1ra-1359/2018 — art. 217 alin. 2 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 217 alin. 2 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
1ra-1359/2018 — art. 217 alin. 2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 1ra-1359/2018
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
07 noiembrie 2018 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Vladimir Timofti,
Judecători – Anatolie Țurcan și Elena Cobzac,
examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de
procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Lisnic Elena, prin care se solicită
casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 04 aprilie 2018, în cauza
penală în privința lui
Verhovețchii Alexandr xxxxx, născut la xxxxx,
originar și domiciliat în xxxxx.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 03.11.2017 - 09.02.2018;
Instanță de apel: 27.02.2018 - 04.04.2018;
Instanță de recurs: 07.06.2018 - 07.11.2018.
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Drochia sediul Rîșcani din 09 februarie 2018, pe
baza probelor administrate în faza de urmărire penală, potrivit art.3641 Cod de
procedură penală, Verhovețchii Alexandr a fost recunoscut vinovat și condamnat în
baza art.217 alin.(2) Cod penal, la 100 ore muncă neremunerată în folosul
comunității.
Solicitarea procurorului privind încasarea din contului inculpatului
Verhovețchii Alexandr a cheltuielilor de judecată în sumă de 2 840,36 lei, a fost
respinsă ca neîntemeiată.
Pentru a se pronunța, prima instanță a constatat în fapt că, Verhovețchii
Alexandr, contrar prevederilor Legii cu nr.382-XIV din 06 mai 1999 cu privire la
circulația substanțelor stupefiante, psihotrope și a precursorilor, care stabilește
restricții asupra circulației substanțelor stupefiante și psihotrope, într-o perioadă
nestabilită de organul de urmărire penală, la sfârșitul lunii iunie 2017, aflându-se la o
discotecă situată în mun. Bălți, jos pe podea a găsit un pachet din folie de staniol, în
care se afla o masă de culoare roșie, pe care l-a ridicat și cu scopul de a consuma l-a
luat cu sine, prin ce a intrat în posesia drogurilor, păstrându-l într-un vagon situat pe
teritoriul magazinului ,,Odido” ÎI ,,Gordilă Anatolie” din s. Corlăteni r-nul Rîșcani,
pe care îl închiria ca depozit pentru cauciucuri. Peste ceva timp a fumat masa de
culoare roșie cu ajutorul a două butelii, pe care intenționat a păstrat-o ilegal în
vagonul indicat supra, iar la 29 iunie 2017, aproximativ la ora 20:00, în cadrul
procesului de cercetare la fața locului, în vagonul indicat, care aparține lui Gordilă
1
Alexandru, de către colaboratorii de politie ai IP Rîșcani au fost depistate și ridicate 2
fragmente de butelii deformate din plastic, care reprezintă partea superioară și
inferioară, o butelie din plastic cu capacitatea 1,5 litri, cu depuneri de substanță de
culoare cafenie pe pereții interiori, care au fost împachetați și sigilați cu sigila
,,Pentru Pachete a IP Rîșcani”.
Conform raportului de constatare tehnico-științifică nr.34/12/2-R-1025 din 24
iulie 2017, depunerile de pe suprafața internă a fragmentelor de butelii reprezintă
rășină de canabis, cantitatea căreia constituie 0,059 gr, (stare uscată 0,052 gr + 0,007
gr), care se atribuie la substanțe narcotice.
Rășina de canabis este inclusă în Lista Nr.1 Tabelul Nr.1 ,,Substanțe narcotice
și psihotrope neutilizate în scopuri medicale”, aprobată prin Hotărârea Guvernului
nr.1088 din 05.10.2004 și Hotărârea Guvernului nr.79 din 23.01.2006, modificată
prin Hotărârea Guvernului nr.43 din 26.01.2009.
Procurorul a contestat cu apel sentința, solicitând casarea parțială a acesteia,
în partea respingerii solicitării privind încasarea cheltuielilor de judecată, cu
pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care
să fie dispusă încasarea din contul inculpatului în beneficiul statului a sumei de
2 840,36 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
În motivarea cerințelor sale, cu trimitere la prevederile art.art.227, 279 alin.(1),
97 pct.2), 142 alin.(1), 143 alin.(1) pct.2), 385 alin.(1) pct.14), 229 Cod de procedură
penală, a indicat că poziția primei instanței este eronată, prevederile legale fiind
interpretate și aplicate greșit.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 04 aprilie 2018, a
fost respins ca nefondat apelul, cu menținerea sentinței.
