1ra-1339/2018 — art. 320/1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 320/1 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
1ra-1339/2018 — art. 320/1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 1ra-1339/2018 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E D E C I Z I E 17 iulie 2018 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte – Nicolae Gordilă, Judecători – Ion Guzun, Elena Covalenco, Liliana Catan, Iurie Diaconu, judecând în ședință, fără participarea părților, recursurile ordinare declarate de către avocatul Cornelia Gorenco în numele inculpatului și ultimul, prin care solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 aprilie 2018, în cauza penală privindu-l pe Lupu Vasili XXXXX, născut la XXXXX, originar din XXXXX, domiciliat în XXXXX. Termenul de examinare a cauzei: prima instanță: 11.07.2017 - 21.02.2018; instanța de apel: 27.03.2018 - 18.04.2018; instanța de recurs: 06.06.2018 - 17.07.2018.
Asupra admisibilității în principiu a recursului ordinar în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, a c o n s t a t a t :
Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 21 februarie 2018, Vasili Lupu a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 3201, art. 3201, art. 3201, art. 3201, art. 3201 Cod penal, fiind condamnat: în baza art. 3201 Cod penal, la pedeapsă cu închisoare pe termen de 1 an; art. 3201 Cod penal, la pedeapsă cu închisoare pe termen de 1 an; art. 3201 Cod penal, la pedeapsă cu închisoare pe termen de 1 an; art. 3201 Cod penal, la pedeapsă cu închisoare pe termen de 1 an; art. 3201 Cod penal, la pedeapsă cu închisoare pe termen de 1 an. În temeiul prevederilor art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate inculpatului, Vasili Lupu, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 1 an și 8 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. 1
Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, inculpatul Vasili Lupu, la 22 iunie 2017, contrar măsurilor de protecție aplicate prin ordonanța de protecție din 16 iunie 2017, emisă de către Judecătoria mun. Chișinău, sediul Rîșcani, prin care față de ultimul au fost dispuse: de a nu contacta victima, Elena Plopa, prin telefon, corespondență poștală, sau în alt mod; de a participa la un program special de conciliere psihologică necesară pentru reducerea violenței sau dispariției ei; de a sta departe de locul unde se află victima, cu respectarea distanței de 300 m; să părăsească locuința comună fără a decide asupra dreptului de proprietate, pe un termen de 3 luni, în mod intenționat, eschivându-se de la executarea măsurilor stabilite, fiind în stare de ebrietate a venit la domiciliul situat în XXXXX, manifestând un comportament agresiv, exprimându-se către victima, Elena Plopa, cu cuvinte necenzurate. Tot, el Vasili Lupu la 25 iunie 2017, contrar măsurilor de protecție aplicate prin ordonanța de protecție din 16 iunie 2017, emisă de către Judecătoria mun. Chișinău, sediul Rîșcani, prin care față de ultimul au fost dispuse: de a nu contacta victima Elena Plopa prin telefon, corespondență poștală, sau în alt mod; de a participa la un program special de conciliere psihologică necesară pentru reducerea violenței sau dispariției ei; de a sta departe de locul unde se află victima, cu respectarea distanței de 300 m; să părăsească locuința comună fără a decide asupra dreptului de proprietate, pe un termen de 3 luni, în mod intenționat, eschivându-se de la executarea măsurilor stabilite, fiind în stare de ebrietate a venit la domiciliul situat în XXXXX, manifestând un comportament agresiv, exprimându-se către victima, Elena Plopa, cu cuvinte necenzurate și refuzând categoric să părăsească locuința comună conform ordonanței de protecție. Tot, inculpatul, Lupu Vasili, la 26 iunie 2017, contrar măsurilor de protecție aplicate prin ordonanța de protecție din 16 iunie 2017, emisă de către Judecătoria mun. Chișinău, sediul Rîșcani, prin care față de ultimul au fost dispuse: de a nu contacta victima, Elena Plopa, prin telefon, corespondență poștală, sau în alt mod; de a participa la un program special de conciliere psihologică necesară pentru reducerea violenței sau dispariției ei; de a sta departe de locul unde se află victima, cu respectarea distanței de 300 m; să părăsească locuința comună fără a decide asupra dreptului de proprietate, pe un termen de 3 luni, care i-a fost adusă la cunoștința lui Vasili Lupu de către Ofițerul operativ de sector al IP Rîșcani al DP mun. Chișinău, Ion Harabari, în mod intenționat, eschivându-se de la executarea măsurilor stabilite, fiind în stare