1ra-1339/2018 — art. 320/1 CP

1ra-1339/2018 — art. 320/1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-1339/2018

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

17 iulie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Nicolae Gordilă,

Judecători – Ion Guzun, Elena Covalenco, Liliana Catan, Iurie Diaconu,

judecând în ședință, fără participarea părților, recursurile ordinare declarate de

către avocatul Cornelia Gorenco în numele inculpatului și ultimul, prin care solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 aprilie 2018, în

cauza penală privindu-l pe

Lupu Vasili XXXXX, născut la XXXXX,

originar din XXXXX, domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 11.07.2017 - 21.02.2018;

instanța de apel: 27.03.2018 - 18.04.2018;

instanța de recurs: 06.06.2018 - 17.07.2018.

Asupra admisibilității în principiu a recursului ordinar în cauză, în baza actelor

din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

a c o n s t a t a t :

Lupu a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 3201, art.

3201, art. 3201, art. 3201, art. 3201 Cod penal, fiind condamnat: în baza art. 3201 Cod penal,

la pedeapsă cu închisoare pe termen de 1 an; art. 3201 Cod penal, la pedeapsă cu

închisoare pe termen de 1 an; art. 3201 Cod penal, la pedeapsă cu închisoare pe termen

de 1 an; art. 3201 Cod penal, la pedeapsă cu închisoare pe termen de 1 an; art. 3201 Cod

penal, la pedeapsă cu închisoare pe termen de 1 an.

În temeiul prevederilor art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al

pedepselor aplicate inculpatului, Vasili Lupu, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă sub

formă de închisoare pe un termen de 1 an și 8 luni, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis.

1

Lupu, la 22 iunie 2017, contrar măsurilor de protecție aplicate prin ordonanța de

protecție din 16 iunie 2017, emisă de către Judecătoria mun. Chișinău, sediul Rîșcani,

prin care față de ultimul au fost dispuse: de a nu contacta victima, Elena Plopa, prin

telefon, corespondență poștală, sau în alt mod; de a participa la un program special de

conciliere psihologică necesară pentru reducerea violenței sau dispariției ei; de a sta

departe de locul unde se află victima, cu respectarea distanței de 300 m; să părăsească

locuința comună fără a decide asupra dreptului de proprietate, pe un termen de 3 luni,

în mod intenționat, eschivându-se de la executarea măsurilor stabilite, fiind în stare de

ebrietate a venit la domiciliul situat în XXXXX, manifestând un comportament agresiv,

exprimându-se către victima, Elena Plopa, cu cuvinte necenzurate.

Tot, el Vasili Lupu la 25 iunie 2017, contrar măsurilor de protecție aplicate prin

ordonanța de protecție din 16 iunie 2017, emisă de către Judecătoria mun. Chișinău,

sediul Rîșcani, prin care față de ultimul au fost dispuse: de a nu contacta victima Elena

Plopa prin telefon, corespondență poștală, sau în alt mod; de a participa la un program

special de conciliere psihologică necesară pentru reducerea violenței sau dispariției ei;

de a sta departe de locul unde se află victima, cu respectarea distanței de 300 m; să

părăsească locuința comună fără a decide asupra dreptului de proprietate, pe un

termen de 3 luni, în mod intenționat, eschivându-se de la executarea măsurilor stabilite,

fiind în stare de ebrietate a venit la domiciliul situat în XXXXX, manifestând un

comportament agresiv, exprimându-se către victima, Elena Plopa, cu cuvinte

necenzurate și refuzând categoric să părăsească locuința comună conform ordonanței

de protecție.

Tot, inculpatul, Lupu Vasili, la 26 iunie 2017, contrar măsurilor de protecție

aplicate prin ordonanța de protecție din 16 iunie 2017, emisă de către Judecătoria mun.