În motivarea soluției sale, instanța de apel cu trimitere la prevederile art.art.227
alin. (1), (3), 228, 229 Cod de procedură penală, a indicat că, cheltuielile suportate
pentru efectuarea examinărilor chimice, puse la baza raportului de constatare tehnico-
științifică nr.34/12/2-R-1025 din 24 iulie 2017, precum și cheltuielile suportate pentru
efectuarea acțiunilor de urmărire penală, conform calculelor și sumei indicate în
apelul declarat, nu pot fi încasate de la inculpatul Verhovețchii Alexandr, deoarece
sunt cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi penale în vederea acumulării probatoriului
necesar pentru demonstrarea vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii
incriminate, cheltuieli ce sunt trecute în contul statului.
Totodată, potrivit art.100 alin.(2) Cod de procedură penală și art.6 § 2 a
Convenției, sarcina probațiunii e pusă în seama organului de urmărire penală,
persoana acuzată de un delict beneficiind de ,,prezumția nevinovăției”, stipulată la
art.8 Cod de procedură penală.
Astfel, ținând cont de faptul, că cheltuielile constatate în cadrul cauzei penale
au fost înfăptuite pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală, care la rândul său
au determinat încadrarea juridică a faptei, acțiuni procesuale ce țin de administrarea
probatoriului și formularea învinuirii, pusă în sarcina părții acuzării, instanța de apel a
respins ca neîntemeiată solicitarea procurorului cu privire la încasarea cheltuielilor
pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală din contul inculpatului.
Procurorul, în temeiul art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, a
contestat cu recurs decizia, solicitând casarea acesteia, cu remiterea cauzei la
rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.
2
În motivarea cerințelor sale recurentul a invocat că, suma de 2 840,36 lei a fost
suportată de către stat în legătură cu efectuarea examinării chimice, care a fost pusă la
baza raportului de constatare tehnico-științifică nr.34/12/2-R-1025 din 24 iulie 2017,
cheltuială care nu ar fi fost suportată în caz că inculpatul nu ar fi comis infracțiunea
în baza căreia și-a recunoscut vina pe deplin și a solicitat ca judecarea cauzei penale
să se facă în ordinea art.3641 Cod de procedură penală.
Astfel, în asemenea circumstanțe, sentințele se adoptă potrivit regulilor
generale prevăzute de art.art.392-396 Cod de procedură penală, cu soluționarea
chestiunilor menționate în art.art.387, 398 Cod de procedură penală, fapt care în
opinia părții acuzării, a fost omis de către prima instanță.
Totodată, menționează că, prin Legea nr.316 din 22.12.2017, în vigoare de la
09.02.2018, pentru modificarea și completarea unor acte normative, alin.(2) al art.143
Cod de procedură penală, a fost abrogat, deci cheltuielile judiciare care au fost
suportate de Stat în prezenta speță, urmează a fi încasate de la inculpat, care și-a
recunoscut pe deplin vinovăția în comiterea infracțiunii încriminate.
Verificând argumentele recursului declarat în raport cu materialele cauzei,
Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente.
Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de
recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva
hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să
decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul este vădit
neîntemeiat.
Conform prevederilor art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de
recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art.427 Cod
de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent, or,
art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi
atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond
și de apel la judecarea cauzei.
Potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de drept formal
sau procesual și erori de drept material sau substanțial.
Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin
hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de
drept formal și material.
Colegiul reține că recurentul invocă temeiul pentru recurs prevăzut la pct.6)
alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, care statuează că hotărârile instanței de apel
pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond
și de apel în cazul când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.
În esență, recurentul critică decizia doar din considerentul că, în viziunea sa,
instanța de apel greșit a respins solicitarea din cererea de apel cu privire la încasarea
din contul inculpatului a sumei de 2 840,36 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu referire la aceste argumente ale recurentului Colegiul penal conchide, că
instanța de apel, judecând cauza, a cercetat nemijlocit, sub toate aspectele probele
prezentate de părți, pe care le-a apreciat în mod obiectiv, ajungând corect la concluzia
de a respinge solicitarea procurorului cu privire la încasarea din contul inculpatului în
beneficiul statului a cheltuielilor de judecată în sumă de 2 840,36 lei, suportate pentru
efectuarea expertizei chimice și acțiunilor procesuale în cauza penală.
3
Astfel, art.227 alin.(2) Cod de procedură penală stipulează, că cheltuielile
judiciare cuprind sumele: 1) plătite sau care urmează a fi plătite martorilor, părții
vătămate, reprezentanților lor, experților, specialiștilor, interpreților, traducătorilor și
asistenților procedurali; 2) cheltuite pentru păstrarea, transportarea și cercetarea
corpurilor delicte; 3) care urmează a fi plătite pentru acordarea asistenței juridice
garantate de stat; 4) cheltuite pentru restituirea contravalorii obiectelor deteriorate sau
nimicite în procesul de efectuare a expertizei sau de reconstituire a faptei; 5) cheltuite
în legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale în cauza penală.