de ebrietate a venit la domiciliul situat în XXXXX, iar la ora 20:00 la sosirea în apartamentul victimei, Elena Plopa, care i-a solicitat să părăsească domiciliul, Vasili Lupu a refuzat să îndeplinească solicitările legale și a numit-o pe victimă cu cuvinte necenzurate, rămânând în apartament până la ora 22:18 când la solicitarea victimei, Elena Plopa, au intervenit 2 colaboratorii de poliție din cadrul BRO al DP mun. Chișinău și l-a condus pe Vasili Lupu la sediul IP Rîșcani al DP mun. Chișinău. Tot, el Vasili Lupu la 24 iulie 2017, contrar măsurilor de protecție aplicate prin ordonanța de protecție din 16 iunie 2017, emisă de către Judecătoria mun. Chișinău, sediul Rîșcani, prin care față de ultimul au fost dispuse: de a nu contacta victima Elena Plopa prin telefon, corespondență poștală, sau alt mod; de a participa la un program special de conciliere psihologică necesară pentru reducerea violenței sau dispariției ei; - de a sta departe de locul unde se află victima, cu respectarea distanței de 300 m; să părăsească locuința comună fără a decide asupra dreptului de proprietate, pe un termen de 3 luni, în mod intenționat, eschivându-se de la executarea măsurilor stabilite, fiind în stare de ebrietate a venit la domiciliul situat în XXXXX, a intrat în contact cu ultima, numind-o cu cuvinte necenzurate, concomitent bruscând-o. Tot, inculpatul, Vasili Lupu, la 27 iulie 2017, contrar măsurilor de protecție aplicate prin ordonanța de protecție din 16 iunie 2017, emisă de către Judecătoria mun. Chișinău, sediul Rîșcani, prin care față de ultimul au fost dispuse: de a nu contacta victima Elena Plopa prin telefon, corespondență poștală, sau în alt mod; de a participa la un program special de conciliere psihologică necesară pentru reducerea violenței sau dispariției ei; - de a sta departe de locul unde se află victima, cu respectarea distanței de 300 m; să părăsească locuința comună fără a decide asupra dreptului de proprietate, pe un termen de 3 luni, în mod intenționat, eschivându-se de la executarea măsurilor stabilite, fiind în stare de ebrietate a venit la domiciliu situat în XXXXX, manifestând un comportament agresiv, exprimându-se către victima, Elena Plopa, cu cuvinte necenzurate, aceste acțiuni fiind sistematice.
Nefiind de acord cu sentința, avocatul Pavel Grițco în numele inculpatului a declarat apel prin care a solicitat casarea parțială a sentinței Judecătoriei mun. Chișinău, sediul Rîșcani din 21 februarie 2018, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunile inculpatului Vasili Lupu să fie calificate în baza art. 29, 3201 Cod penal, cu aplicarea pedepsei sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de 200 ore. În motivarea apelului, partea apărării a indicat că, consideră sentința neîntemeiată în partea calificării acțiunilor clientului său și a individualizării pedepsei, or, la emiterea sentinței instanța de fond nu a efectuat o analiză amplă a acțiunilor și personalității inculpatului. Totodată, apelantul a indicat că, de către acuzare au fost greșit încadrate ca infracțiuni separate, deoarece au fost încălcate măsurile stabilite în ordonanța de protecție și anume la 22.06.2017, 25.06.2017, 26.06.2017, 24.07.2017, 27.07.2017, încadrare care a fost preluată și de către instanța de judecată, or, faptele comise de către 3 inculpatul, Vasili Lupu, întrunesc un șir de semne generale ale unei infracțiuni prelungite, în condițiile în care ultimul a realizat latura obiectivă prin mai multe acțiuni identice în esență, prin aceeași metodă, în intervale relativ scurte de timp, în prezența aceleași forme de vinovăție, a acelorași motive identice și a unui singur scop. De asemenea, avocatul a menționat că inculpatul, este învinuit de comiterea unei infracțiuni mai puțin grave, pentru care nu este prevăzută o pedeapsă exclusiv cu închisoarea, este angajat în câmpul muncii, nu se află la evidența medicului narcolog sau psihiatru, se află în stare de arest de 6 luni de zile.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 aprilie 2018, a fost respins ca nefondat apelul declarat de către avocatul Pavel Grițco în numele inculpatul, cu menținerea hotărârii atacate. 