Chișinău, sediul Rîșcani, prin care față de ultimul au fost dispuse: de a nu contacta

victima, Elena Plopa, prin telefon, corespondență poștală, sau în alt mod; de a participa

la un program special de conciliere psihologică necesară pentru reducerea violenței sau

dispariției ei; de a sta departe de locul unde se află victima, cu respectarea distanței de

300 m; să părăsească locuința comună fără a decide asupra dreptului de proprietate, pe

un termen de 3 luni, care i-a fost adusă la cunoștința lui Vasili Lupu de către Ofițerul

operativ de sector al IP Rîșcani al DP mun. Chișinău, Ion Harabari, în mod intenționat,

eschivându-se de la executarea măsurilor stabilite, fiind în stare de ebrietate a venit la

domiciliul situat în XXXXX, iar la ora 20:00 la sosirea în apartamentul victimei, Elena

Plopa, care i-a solicitat să părăsească domiciliul, Vasili Lupu a refuzat să îndeplinească

solicitările legale și a numit-o pe victimă cu cuvinte necenzurate, rămânând în

apartament până la ora 22:18 când la solicitarea victimei, Elena Plopa, au intervenit

2

colaboratorii de poliție din cadrul BRO al DP mun. Chișinău și l-a condus pe Vasili

Lupu la sediul IP Rîșcani al DP mun. Chișinău.

Tot, el Vasili Lupu la 24 iulie 2017, contrar măsurilor de protecție aplicate prin

ordonanța de protecție din 16 iunie 2017, emisă de către Judecătoria mun. Chișinău,

sediul Rîșcani, prin care față de ultimul au fost dispuse: de a nu contacta victima Elena

Plopa prin telefon, corespondență poștală, sau alt mod; de a participa la un program

special de conciliere psihologică necesară pentru reducerea violenței sau dispariției ei;

- de a sta departe de locul unde se află victima, cu respectarea distanței de 300 m; să

părăsească locuința comună fără a decide asupra dreptului de proprietate, pe un

termen de 3 luni, în mod intenționat, eschivându-se de la executarea măsurilor stabilite,

fiind în stare de ebrietate a venit la domiciliul situat în XXXXX, a intrat în contact cu

ultima, numind-o cu cuvinte necenzurate, concomitent bruscând-o.

Tot, inculpatul, Vasili Lupu, la 27 iulie 2017, contrar măsurilor de protecție

aplicate prin ordonanța de protecție din 16 iunie 2017, emisă de către Judecătoria mun.

Chișinău, sediul Rîșcani, prin care față de ultimul au fost dispuse: de a nu contacta

victima Elena Plopa prin telefon, corespondență poștală, sau în alt mod; de a participa

la un program special de conciliere psihologică necesară pentru reducerea violenței sau

dispariției ei; - de a sta departe de locul unde se află victima, cu respectarea distanței

de 300 m; să părăsească locuința comună fără a decide asupra dreptului de proprietate,

pe un termen de 3 luni, în mod intenționat, eschivându-se de la executarea măsurilor

stabilite, fiind în stare de ebrietate a venit la domiciliu situat în XXXXX, manifestând un

comportament agresiv, exprimându-se către victima, Elena Plopa, cu cuvinte

necenzurate, aceste acțiuni fiind sistematice.

declarat apel prin care a solicitat casarea parțială a sentinței Judecătoriei mun. Chișinău,

sediul Rîșcani din 21 februarie 2018, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărâri prin care acțiunile inculpatului Vasili Lupu să fie calificate în baza art. 29, 3201

Cod penal, cu aplicarea pedepsei sub formă de muncă neremunerată în folosul

comunității în mărime de 200 ore.

În motivarea apelului, partea apărării a indicat că, consideră sentința neîntemeiată

în partea calificării acțiunilor clientului său și a individualizării pedepsei, or, la emiterea

sentinței instanța de fond nu a efectuat o analiză amplă a acțiunilor și personalității

inculpatului.

