2ra-685/18 — desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de întreținere

2ra-685/18 — desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de întreținere (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

prima instanță, Judecătoria Hîncești, sediul Central dosarul nr. 2ra-685/2018

judecător: V. Suruceanu

instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău

judecători: A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru

D E C I Z I E

16 mai 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

judecători Dumitru Visternicean

Nicolae Craiu

Dumitru Mardari

Galina Stratulat

examinând recursul declarat de Nicolae Cristea, prin intermediul avocatului

Valentin Cristea,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Galina Cristea

împotriva lui Nicolae Cristea, intervenienți accesorii Asistența Socială și Protecție a

Familiei or. Hîncești și Asistența Socială și Protecție a Familiei or. Strășeni cu privire

la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de

întreținere a copilului minor și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 07 noiembrie 2017 prin care a

fost admis apelul declarat de către Nicolae Cristea, prin intermediul avocatului

Valentin Cristea, casată parțial hotărârea Judecătoriei Hîncești, sediul Central din 23

februarie 2017 și emisă în parte o nouă hotărâre,

c o n s t a t ă :

La 09 iunie 2016 Galina Cristea s-a adresat cu cerere de chemare în judecată

împotriva lui Nicolae Cristea, intervenienți accesorii Asistența Socială și Protecție a

Familiei or. Hîncești și Asistența Socială și Protecție a Familiei or. Strășeni cu privire

la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de

întreținere a copilului minor și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că, la 29 iulie 2011 a încheiat căsătoria cu

pârâtul, iar din căsătorie au un copil minor.

A susținut că de aproximativ trei ani nu mai locuiesc împreună, astfel că

căsătoria nu mai poate fi păstrată.

Solicită desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copilului minor, încasarea

pensiei alimentare de întreținere a copilului minor și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Hîncești, sediul Central din 23 februarie 2017 a fost

admisă acțiunea.

A fost desfăcută căsătoria între Galina Cristea și Nicolae Cristea.

1

A fost stabilit locul de trai al copilului minor XXXXX cu mama Galina Cristea.

A fost încasat de la Nicolae Cristea în beneficiul Galinei Cristea pensia pentru

întreținerea copilului XXXXX în mărime de ¼ din salariu și/sau din alte venituri,

începând cu 09 iunie 2016, până la atingerea majoratului sau până la schimbarea

situației părților.

A fost încasat de la Nicolae Cristea în contul statului taxa de stat în mărime de

150 lei, pentru pretenția de la care a fost scutită reclamanta.

A fost încasat de la Nicolae Cristea în beneficiul Galinei Cristea cheltuieli

pentru asistență juridică în mărime de 2 000 lei.

La 17 martie 2017 Nicolae Cristea a depus apel împotriva hotărârii Judecătoriei

Hîncești, sediul Central din 23 februarie 2017, solicitând admiterea apelului, casarea

hotărârii primei instanțe cu remiterea cauzei la rejudecare.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 07 noiembrie 2017 a fost admis apelul

declarat de către Nicolae Cristea, prin intermediul avocatului Valentin Cristea, casată

hotărârea primei instanțe în partea încasării pensiei de întreținere a copilului minor în

mărime de ¼ cotă parte din salariu și/sau alte venituri și emisă în această parte o nouă

hotărâre prin care s-a încasat de la Nicolae Cristea în beneficiul Galinei Cristea pensia

de întreținere a copilului minor în mărime de 1 500 lei lunar, începând cu 09 iunie

2016 până la atingerea majoratului. În rest, hotărârea Judecătoriei Hîncești, sediul

Central din 23 februarie 2017 a fost menținută.

La 19 februarie 2018 Nicolae Cristea, prin intermediul avocatului Valentin

Cristea a depus recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 07 noiembrie

2017, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârilor judecătorești cu remiterea

cauzei la rejudecare în prima instanță.

În motivarea recursului a menționat că atât instanța de apel cât și prima instanță

au încălcat normele procedurale.

Susține că reprezentantul recurentului, avocatul Valentin Cristea nu a fost

informat despre ședința de judecată în prima instanță din 23 februarie 2017, or, conform

certificatului medical din 22 februarie 2017 se atestă că avocatul Valentin Cristea a fost

bolnav și a fost în imposibilitatea de a se prezenta la ședința de judecată din data de 22

februarie 2017, iar ulterior nu a fost înștiințat.

Consideră că instanța de apel eronat a concluzionat că extrasul medical

prezentat este datat cu 12 februarie 2017, deoarece din el se atestă data de 22 februarie

2017.

Afirmă că prezența reprezentantului recurentului în ședința de judecată în prima

instanță era necesară nu doar pentru a respecta legalitatea și contradictorialitatea

procesului, dar și pentru a realiza dreptul lui Nicolae Cristea la acțiunea

reconvențională. Or, în cauza dată nu au fost începute dezbaterile judiciare, părțile

având un termen de împăcare, iar examinarea urma să se înceapă după 22 februarie

2017.

Totodată invocă că nu există temei a se considera că avizul autorității tutelare

a r. Hîncești este veridic și legal, or, acesta a fost întocmit în lipsa copilului și a intimatei

Galina Cristea care nu dispune de spațiu locativ ce putea fi inspectat de către autoritatea

dată.

Reține că nefiind citați pentru ședința de judecată din 22 februarie 2017 atât

recurentul cât și reprezentantul acestuia au fost lipsiți de dreptul de a contesta pertinența

și veridicitatea avizului în fața instanței.