Totodată, alin.(3) al aceleiași norme prevede, că cheltuielile judiciare se plătesc
din sumele alocate de stat dacă legea nu prevede altă modalitate.
Potrivit art.228 Cod de procedură penală (1) În modul prevăzut de legea
procesuală penală, din sumele alocate de stat vor fi compensate următoarele cheltuieli
judiciare suportate de către martori, partea vătămată, partea civilă, asistenții
procedurali, interpreți, traducători, experți, specialiști, reprezentanții legali ai părții
vătămate, ai părții civile:
1) cheltuielile făcute în legătură cu prezentarea la citare în organul de urmărire
penală și în instanță;
2) cheltuielile de cazare;
3) salariul mediu pentru toată perioada de participare în procesul penal;
4) cheltuielile de reparare, restabilire a obiectelor care au fost deteriorate în
urma utilizării lor în cadrul acțiunilor procesuale la cererea organului de urmărire
penală sau a instanței.
(2) Organele, întreprinderile, instituțiile și organizațiile de stat sunt obligate să
păstreze salariul mediu pentru toată perioada de timp în care partea vătămată,
reprezentantul ei legal, asistentul procedural, interpretul, traducătorul, specialistul,
expertul, martorul au participat în procesul penal la citarea organului de urmărire
penală sau a instanței.
(3) Expertului și specialistului li se recuperează, de asemenea, costul
materialelor care le aparțin și care au fost utilizate pentru executarea însărcinării
respective.
(4) Expertul, specialistul, interpretul, traducătorul au dreptul la recompensă
pentru executarea obligațiilor, afară de cazurile când le-au executat în cadrul unei
însărcinări de serviciu.
(5) Cheltuielile suportate de persoanele menționate la alin.(1) vor fi recuperate
la cererea acestora în baza unei hotărâri a organului de urmărire penală sau a instanței
în mărimea stabilită de legislația în vigoare.
Având în vedere prevederile legale citate, Colegiul penal conchide, că suma de
2 840,36 lei a fost necesară pentru efectuarea expertizei chimice nr.34/12/2-R-1025
din 24 iulie 2017 (f.d.23-25), dispusă prin demersul organului de urmărire penală din
30 iunie 2017 (f.d.21) și pentru 152 file A4, or, aceste cheltuieli sunt puse pe seama
statului prin intermediul organelor de resort care pornesc urmărirea penală și se
compun din cheltuieli evidente și necesare în vederea constatării faptei infracționale,
însă nu constituie cheltuieli suplimentare suportate de către organul de urmărire
penală sau de către instanță, în legătură cu efectuarea urmăririi penale sau judecarea
cauzei.
Așadar, Colegiul penal atestă, că instanța de apel întemeiat a reținut, că aceste
4
cheltuielile sunt suportate de către organul de urmărire penală, care și are atribuția de
a administra probele în vederea probării/combaterii acuzației aduse, însă aceste
cheltuieli nu sunt de natura de a pune pe seama statului costuri suplimentare, sau
exagerate, iar cheltuielile pentru efectuarea expertizei întru stabilirea categorie de
substanțe narcotice și pentru hârtie A4, sunt evidente și necesare pentru a demonstra
existența/lipsa bănuielii rezonabile privind comiterea infracțiunii.
Referirea recurentului la Legea nr.316 din 22 noiembrie 2017, prin care a fost
exclus alin.(2) din art.143 Cod procedură penală, nu poate fi reținută, deoarece
respectiva Lege a intrat în vigoare la 09 februarie 2018, pe când expertiza a fost
efectuată până la aceste modificări.
Mai mult, recurentul nu a formulat argumente indubitabile care să ateste că nu
este acceptabilă soluția de a lăsa plata cheltuielilor judiciare pe seama statului și că, în
speță, urmează a fi pusă plata acestor cheltuieli în sarcina inculpatului.
Colegiul penal de asemenea menționează, că la examinarea cauzei de către
instanța de apel au fost respectate prevederile legale prescrise de art.art.414-419 Cod
de procedură penală, iar eroarea de drept invocată de către recurent prescrisă la
art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, nu a fost constatată la examinarea
recursului, prin urmare, hotărârea atacată este legală și întemeiată, iar recursul
urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.
În corespundere cu art.432 alin.(1), (2) pct.4) Cod de procedură penală,
Colegiul penal,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în Procuratura de
circumscripție Bălți, Lisnic Elena, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de
Apel Bălți din 04 aprilie 2018, în cauza penală în privința lui Verhovețchii Alexandr
xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 07 decembrie 2018.
Președinte Vladimir Timofti
Judecători Anatolie Țurcan
Elena Cobzac
5