Totodată, apelantul a indicat că, de către acuzare au fost greșit încadrate ca

infracțiuni separate, deoarece au fost încălcate măsurile stabilite în ordonanța de

protecție și anume la 22.06.2017, 25.06.2017, 26.06.2017, 24.07.2017, 27.07.2017, încadrare

care a fost preluată și de către instanța de judecată, or, faptele comise de către

3

inculpatul, Vasili Lupu, întrunesc un șir de semne generale ale unei infracțiuni

prelungite, în condițiile în care ultimul a realizat latura obiectivă prin mai multe acțiuni

identice în esență, prin aceeași metodă, în intervale relativ scurte de timp, în prezența

aceleași forme de vinovăție, a acelorași motive identice și a unui singur scop.

De asemenea, avocatul a menționat că inculpatul, este învinuit de comiterea unei

infracțiuni mai puțin grave, pentru care nu este prevăzută o pedeapsă exclusiv cu

închisoarea, este angajat în câmpul muncii, nu se află la evidența medicului narcolog

sau psihiatru, se află în stare de arest de 6 luni de zile.

fost respins ca nefondat apelul declarat de către avocatul Pavel Grițco în numele

inculpatul, cu menținerea hotărârii atacate.

4.1. În motivarea deciziei, instanța de apel a constatat că, instanța de fond corect

a stabilit situația de fapt și vinovăția inculpatului care a fost dovedită cu certitudine și

fără echivoc, dând faptei săvârșite încadrarea juridică corespunzătoare materialului

probator administrat.

Analizând în ansamblu probele cauzei penale date prin prisma art. 101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și

coroborării lor, instanța de apel a concluzionat că, inculpatul a comis fapta imputată

conform indicilor infracțiunii prevăzute de art. 3201 Cod penal, separat pe cinci capete

de învinuire ,,neexecutarea intenționată a măsurilor stabilite de instanța de judecată în

ordonanța de protecție a victimei violenței în familie".

Astfel, potrivit declarațiilor date în cadrul cercetării judecătorești inculpatul de

fapt nu a negat faptul că a încălcat ordonanța de protecție, dar a invocat că este unicul

său domiciliu și nu are unde trăi.

Subsecvent, instanța de apel a statuat că, deși inculpatul Vasili Lupu nu și-a

recunoscut vina, vinovăția acestuia este demonstrată integral prin probele acumulate

legal în cadrul urmăririi penale, care au fost examinate în instanța de judecată și

verificate în cadrul instanței de apel și anume: declarațiile părții vătămate, Elena Plopa;

declarațiile martorilor, Victoria Pascali, Andrei Condrea, Larisa Castraveț, Ion

Harabari, procesul-verbal de confruntare dintre Elena Plopa și bănuitul Vasili Lupu

(Volumul I, f. d. 20); ordonanța de protecție emisă de Judecătoria Rîșcani, mun.

Chișinău din 16 iunie 2017 (Volumul I, f.d. 19).

În cadrul ședinței instanței de apel, procurorul a solicitat cercetarea suplimentară

a următoarelor mijloace de probă: revendicarea inculpatului Vasili Lupu ce conține mai

multe înscrisuri (Volumul I, f.d. 22); sentința Judecătoriei Chișinău din 30 ianuarie 2017

(Volumul VI, f.d. 208-216).

4

Instanța de apel a respins ca fiind nefondat argumentul apărării privind calificarea

incorectă de către instanță a acțiunilor comise de către inculpatul, Vasili Lupu, pe 5

infracțiuni separate în temeiul prevederilor art. 3201 Cod penal, pe când acțiunile

urmau a fi calificate în baza art. 29, art. 3201 Cod penal, or, instanța legal a stabilit

vinovăția și a condamnat inculpatul pentru fiecare infracțiune comisă separat (5 capete

de acuzare pe art. 3201 Cod penal ,,neexecutarea intenționată a măsurilor stabilite de instanța

de judecată în ordonanța de protecție a victimei violenței în familie").

La stabilirea pedepsei, prima instanță a ținut cont de gravitatea infracțiunii,

personalitatea infractorului, circumstanțele cauzei, precum și influența pedepsei

asupra inculpatului. Astfel, la stabilirea pedepsei inculpatului instanța de fond a

acordat deplină eficiență prevederilor art. 61, 75 Cod penal și ca urmare, acesta a fost

recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 3201 Cod penal (5

capete de acuzare), stabilindu-i-se pedeapsa sub formă de închisoare cu executare.

