2ra-2466/13 — Desfacerea căsătoriei

dosarul nr.2ra-2466/13 prima instanţă: O. Robu instanţa de apel: N.Craiu, L.Bulgac, A.Minciuna ÎNCHEIERE 05 septembrie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Tatiana Vieru, Tamara Chişca-Doneva examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Veaceslav Calancea, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Veaceslav Calancea împotriva Andrianei Calancea cu privire la desfacerea căsătoriei şi cererea reconvenţională a Andrianei Calancea împotriva lui Veaceslav Calancea, intervenient accesoriu Direcţia pentru protecţia drepturilor copilului sect.

Ciocana, mun. Chişinău, privind desfacerea căsătoriei, stabilirea locului de trai al copilului minor, obligarea pârâtului la plata pensiei de întreţinere în mărime fixă, recunoaşterea după reclamantă a dreptului de a însoţi copilul minor peste hotarele ţării pentru studii, odihnă şi sănătate fără acordul tatălui copilului împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 23 aprilie 2013, prin care apelul declarat de Veaceslav Calancea a fost respins şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Ciocana, mun. Chişinău din 01 februarie 2013, prin care acţiunea înaintată de către Veaceslav Calancea a fost admisă integral, iar acţiunea reconvenţională înaintată de către Andriana Calancea a fost admisă parţial c o n s t a t ă La 02 iulie 2012, Veaceslav Calancea a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva Andrianei Calancea cu privire la desfacerea căsătoriei.

În motivarea acţiunii reclamantul a invocat că, a încheiat căsătorie cu Andriana Calancea la data de 27.04.2007 la OSC sect. Botanica, mun. Chişinău şi trecută în registrul actelor de stare civilă la nr.283, iar din căsătorie a rezultat un copil, fiica Andreea Calancea, a.n. 10.07.2008. Menţionează reclamantul că după căsătorie în familia lor au început neînţelegerile, din partea soţiei au început manifestări de comportament care nu puteau fi explicate. în ultimul timp a observat că pârâta este indiferentă total faţă de el, fapt ce l-a stresat la culme, însă continua să aibă impresii greşite. După toate certurile între ei, el manifesta grijă şi străduinţă în relaţiile lor pentru a evita stresurile pentru fiica lor minoră, iar pârâta nu dorea să observe problemele create şi îl învinuia permanent în toate problemele create.

Mai mult ca atât, în toate problemele lor se implicau şi părinţii pârâtei, care la rândul lor considerau că nu este demn de fiica lor. Familia, de facto, există doar pe hârtie purtând un caracter formal. Solicită Veaceslav Calancea desfacerea căsătoriei dintre el şi Andriana Calancea. La 20 septembrie 2012, Andriana Calancea a înaintat cerere reconvenţională împotriva lui Veaceslav Calancea, prin care solicită desfacerea căsătoriei, stabilirea locului de trai al copilului minor cu mama, stabilirea pensiei de întreţinere a copilului minor în sumă bănească fixă în mărimea coşului minim de existenţă a copilului de 1 692 lei din contul lui Veaceslav Calancea, recunoaşterea după Andriana Calancea dreptul de a însoţi copilul minor Andreea Calancea peste hotarele ţării pentru odihnă, sănătate şi studii fără acordul tatălui şi încasarea cheltuielilor de judecată de la Veaceslav Calancea în sumă de 3 670 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Ciocana, mun. Chişinău din 01 februarie 2013, acţiunea înaintată de către Veaceslav Calancea a fost admisă integral, iar acţiunea reconvenţională înaintată de către Andriana Calancea a fost admisă parţial. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 23 aprilie 2013, apelul declarate de către Veaceslav Calancea a fost respins şi menţinută hotărîrea primei instanţe.

La 18 mai 2013, Veaceslav Calancea a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 23 aprilie 2013, solicitînd admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanţei de apel, casarea parţială a hotărîrii primei instanţe şi a deciziei instanţei de apel în partea încasării pensiei alimentare din contul lui Calancea Veaceslav Mihail a.n.03.05.1984 în contul Calancea Andriana Andrei a.n.03.12.1985 pentru întreţinerea copilului minor Andreea Calancea, pronunţînd în acest sens o decizie nouă, casarea parţială a hotărîrii primei instanţe şi a deciziei instanţei de apel în partea încasării din contul lui Calancea Veaceslav Mihail a.n.03.05.1984 a sumei de 2168,97 lei în calitate de cheltuieli judiciare, pronunţînd în acest sens o decizie nouă, casarea parţială a hotărîrii primei instanţe şi a deciziei instanţei de apel în partea încasării din contul lui Calancea Veaceslav Mihail a.n.03.05.1984 a sumei de 150 lei în contul statului, pronunţînd în acest sens o decizie nouă.

Invocă recurentul că nu este de acord cu decizia Curţii de Apel Chişinău, precum şi cu hotărîrea instanţei de fond ultima urmînd să fie casată parţial. În context, precizează recurentul că au fost prezentate probe care indică la faptul că, din data de 16 noiembrie 2011 pînă la data de 24 ianuarie 2013 acesta contribuie la întreţinerea copilului minor prin achitarea sumelor la contul deschis în cadrul B.C. „Banca-Socială” S.A., iar, in afară de aceasta şi intimata Andriana Calancea a confirmat faptul că prin intermediul cardului primeşte surse financiare din partea soţului chiar şi nefiind în relaţii de familie, astfel, adresarea intimatei Calancea Andriana cu acţiunea de încasarea forţată este neîntemeiată, iar instanţa atît de fond cit şi cea de apel au ignorat probele.

Mai indică recurentul că din motivul enunţat supra, prevederile art. 74 alin. (3) şi 76 alin. (1) CF, nu-i sunt aplicabile şi, deci, nu poate surveni condiţiile impunerii şi/sau obligării suplimentare a acestuia prin hotărîrea judecătorească. Complementar, invocă recurentul că la înaintarea acţiunii a achitat taxa de stat pentru desfacerea căsătoriei în mărime de 40 lei, iar, taxa pentru asistenţa juridică urmează de respins deoarece cerinţele invocate în cererea reconvenţională la pct. 2 şi pct. 3 obiecţii n-au fost înaintate, fiind acceptate de ambele părţi (survenind condiţiile unei tranzacţii de împăcare pe aceste capete de cerinţe), iar celelalte sunt neîntemeiate care urmau a fi respinse.

Respectiv, părţi care au pierdut procesul pe acest dosar nu sunt şi fiecare parte îşi asumă cheltuielile pe cont propriu şi respectiv, nu pot surveni prevederile art. 94 al.l şi art.96 CPC. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art.432 alin.(1), (2), (3) şi (4) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art.433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Dezacordul recurentului cu decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, relatarea situaţiei, în viziunea recurentului, fără a indica vreun temei prevăzut de art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC, sunt inadmisibile din considerentele că nu se încadrează în prevederile art. 432 alin.(2), (3) şi (4) CPC şi nu constituie temei de casare a deciziei, deoarece recursul exercitat are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Completul reiterează că conform art. 440 CPC, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 433 din Codul de procedură civilă. Din considerentele enumerate şi avînd în vedere faptul că, argumentele recursului nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin.(2), (3) şi (4) din CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Veaceslav Calancea, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 432, art.433 lit. a) CPC completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune Recursul declarat de către Veaceslav Calancea se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Preşedintele şedinţei, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Tatiana Vieru Tamara Chişca-Doneva