menționează dezacordul cu aprecierea probelor de către

instanțele anterioare, susținând că hotărârile anterioare sunt nefondate.

raport cu materialele cauzei și motivele invocate, ținând cont de opinia procurorului

expusă în referință, prin care se solicită declararea inadmisibilității recursului, Colegiul

penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității

acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Colegiul penal constată că, din textul recursului reiese că recurentul și-a

întemeiat recursul pe temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, care prevede că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a

repara erorile de drept comise de această instanță, inclusiv și în temeiul când hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor

de drept formal și material.

În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar, în care

nici nu sunt indicate concrete erori de drept și clar definite (pct. 5. din decizie), se atestă

că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârii contestate, inclusiv cele

reproduse în pct. 4.1. din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanța de apel

a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată

inculpatului și încadrarea juridică justă a acțiunilor infracționale ale acestuia, în strictă

conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept

material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar.

4

Astfel, Colegiul penal ține să remarce faptul că, nerecunoașterea vinei de către

inculpat nu îl absolvente pe inculpat de răspundere penală, iar poziția acestuia precum

că acțiunile lui constituie legitima apărare, este combătută de cumulul de probe

administrate în respectiva cauză penală și anume, procesul-verbal din 13.05.2017 de

cercetare a gospodăriei părții vătămate Ludmila Cazacu (f.d.14); declarațiile părții vătămate din

13.03.2017 (f.d.15); raportul de constatare nr.110 D din 23.05.2017 în privința Ludmilei

Cazacu (f.d.17-19); foto tabel (f.d.20); încheierea Judecătoriei Fălești și ordonanța de protecție

din 27.09.2017 (f.d.21-23); raportul de expertiză judiciară nr.132D din 14.06.2017 (f.d.28);

declarațiile lui Valeriu Cazacu în calitate de bănuit (f.d.53-55).

Totodată, Colegiul penal reține că, inculpatul Valeriu Cazacu la etapa urmăririi

penale și-a recunoscut vinovăția în comiterea faptei imputate, relatând în detalii

evenimentele produse în seara din 13 mai 2017, referitor la conflictul apărut între el și

sora sa, declarațiile acestuia fiind în deplină concordanță cu cumulul de probe

administrat în respectiva cauză penală.

Mai mult, Colegiul penal susține că, potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea

situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea

demonstrând cu prisosință soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța

de fond și-a motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care

confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient

orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească

de a relua motivele jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei,

Helle c. Finlandei). Art. 6 din CEDO impune în sarcina instanței, obligația de a efectua o

examinare efectivă a motivelor, argumentelor și probelor propuse de părți, cu excepția

cazului în care se apreciază relevanța acestora, iar obligația motivării deciziilor, impusă

instanțelor de art. 6 § 1 din CEDO, nu poate fi înțeleasă ca impunând formularea unui

răspuns detaliat la fiecare argument (hotărârea CtEDO, pct. 80-81, Perez c. Franței).

Pe lângă aceasta, recursul vizat este întemeiat doar pe critica modului în care

instanțele de fond și de apel au apreciat probele și circumstanțele cauzei (pct. 5. din

decizie). Însă, pornind de la relevanțele art. 6 pct. 111 ), 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului

de procedură penală, eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a probelor,

iar judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în

urma cercetării tuturor probelor administrate.

Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate

în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală

și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere

probelor din dosar.

Astfel, activitatea instanțelor de fond și de apel privind doar aprecierea sau

reaprecierea probelor și circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel pe care îl propune

5

apărarea este o competență și prerogativă legală a acestei instanțe, care nu constituie

un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală

și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel, este lipsită de orice temei

legal.

Mai mult, motivele invocate în recurs au constituit deja obiect de examinare în

instanța de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens (pct. 5. din decizie),

iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor cauzei care au fost puse la baza

sentinței de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei pentru

reexaminarea cauzei (hotărârea CtEDO, pct. 20, Bujnița c. Moldovei).

Împrejurările enunțate denotă că instanța de apel nu a comis erori de drept în

raport cu motivele invocate de recurent, că hotărârea contestată conține motive clare și

legale pe care se întemeiază soluția și că recursul ordinar este unul vădit neîntemeiat.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide

inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este vădit

neîntemeiat. Prin urmare, odată ce recursul ordinar este vădit neîntemeiat, el urmează

a fi declarat inadmisibil.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat împotriva deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Bălți din 25 mai 2018, de către inculpatul Cazacu Valeriu XXXXX în

propria cauză penală, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 12 decembrie 2018.

Președinte: Elena Covalenco

Judecători: Ion Guzun

Iurie Diaconu

6