Astfel, inculpatul, Vasili Lupu, la vârstă de 58 de ani, a avut o comportare parțial

sinceră în cursul procesului penal în ce privește poziția de recunoaștere a vinovăției și

din declarațiile acestuia în ședința de judecată nu rezultă căința sinceră, anterior este

judecat pentru infracțiune de violență în familie, fiindu-i aplicată sancțiune sub formă

de muncă neremunerată în folosul comunității, iar ordonanța de protecție a căror

restricții au fost încălcate de către inculpat, a fost emisă la fel în privința fostei soții,

Elena Plopa. Prin urmare, sancțiunea sub formă de muncă neremunerată în folosul

comunității aplicată pentru o altă infracțiune nu a fost una eficientă și acesta a comis

alte infracțiuni.

Subsecvent, din probatoriul administrat instanța de apel a constatat că, relațiile

dintre inculpat și victimă, care sunt soț și soție, sunt tensionate, altercații fizice au fost

continue, victima fiind supusă unor suferințe fizice și psihice. Prin urmare, inculpatul

nu a mers pe calea corijării, nu a apreciat șansa acordată și a comis din nou o altă

infracțiune de același gen. Inculpatul face abuz de băuturi alcoolice și în stare în care se

induce singur devine violent și pe acest fon creează conflicte cu soția. Circumstanțe

agravante și atenuante, nu au fost stabilite.

Astfel, ținând cont de evoluția evenimentelor, instanța de apel a statuat că,

pedeapsa stabilită trebuie să corespundă faptei comise, în totalitatea lor, astfel,

corectarea și reeducarea lui Vasili Lupu este posibilă doar aplicându-i o pedeapsă

penală cu închisoare, or, anterior a fost în conflict cu legea penală, îi sunt incriminate

cinci episoade de încălcare a ordonanței de protecție emisă de judecător, în perioada 22

iunie - 27 iulie 2017 a încălcat restricțiile impuse prin această ordonanța de cinci ori.

Totodată, instanța de apel a conchis că, ținând cont de faptul că, inculpatul este

învinuit prin ordonanțe de pune sub învinuire separat, și cauzele au fost conexate într-

5

o singură procedură, pedeapsa stabilită de către prima instanță corect i-a fost aplicată

prin prisma art. 84 Cod penal.

Cornelia Gorenco în numele inculpatului, în temeiurile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10), 12)

Cod de procedură penală, prin care solicită casarea deciziei, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei hotărâri prin care inculpatul să fie recunoscut vinovat de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 29, 3201 Cod penal și să-i fie stabilită pedeapsă sub formă

de muncă neremunerată în folosul comunității sau să-i aplice o pedeapsă mai blândă.

În motivarea recursului declarat, avocatul invocă aceleași argumente indicate în

cererea de apel, totodată, susținând că instanța de apel la individualizarea pedepsei

penale aplicate inculpatului nu a ținut cont de faptul că, inculpatul nu a negat faptul că

a încălcat ordonanța de protecție, ca este singurul domiciliu și nu are unde locui,

infracțiunea se califică ca una mai puțin gravă, la evidența medicului psihiatru și

narcolog nu se află, condițiile de detenție și vârsta inculpatului.

5.1. Inculpatul declară recursuri ordinare fără a invoca vreun temei prevăzut de

art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prin care solicită casarea deciziei instanței de

apel, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri prin care inculpatului să-i fie

stabilită o pedeapsă mai blândă.

procurorului expusă în referință, Colegiul penal lărgit constată că, acestea urmează a fi

admise din următoarele considerente.

Pentru a statua asupra acestei soluții, instanța de recurs a rezultat din următoarele

circumstanțe de drept și de fapt.