4.1. În motivarea deciziei, instanța de apel a constatat că, instanța de fond corect a stabilit situația de fapt și vinovăția inculpatului care a fost dovedită cu certitudine și fără echivoc, dând faptei săvârșite încadrarea juridică corespunzătoare materialului probator administrat. Analizând în ansamblu probele cauzei penale date prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, instanța de apel a concluzionat că, inculpatul a comis fapta imputată conform indicilor infracțiunii prevăzute de art. 3201 Cod penal, separat pe cinci capete de învinuire ,,neexecutarea intenționată a măsurilor stabilite de instanța de judecată în ordonanța de protecție a victimei violenței în familie". Astfel, potrivit declarațiilor date în cadrul cercetării judecătorești inculpatul de fapt nu a negat faptul că a încălcat ordonanța de protecție, dar a invocat că este unicul său domiciliu și nu are unde trăi. Subsecvent, instanța de apel a statuat că, deși inculpatul Vasili Lupu nu și-a recunoscut vina, vinovăția acestuia este demonstrată integral prin probele acumulate legal în cadrul urmăririi penale, care au fost examinate în instanța de judecată și verificate în cadrul instanței de apel și anume: declarațiile părții vătămate, Elena Plopa; declarațiile martorilor, Victoria Pascali, Andrei Condrea, Larisa Castraveț, Ion Harabari, procesul-verbal de confruntare dintre Elena Plopa și bănuitul Vasili Lupu (Volumul I, f. d. 20); ordonanța de protecție emisă de Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău din 16 iunie 2017 (Volumul I, f.d. 19). În cadrul ședinței instanței de apel, procurorul a solicitat cercetarea suplimentară a următoarelor mijloace de probă: revendicarea inculpatului Vasili Lupu ce conține mai multe înscrisuri (Volumul I, f.d. 22); sentința Judecătoriei Chișinău din 30 ianuarie 2017 (Volumul VI, f.d. 208-216). 4 Instanța de apel a respins ca fiind nefondat argumentul apărării privind calificarea incorectă de către instanță a acțiunilor comise de către inculpatul, Vasili Lupu, pe 5 infracțiuni separate în temeiul prevederilor art. 3201 Cod penal, pe când acțiunile urmau a fi calificate în baza art. 29, art. 3201 Cod penal, or, instanța legal a stabilit vinovăția și a condamnat inculpatul pentru fiecare infracțiune comisă separat (5 capete de acuzare pe art. 3201 Cod penal ,,neexecutarea intenționată a măsurilor stabilite de instanța de judecată în ordonanța de protecție a victimei violenței în familie"). La stabilirea pedepsei, prima instanță a ținut cont de gravitatea infracțiunii, personalitatea infractorului, circumstanțele cauzei, precum și influența pedepsei asupra inculpatului. Astfel, la stabilirea pedepsei inculpatului instanța de fond a acordat deplină eficiență prevederilor art. 61, 75 Cod penal și ca urmare, acesta a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 3201 Cod penal (5 capete de acuzare), stabilindu-i-se pedeapsa sub formă de închisoare cu executare. Astfel, inculpatul, Vasili Lupu, la vârstă de 58 de ani, a avut o comportare parțial sinceră în cursul procesului penal în ce privește poziția de recunoaștere a vinovăției și din declarațiile acestuia în ședința de judecată nu rezultă căința sinceră, anterior este judecat pentru infracțiune de violență în familie, fiindu-i aplicată sancțiune sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității, iar ordonanța de protecție a căror restricții au fost încălcate de către inculpat, a fost emisă la fel în privința fostei soții, Elena Plopa. Prin urmare, sancțiunea sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității aplicată pentru o altă infracțiune nu a fost una eficientă și acesta a comis alte infracțiuni. Subsecvent, din probatoriul administrat instanța de apel a constatat că, relațiile dintre inculpat și victimă, care sunt soț și soție, sunt tensionate, altercații fizice au fost continue, victima fiind supusă unor suferințe fizice și psihice. Prin urmare, inculpatul nu a mers pe calea corijării, nu a apreciat șansa acordată și a comis din nou o altă infracțiune de același gen. Inculpatul face abuz de băuturi alcoolice și în stare în care se induce singur devine violent și pe acest fon creează conflicte cu soția. Circumstanțe agravante și atenuante, nu au fost stabilite. Astfel, ținând cont de evoluția evenimentelor, instanța de apel a statuat că, pedeapsa stabilită trebuie să corespundă faptei comise, în totalitatea lor, astfel, corectarea și reeducarea lui Vasili Lupu este posibilă doar aplicându-i o pedeapsă penală cu închisoare, or, anterior a fost în conflict cu legea penală, îi sunt incriminate cinci episoade de încălcare a ordonanței de protecție emisă de judecător, în perioada 22 iunie - 27 iulie 2017 a încălcat restricțiile impuse prin această ordonanța de cinci ori. Totodată, instanța de apel a conchis că, ținând cont de faptul că, inculpatul este învinuit prin ordonanțe de pune sub învinuire separat, și cauzele au fost conexate într- 5 o singură procedură, pedeapsa stabilită de către prima instanță corect i-a fost aplicată prin prisma art. 84 Cod penal.
Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Cornelia Gorenco în numele inculpatului, în temeiurile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10), 12) Cod de procedură penală, prin care solicită casarea deciziei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri prin care inculpatul să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 29, 3201 Cod penal și să-i fie stabilită pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității sau să-i aplice o pedeapsă mai blândă. În motivarea recursului declarat, avocatul invocă aceleași argumente indicate în cererea de apel, totodată, susținând că instanța de apel la individualizarea pedepsei penale aplicate inculpatului nu a ținut cont de faptul că, inculpatul nu a negat faptul că a încălcat ordonanța de protecție, ca este singurul domiciliu și nu are unde locui, infracțiunea se califică ca una mai puțin gravă, la evidența medicului psihiatru și narcolog nu se află, condițiile de detenție și vârsta inculpatului. 5.1. Inculpatul declară recursuri ordinare fără a invoca vreun temei prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prin care solicită casarea deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri prin care inculpatului să-i fie stabilită o pedeapsă mai blândă.
Judecând recursurile ordinare în baza actelor din dosar, ținând cont de opinia procurorului expusă în referință, Colegiul penal lărgit constată că, acestea urmează a fi admise din următoarele considerente. Pentru a statua asupra acestei soluții, instanța de recurs a rezultat din următoarele circumstanțe de drept și de fapt. Într-un prim aspect, se relevă că rațiunea și finalitatea exercitării căii de atac, în particular avându-se în vedere recursul ordinar, constă în înlăturarea erorilor admise de instanțele ierarhic inferioare la etapele precedente de judecare a cauzei, iar controlul judecătoresc pe care acesta îl declanșează, are un rol preventiv și unul reparator. Potrivit dispoziției art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de către titularul acestuia. În drept, soluția instanței de recurs se fundamentează pe prevederile stipulate în art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit cărora judecând recursul instanța este în drept să-l admită, cu casarea totală a hotărârii atacate și cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, când eroarea de drept comisă poate fi corectată de la această etapă a procedurilor, fără a-i fi agravată situația inculpatului. 6 Apărarea își întemeiază recursurile potrivit prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10), 12) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această instanță, inclusiv și în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția, când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale și faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Din conținutul recursului ordinar declarat de către avocatul Cornelia Gorenco în numele inculpatului, se constată că acesta invocă critici similare celor disputate și la etapa judecării cauzei în apel, pledând pentru rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 29, 3201 Cod penal, și în baza sancțiunii acestei norme penale să îi fie stabilită o pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității sau să îi fie aplicată o pedeapsă mai blândă. Astfel, Colegiul penal lărgit conchide că, instanțele de fond, nu au ținut cont de prevederile art. 28 și 30 Cod penal și eronat au calificat acțiunile ilegale ale inculpatului, Vasili Lupu, ca 5 infracțiuni separate, or, ultimul a săvârșit o singură infracțiune, aceasta fiind prelungită, deoarece fapta a fost săvârșită cu o intenție unică, caracterizată prin mai multe acțiuni infracționale identice, comise cu un singur scop și alcătuind în ansamblu o infracțiune de neexecutare intenționată a măsurilor stabilite de instanța de judecată în ordonanța de protecție a victimei violenței în familie, prevăzută de art. 3201 Cod penal. În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit constată că, inculpatul Vasili Lupu, la 22 iunie 2017, contrar măsurilor de protecție aplicate prin ordonanța de protecție din 16 iunie 2017, emisă de către Judecătoria mun. Chișinău, sediul Rîșcani, prin care față de ultimul au fost dispuse: de a nu contacta victima, Elena Plopa, prin