Într-un prim aspect, se relevă că rațiunea și finalitatea exercitării căii de atac, în

particular avându-se în vedere recursul ordinar, constă în înlăturarea erorilor admise

de instanțele ierarhic inferioare la etapele precedente de judecare a cauzei, iar controlul

judecătoresc pe care acesta îl declanșează, are un rol preventiv și unul reparator.

Potrivit dispoziției art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul declarat

împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță

asupra tuturor motivelor invocate în recurs de către titularul acestuia.

În drept, soluția instanței de recurs se fundamentează pe prevederile stipulate în

art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit cărora judecând recursul

instanța este în drept să-l admită, cu casarea totală a hotărârii atacate și cu rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, când eroarea de drept comisă poate fi corectată

de la această etapă a procedurilor, fără a-i fi agravată situația inculpatului.

6

Apărarea își întemeiază recursurile potrivit prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 6)

și 10), 12) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului

pentru a repara erorile de drept comise de această instanță, inclusiv și în temeiul când

hotărârea atacată nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția, când s-au

aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale și faptei săvârșite i s-a dat o

încadrare juridică greșită.

Din conținutul recursului ordinar declarat de către avocatul Cornelia Gorenco în

numele inculpatului, se constată că acesta invocă critici similare celor disputate și la

etapa judecării cauzei în apel, pledând pentru rejudecarea cauzei și pronunțarea unei

noi hotărâri prin care inculpatul să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 29, 3201 Cod penal, și în baza sancțiunii acestei norme penale să îi fie

stabilită o pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității sau să îi

fie aplicată o pedeapsă mai blândă.

Astfel, Colegiul penal lărgit conchide că, instanțele de fond, nu au ținut cont de

prevederile art. 28 și 30 Cod penal și eronat au calificat acțiunile ilegale ale inculpatului,

Vasili Lupu, ca 5 infracțiuni separate, or, ultimul a săvârșit o singură infracțiune,

aceasta fiind prelungită, deoarece fapta a fost săvârșită cu o intenție unică, caracterizată

prin mai multe acțiuni infracționale identice, comise cu un singur scop și alcătuind în

ansamblu o infracțiune de neexecutare intenționată a măsurilor stabilite de instanța de

judecată în ordonanța de protecție a victimei violenței în familie, prevăzută de art. 3201

Cod penal.

În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit constată că, inculpatul Vasili Lupu,

la 22 iunie 2017, contrar măsurilor de protecție aplicate prin ordonanța de protecție din

16 iunie 2017, emisă de către Judecătoria mun. Chișinău, sediul Rîșcani, prin care față

de ultimul au fost dispuse: de a nu contacta victima, Elena Plopa, prin telefon,

corespondență poștală, sau în alt mod; de a participa la un program special de conciliere

psihologică necesară pentru reducerea violenței sau dispariției ei; de a sta departe de

locul unde se află victima, cu respectarea distanței de 300 m; să părăsească locuința

comună fără a decide asupra dreptului de proprietate, pe un termen de 3 luni, în mod

intenționat, eschivându-se de la executarea măsurilor stabilite, fiind în stare de ebrietate

a venit la domiciliul situat XXXXX, manifestând un comportament agresiv,

exprimându-se către victima, Elena Plopa, cu cuvinte necenzurate.

Tot, el Vasili Lupu la 25 iunie 2017, contrar măsurilor de protecție aplicate prin

ordonanța de protecție din 16 iunie 2017, emisă de către Judecătoria mun. Chișinău,

sediul Rîșcani, prin care față de ultimul au fost dispuse: de a nu contacta victima Elena

Plopa prin telefon, corespondență poștală, sau în alt mod; de a participa la un program

special de conciliere psihologică necesară pentru reducerea violenței sau dispariției ei;

7

de a sta departe de locul unde se află victima, cu respectarea distanței de 300 m; să

părăsească locuința comună fără a decide asupra dreptului de proprietate, pe un

termen de 3 luni, în mod intenționat, eschivându-se de la executarea măsurilor stabilite,

fiind în stare de ebrietate a venit la domiciliul situat în XXXXX, manifestând un

comportament agresiv, exprimându-se către victima, Elena Plopa, cu cuvinte

necenzurate și refuzând categoric să părăsească locuința comună conform ordonanței

de protecție.