telefon, corespondență poștală, sau în alt mod; de a participa la un program special de conciliere psihologică necesară pentru reducerea violenței sau dispariției ei; de a sta departe de locul unde se află victima, cu respectarea distanței de 300 m; să părăsească locuința comună fără a decide asupra dreptului de proprietate, pe un termen de 3 luni, în mod intenționat, eschivându-se de la executarea măsurilor stabilite, fiind în stare de ebrietate a venit la domiciliul situat XXXXX, manifestând un comportament agresiv, exprimându-se către victima, Elena Plopa, cu cuvinte necenzurate. Tot, el Vasili Lupu la 25 iunie 2017, contrar măsurilor de protecție aplicate prin ordonanța de protecție din 16 iunie 2017, emisă de către Judecătoria mun. Chișinău, sediul Rîșcani, prin care față de ultimul au fost dispuse: de a nu contacta victima Elena Plopa prin telefon, corespondență poștală, sau în alt mod; de a participa la un program special de conciliere psihologică necesară pentru reducerea violenței sau dispariției ei; 7 de a sta departe de locul unde se află victima, cu respectarea distanței de 300 m; să părăsească locuința comună fără a decide asupra dreptului de proprietate, pe un termen de 3 luni, în mod intenționat, eschivându-se de la executarea măsurilor stabilite, fiind în stare de ebrietate a venit la domiciliul situat în XXXXX, manifestând un comportament agresiv, exprimându-se către victima, Elena Plopa, cu cuvinte necenzurate și refuzând categoric să părăsească locuința comună conform ordonanței de protecție. Tot, inculpatul, Lupu Vasili, la 26 iunie 2017, contrar măsurilor de protecție aplicate prin ordonanța de protecție din 16 iunie 2017, emisă de către Judecătoria mun. Chișinău, sediul Rîșcani, prin care față de ultimul au fost dispuse: de a nu contacta victima, Elena Plopa, prin telefon, corespondență poștală, sau în alt mod; de a participa la un program special de conciliere psihologică necesară pentru reducerea violenței sau dispariției ei; de a sta departe de locul unde se află victima, cu respectarea distanței de 300 m; să părăsească locuința comună fără a decide asupra dreptului de proprietate, pe un termen de 3 luni, care i-a fost adusă la cunoștința lui Vasili Lupu de către Ofițerul operativ de sector al IP Rîșcani al DP mun. Chișinău, Ion Harabari, în mod intenționat, eschivându-se de la executarea măsurilor stabilite, fiind în stare de ebrietate a venit la domiciliul situat în XXXXX, iar la ora 20:00 la sosirea în apartamentul victimei, Elena Plopa, care i-a solicitat să părăsească domiciliul, Vasili Lupu a refuzat să îndeplinească solicitările legale și a numit-o pe victimă cu cuvinte necenzurate, rămânând în apartament până la ora 22:18 când la solicitarea victimei, Elena Plopa, au intervenit colaboratorii de poliție din cadrul BRO al DP mun. Chișinău și l-a condus pe Vasili Lupu la sediul IP Rîșcani al DP mun. Chișinău. Tot, el Vasili Lupu la 24 iulie 2017, contrar măsurilor de protecție aplicate prin ordonanța de protecție din 16 iunie 2017, emisă de către Judecătoria mun. Chișinău, sediul Rîșcani, prin care față de ultimul au fost dispuse: de a nu contacta victima Elena Plopa prin telefon, corespondență poștală, sau alt mod; de a participa la un program special de conciliere psihologică necesară pentru reducerea violenței sau dispariției ei; - de a sta departe de locul unde se află victima, cu respectarea distanței de 300 m; să părăsească locuința comună fără a decide asupra dreptului de proprietate, pe un termen de 3 luni, în mod intenționat, eschivându-se de la executarea măsurilor stabilite, fiind în stare de ebrietate a venit la domiciliul situat în XXXXX, a intrat în contact cu ultima, numind-o cu cuvinte necenzurate, concomitent bruscând-o. Tot, inculpatul, Vasili Lupu, la 27 iulie 2017, contrar măsurilor de protecție aplicate prin ordonanța de protecție din 16 iunie 2017, emisă de către Judecătoria mun. Chișinău, sediul Rîșcani, prin care față de ultimul au fost dispuse: de a nu contacta victima Elena Plopa prin telefon, corespondență poștală, sau în alt mod; de a participa 8 la un program special de conciliere psihologică necesară pentru reducerea violenței sau dispariției ei; - de a sta departe de locul unde se află victima, cu respectarea distanței de 300 m; să părăsească locuința comună fără a decide asupra dreptului de proprietate, pe un termen de 3 luni, în mod intenționat, eschivându-se de la executarea măsurilor stabilite, fiind în stare de ebrietate a venit la domiciliu situat în XXXXX, mun. Chișinău, manifestând un comportament agresiv, exprimându-se către victima, Elena Plopa, cu cuvinte necenzurate, aceste acțiuni fiind sistematice. Astfel, Vasili Lupu se recunoaște vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3201 Cod penal și anume, neexecutarea intenționată sau eschivarea de la executarea măsurilor stabilite de instanța de judecată în ordonanța de protecție a victimei violenței în familie, stabilindu-i o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 1 an, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Colegiul penal lărgit reține că, potrivit art. 28 Cod penal, infracțiunea unică reprezintă o acțiune (inacțiune) sau un sistem de acțiuni (inacțiuni) care se califică conform dispoziției unei singure norme a legii penale. Astfel, reieșind din conținutul acestei norme, infracțiunea unică poate fi realizată ori printr-o singură acțiuni (inacțiune), ori printr-un sistem de acțiuni (inacțiuni), care se limitează la conținutul unei infracțiuni unice. Prin unitatea de infracțiune se înțelege situația în care o activitate infracțională, formată dintr-o acțiune (inacțiune) ori din mai multe acțiuni (inacțiuni) se consideră, potrivit stării de fapt ori potrivit legii, o singură infracțiune pentru care se aplică o singură pedeapsă. Consecvent, o formă a unității de infracțiune este unitatea legală, care la rândul ei se poate manifesta prin caracterul prelungit al acțiunilor inculpatului. Prin urmare, potrivit art. 30 Cod penal, se consideră infracțiune prelungită fapta săvârșită cu intenție unică, caracterizată prin două sau mai multe acțiuni infracționale identice, comise cu un singur scop, alcătuind în ansamblu o infracțiune și care se consumă din momentul săvârșirii ultimei acțiuni sau inacțiuni infracționale. Respectiv, este cert faptul că o infracțiune este considerată prelungită atunci când persoana săvârșește, la diferite intervale de timp, dar în realizarea unei rezoluții unice, acțiuni sau inacțiuni care prezintă, fiecare în parte, conținutul aceleiași infracțiuni. Având în vedere starea de fapt reținută de instanțele de fond, inculpatul este învinuit că, la 22.06.2017, 25.06.2017, 26.06.2017, 24.07.2017 și 27.07.2017 a încălcat ordonanța de protecție emisă de către Judecătoria mun. Chișinău, sediul Rîșcani la 16.06.2017 în favoarea părții vătămate, Elena Plopa. După cum reiese din materialele cauzei, toate acțiunile inculpatului au fost realizate precum prevede art. 30 Cod penal, cu o intenție unică, prin mai multe acțiuni 9 infracționale identice, dar în realizarea unui scop unic și care alcătuiesc în ansamblu aceiași infracțiune - art. 3201 Cod penal - neexecutarea măsurilor din ordonanța de protecție a victimei violenței în familie din 16.06.2017. Or, reieșind din prevederile art. 32 și 33 alin. (1) și (3) Cod penal, pluralitatea de infracțiuni constituie, după caz, concurs de infracțiuni sau recidivă. Se consideră concurs de infracțiuni săvârșirea de către o persoană a două sau mai multor infracțiuni dacă persoana nu a fost condamnată definitiv pentru vreuna din ele și dacă nu a expirat termenul de prescripție de tragere la răspundere penală, cu excepția cazurilor când săvârșirea a două sau mai multor infracțiuni este prevăzută în articolele părții speciale a Codului în calitate de circumstanță care agravează pedeapsa. Concursul real există atunci când persoana, prin două sau mai multe acțiuni (inacțiuni), săvârșește două sau mai multe infracțiuni. Respectiv, concursul real de infracțiuni poate să fie prezent doar în cazul în care o persoană, prin două sau mai multe acțiuni (inacțiuni) distincte, în baza unor rezoluții sau forme de vinovăție separate, săvârșește două sau mai multe infracțiuni prevăzute de diferite componențe de infracțiune. Având în vedere cele expuse, prevederile art. 32 și 33 Cod penal, sunt străine speței de față, or, instanța de recurs reiterează că în cauza penală deferită judecății, toate acțiunile inculpatului se încadrează în componența unei singure infracțiuni. Cu referire la pedeapsa aplicată inculpatului, Vasili Lupu, Colegiul penal lărgit susține că, conform prevederilor