Tot, inculpatul, Lupu Vasili, la 26 iunie 2017, contrar măsurilor de protecție

aplicate prin ordonanța de protecție din 16 iunie 2017, emisă de către Judecătoria mun.

Chișinău, sediul Rîșcani, prin care față de ultimul au fost dispuse: de a nu contacta

victima, Elena Plopa, prin telefon, corespondență poștală, sau în alt mod; de a participa

la un program special de conciliere psihologică necesară pentru reducerea violenței sau

dispariției ei; de a sta departe de locul unde se află victima, cu respectarea distanței de

300 m; să părăsească locuința comună fără a decide asupra dreptului de proprietate, pe

un termen de 3 luni, care i-a fost adusă la cunoștința lui Vasili Lupu de către Ofițerul

operativ de sector al IP Rîșcani al DP mun. Chișinău, Ion Harabari, în mod intenționat,

eschivându-se de la executarea măsurilor stabilite, fiind în stare de ebrietate a venit la

domiciliul situat în XXXXX, iar la ora 20:00 la sosirea în apartamentul victimei, Elena

Plopa, care i-a solicitat să părăsească domiciliul, Vasili Lupu a refuzat să îndeplinească

solicitările legale și a numit-o pe victimă cu cuvinte necenzurate, rămânând în

apartament până la ora 22:18 când la solicitarea victimei, Elena Plopa, au intervenit

colaboratorii de poliție din cadrul BRO al DP mun. Chișinău și l-a condus pe Vasili

Lupu la sediul IP Rîșcani al DP mun. Chișinău.

Tot, el Vasili Lupu la 24 iulie 2017, contrar măsurilor de protecție aplicate prin

ordonanța de protecție din 16 iunie 2017, emisă de către Judecătoria mun. Chișinău,

sediul Rîșcani, prin care față de ultimul au fost dispuse: de a nu contacta victima Elena

Plopa prin telefon, corespondență poștală, sau alt mod; de a participa la un program

special de conciliere psihologică necesară pentru reducerea violenței sau dispariției ei;

- de a sta departe de locul unde se află victima, cu respectarea distanței de 300 m; să

părăsească locuința comună fără a decide asupra dreptului de proprietate, pe un

termen de 3 luni, în mod intenționat, eschivându-se de la executarea măsurilor stabilite,

fiind în stare de ebrietate a venit la domiciliul situat în XXXXX, a intrat în contact cu

ultima, numind-o cu cuvinte necenzurate, concomitent bruscând-o.

Tot, inculpatul, Vasili Lupu, la 27 iulie 2017, contrar măsurilor de protecție

aplicate prin ordonanța de protecție din 16 iunie 2017, emisă de către Judecătoria mun.

Chișinău, sediul Rîșcani, prin care față de ultimul au fost dispuse: de a nu contacta

victima Elena Plopa prin telefon, corespondență poștală, sau în alt mod; de a participa

8

la un program special de conciliere psihologică necesară pentru reducerea violenței sau

dispariției ei; - de a sta departe de locul unde se află victima, cu respectarea distanței

de 300 m; să părăsească locuința comună fără a decide asupra dreptului de proprietate,

pe un termen de 3 luni, în mod intenționat, eschivându-se de la executarea măsurilor

stabilite, fiind în stare de ebrietate a venit la domiciliu situat în XXXXX, mun. Chișinău,

manifestând un comportament agresiv, exprimându-se către victima, Elena Plopa, cu

cuvinte necenzurate, aceste acțiuni fiind sistematice.

Astfel, Vasili Lupu se recunoaște vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 3201 Cod penal și anume, neexecutarea intenționată sau eschivarea de la executarea

măsurilor stabilite de instanța de judecată în ordonanța de protecție a victimei violenței în

familie, stabilindu-i o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 1 an, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Colegiul penal lărgit reține că, potrivit art. 28 Cod penal, infracțiunea unică

reprezintă o acțiune (inacțiune) sau un sistem de acțiuni (inacțiuni) care se califică

conform dispoziției unei singure norme a legii penale.