art. 61, 75 alin. (1) Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului și se aplică persoanelor care au săvârșit infracțiuni, cauzând anumite lipsuri și restricții drepturilor lor, având drept scop restabilirea echității sociale și corectarea acestuia. Persoanei recunoscute vinovată de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în strictă conformitate cu dispozițiile Părții Speciale și Generale ale Codului penal. Astfel, Colegiul penal lărgit reține că, persoanei declarate vinovate trebuie să i se aplice o pedeapsă, echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată. Conform art. 16 alin. (3) Cod penal, inculpatul a comis o faptă mai puțin gravă, deoarece infracțiunea prevăzută de art. 3201 Cod penal, imputată inculpatului prevede o pedeapsă maximă cu închisoarea pe un termen de până la 3 inclusiv. Astfel, conform prevederilor art. 75 alin. (2) Cod penal, Colegiul penal lărgit indică că, o pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei. 10 În aceste circumstanțe, Colegiul penal lărgit menționează că, relațiile dintre inculpat și victimă, care sunt soț și soție, sunt tensionate, altercații fizice au fost continue, victima fiind supusă unor suferințe fizice și psihice, respectiv, inculpatul nu a mers pe calea corijării, nu a apreciat șansa acordată, dar a comis o altă infracțiune de același gen. Totodată, la individualizarea pedepsei, Colegiul penal lărgit ține cont, de vârsta inculpatului, de faptul că pe tot parcursul procesului penal a dat dovadă de un comportament parțial sincer, anterior este judecat pentru infracțiune de violență în familie, fiindu-i aplicată sancțiune sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității, iar ordonanța de protecție a căror restricții au fost încălcate de către inculpat, a fost emisă la fel în privința fostei soții, Elena Plopa. Conform art. 76, 77 Cod penal, la cauză nu au fost reținute circumstanțe atenuante sau agravante. Astfel, potrivit art. 61 Cod penal, pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnatului, cât și a altor persoane. Executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească demnitatea persoanei condamnate. În concluzie Colegiul penal lărgit susține că, scopul pedepsei penale va fi atins doar prin stabilirea unei pedepse privative de libertate, or, în speța dată se demonstrează cert că, o pedeapsă prea blândă generează dispreț față de ea și nu este suficientă nici pentru corectarea infractorului și nici pentru prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, or, sancțiunea sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității aplicată inculpatului pentru o altă infracțiune nu a fost una eficientă și acesta a comis altă infracțiune. Așadar, Colegiul penal lărgit conchide că pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 1 an, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, va atinge scopul pedepsei stipulat la art. 61 Cod penal. Rezumând cele expuse, prevederile pct. 6) și 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală și-au găsit confirmarea la examinarea recursurilor declarate, fiind stabilite erorile de drept invocate de către avocatul Cornelia Gorenco în numele inculpatului și ultimul.
În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e : 11 admite recursurile ordinare, declarate de către avocatul Cornelia Gorenco în numele inculpatului și ultimul, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 aprilie 2018 și sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 21 februarie 2018, rejudecă cauza și pronunță o nouă hotărâre, după cum urmează: Lupu Vasili XXXXX se recunoaște vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3201 Cod penal, stabilindu-i o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 1 an, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Termenul executării pedepsei pentru Lupu Vasili XXXXX se calculează din 17 iulie 2018, cu deducerea duratei deținerii în stare de arest preventiv și a pedepsei executate de la 27 iulie 2017 până la ziua pronunțării prezentei hotărâri. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 15 august 2018. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Ion Guzun Elena Covalenco Liliana Catan Iurie Diaconu 12
Rețeaua de citări a acestei cauze
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.