Astfel, reieșind din conținutul acestei norme, infracțiunea unică poate fi realizată

ori printr-o singură acțiuni (inacțiune), ori printr-un sistem de acțiuni (inacțiuni), care

se limitează la conținutul unei infracțiuni unice.

Prin unitatea de infracțiune se înțelege situația în care o activitate infracțională,

formată dintr-o acțiune (inacțiune) ori din mai multe acțiuni (inacțiuni) se consideră,

potrivit stării de fapt ori potrivit legii, o singură infracțiune pentru care se aplică o

singură pedeapsă.

Consecvent, o formă a unității de infracțiune este unitatea legală, care la rândul

ei se poate manifesta prin caracterul prelungit al acțiunilor inculpatului.

Prin urmare, potrivit art. 30 Cod penal, se consideră infracțiune prelungită fapta

săvârșită cu intenție unică, caracterizată prin două sau mai multe acțiuni infracționale

identice, comise cu un singur scop, alcătuind în ansamblu o infracțiune și care se

consumă din momentul săvârșirii ultimei acțiuni sau inacțiuni infracționale.

Respectiv, este cert faptul că o infracțiune este considerată prelungită atunci când

persoana săvârșește, la diferite intervale de timp, dar în realizarea unei rezoluții unice,

acțiuni sau inacțiuni care prezintă, fiecare în parte, conținutul aceleiași infracțiuni.

Având în vedere starea de fapt reținută de instanțele de fond, inculpatul este

învinuit că, la 22.06.2017, 25.06.2017, 26.06.2017, 24.07.2017 și 27.07.2017 a încălcat

ordonanța de protecție emisă de către Judecătoria mun. Chișinău, sediul Rîșcani la

16.06.2017 în favoarea părții vătămate, Elena Plopa.

După cum reiese din materialele cauzei, toate acțiunile inculpatului au fost

realizate precum prevede art. 30 Cod penal, cu o intenție unică, prin mai multe acțiuni

9

infracționale identice, dar în realizarea unui scop unic și care alcătuiesc în ansamblu

aceiași infracțiune - art. 3201 Cod penal - neexecutarea măsurilor din ordonanța de protecție

a victimei violenței în familie din 16.06.2017.

Or, reieșind din prevederile art. 32 și 33 alin. (1) și (3) Cod penal, pluralitatea de

infracțiuni constituie, după caz, concurs de infracțiuni sau recidivă. Se consideră

concurs de infracțiuni săvârșirea de către o persoană a două sau mai multor infracțiuni

dacă persoana nu a fost condamnată definitiv pentru vreuna din ele și dacă nu a expirat

termenul de prescripție de tragere la răspundere penală, cu excepția cazurilor când

săvârșirea a două sau mai multor infracțiuni este prevăzută în articolele părții speciale

a Codului în calitate de circumstanță care agravează pedeapsa. Concursul real există

atunci când persoana, prin două sau mai multe acțiuni (inacțiuni), săvârșește două sau

mai multe infracțiuni. Respectiv, concursul real de infracțiuni poate să fie prezent doar

în cazul în care o persoană, prin două sau mai multe acțiuni (inacțiuni) distincte, în baza

unor rezoluții sau forme de vinovăție separate, săvârșește două sau mai multe

infracțiuni prevăzute de diferite componențe de infracțiune.

Având în vedere cele expuse, prevederile art. 32 și 33 Cod penal, sunt străine

speței de față, or, instanța de recurs reiterează că în cauza penală deferită judecății, toate

acțiunile inculpatului se încadrează în componența unei singure infracțiuni.

Cu referire la pedeapsa aplicată inculpatului, Vasili Lupu, Colegiul penal lărgit

susține că, conform prevederilor art. 61, 75 alin. (1) Cod penal, pedeapsa penală este o

măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului

și se aplică persoanelor care au săvârșit infracțiuni, cauzând anumite lipsuri și restricții

drepturilor lor, având drept scop restabilirea echității sociale și corectarea acestuia.

Persoanei recunoscute vinovată de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă

echitabilă în strictă conformitate cu dispozițiile Părții Speciale și Generale ale Codului

penal.

Astfel, Colegiul penal lărgit reține că, persoanei declarate vinovate trebuie să i se

aplice o pedeapsă, echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana

se declară vinovată.

Conform art. 16 alin. (3) Cod penal, inculpatul a comis o faptă mai puțin gravă,

deoarece infracțiunea prevăzută de art. 3201 Cod penal, imputată inculpatului prevede

o pedeapsă maximă cu închisoarea pe un termen de până la 3 inclusiv.

Astfel, conform prevederilor art. 75 alin. (2) Cod penal, Colegiul penal lărgit

indică că, o pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative prevăzute pentru

săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din

numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei.

10

În aceste circumstanțe, Colegiul penal lărgit menționează că, relațiile dintre

inculpat și victimă, care sunt soț și soție, sunt tensionate, altercații fizice au fost

continue, victima fiind supusă unor suferințe fizice și psihice, respectiv, inculpatul nu

a mers pe calea corijării, nu a apreciat șansa acordată, dar a comis o altă infracțiune de

același gen.

Totodată, la individualizarea pedepsei, Colegiul penal lărgit ține cont, de vârsta

inculpatului, de faptul că pe tot parcursul procesului penal a dat dovadă de un

comportament parțial sincer, anterior este judecat pentru infracțiune de violență în

familie, fiindu-i aplicată sancțiune sub formă de muncă neremunerată în folosul

comunității, iar ordonanța de protecție a căror restricții au fost încălcate de către

inculpat, a fost emisă la fel în privința fostei soții, Elena Plopa.

Conform art. 76, 77 Cod penal, la cauză nu au fost reținute circumstanțe

atenuante sau agravante.

Astfel, potrivit art. 61 Cod penal, pedeapsa are drept scop restabilirea echității

sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni

atât din partea condamnatului, cât și a altor persoane. Executarea pedepsei nu trebuie

să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească demnitatea persoanei condamnate.

În concluzie Colegiul penal lărgit susține că, scopul pedepsei penale va fi atins

doar prin stabilirea unei pedepse privative de libertate, or, în speța dată se

demonstrează cert că, o pedeapsă prea blândă generează dispreț față de ea și nu este

suficientă nici pentru corectarea infractorului și nici pentru prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni, or, sancțiunea sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității

aplicată inculpatului pentru o altă infracțiune nu a fost una eficientă și acesta a comis

altă infracțiune.

Așadar, Colegiul penal lărgit conchide că pedeapsa sub formă de închisoare pe un

termen de 1 an, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, va atinge

scopul pedepsei stipulat la art. 61 Cod penal.

Rezumând cele expuse, prevederile pct. 6) și 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală și-au găsit confirmarea la examinarea recursurilor declarate, fiind stabilite

erorile de drept invocate de către avocatul Cornelia Gorenco în numele inculpatului și

ultimul.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

11

admite recursurile ordinare, declarate de către avocatul Cornelia Gorenco în

numele inculpatului și ultimul, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 18 aprilie 2018 și sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 21

februarie 2018, rejudecă cauza și pronunță o nouă hotărâre, după cum urmează:

Lupu Vasili XXXXX se recunoaște vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 3201 Cod penal, stabilindu-i o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 1

an, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Termenul executării pedepsei pentru Lupu Vasili XXXXX se calculează din 17 iulie

2018, cu deducerea duratei deținerii în stare de arest preventiv și a pedepsei executate

de la 27 iulie 2017 până la ziua pronunțării prezentei hotărâri.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 15 august 2018.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Ion Guzun

Elena Covalenco

Liliana Catan

Iurie Diaconu

12