2

Mai relatează că un alt motiv al ilegalității deciziei instanței de apel este faptul

că aceasta în mod arbitrar a stabilit cuantumul pensiei alimentare de întreținere a

copilului minor într-o sumă bănească fixă, or, atât din materialele cauzei cât și în cadrul

ședințelor de judecată s-a demonstrat că Nicolae Cristea nu este angajat oficial în

câmpul muncii, având venituri nestabilite, în dependență de solicitarea pentru

executarea unor anumite lucrări.

Conform art. 434 Cod de procedură civilă, recursul împotriva deciziei se

depune în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale.

Prin scrisoarea de însoțire din 11 ianuarie 2018 Curtea de Apel Chișinău a

expediat în adresa părților copia deciziei din 07 noiembrie 2017 (f.d. 155), însă la

materialele dosarului nu se regăsește dovada recepționării deciziei recurate. Prin

urmare, recursul declarat la 19 februarie 2018 se consideră depuse în termen.

În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul

este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 18 aprilie 2018 completul din 3

judecători au considerat recursul admisibil și au decis examinarea acestuia în fond de

un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Codul de procedură civilă, judecând

recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate

în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără

a administra noi dovezi.

Prin prisma art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără

înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și care

urmează a fi admis cu modificarea deciziei instanței de apel în partea încasării pensiei

de întreținere a copilului minor din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. e) Cod de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să modifice decizia instanței

de apel și/sau hotărîrea primei instanțe.

În conformitate cu art. 118 alin. (3) Cod de procedură civilă, circumstanțele

care au importanță pentru soluționarea justă a pricinii sunt determinate definitiv de

instanța judecătorească pornind de la pretențiile și obiecțiile părților și ale altor

participanți la proces, precum și de la normele de drept material și procedural ce

urmează a fi aplicate.

În conformitate cu art. 130 alin. (3), (4) Cod de procedură civilă, fiecare probă

se apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea, veridicitatea ei, iar toate

probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și suficiența pentru soluționarea

pricinii. Ca rezultat al aprecierii probelor, instanța judecătorească este obligată să

reflecte în hotărâre motivele concluziilor sale privind admiterea unor probe și

respingerea altor probe, precum și argumentarea preferinței unor probe față de altele.

Astfel, actele cauzei denotă că la 29 iulie 2011 a fost încheiată căsătoria dintre

Nicolae Cristea și Galina (Bezinovschi) Cristea, la Primăria Rădeni, r. Strășeni (f.d.11).

Tot materialele cauzei atestă că din căsătoria Galinei Cristea și a lui Nicolae

Cristea s-a născut copilul XXXXX (f.d.9).

S-a mai constatat că soții Galina Cristea și Nicolae Cristea nu locuiesc

împreună, iar soțul a solicitat acordarea unui termen de împăcare, care nu a avut un

rezultat pozitiv.

3

Iar, conform art.37 alin. (3) Codul familiei, instanța judecătorească va desface

căsătoria dacă va constata că conviețuirea soților și păstrarea familiei în continuare sînt

imposibile.

Prin urmare, Colegiul consideră corectă concluzia instanței de apel referitor la

faptul că păstrarea familiei în continuare este imposibilă, având în vedere că soților le-

a fost acordat un termen pentru împăcare care nu a avut rezultat.

Conform art.38 alin.(1) Codul familiei, la desfacerea căsătoriei, soții pot

prezenta instanței judecătorești un acord privind împărțirea bunurilor lor proprietate în

devălmășie și plata pensiei de întreținere a copiilor și soțului inapt de muncă ce necesită

sprijin material, indicînd mărimea acesteia, precum și privind determinarea părintelui

împreună cu care vor locui copiii minori comuni.

Conform art.38 alin. (2) lit.d) a legii menționate, în cazul lipsei unui acord între

soți, instanța este obligată să stabilească cu cine dintre părinți vor locui copiii minori

după divorț.

Astfel, instanțele ierarhic inferioare corect au conchis că acordul prezentat de

Nicolae Cristea privind stabilirea domiciliului copilului minor și modul de întreținere

a acestuia este semnat doar de el, iar un asemenea acord nu produce efecte juridice, atât

timp cît lipsește semnătura și acordul Galinei Cristea.

Mai mult, copilul minor XXXXX se află în grija mamei, care îi acordă condiții

necesare pentru dezvoltarea fizică, intelectuală și spirituală, fapt ce atestă că copilul

aflîndu-se în continuare în grija Galinei Cristea va avea un trai decent.

Totodată, acest fapt se confirmă și prin Avizul cu privire la stabilirea

domiciliului copilului minor eliberat de către Direcția Asistență Socială și Protecție a

Familiei r. Hîncești, conform căruia s-a constat că minorul XXXXX născut la XXXXX

din căsătoria Galinei Cristea și Nicolae Cristea crește și se educă de către mama sa,

care se caracterizează pozitiv de administrația publică locală, de comunitate și de

vecini.

Deci, instanța de recurs consideră că instanța de apel și prima instanță corect

au stabilit domiciliul copilului minor XXXXX cu mama, or, acesta are nevoie de un

trai decent și ocrotire permanentă.

Conform art.74 al Codului familiei părinții sînt obligați să-și întrețină copiii

minori. Modul de plată a pensiei de întreținere se determină în baza unui contract

încheiat între părinți. Dacă lipsește un atare contract și părinții nu participă la

întreținerea copiilor, pensia de întreținere se încasează pe cale judecătorească, la

cererea unuia dintre părinți, a tutorelui copilului sau a autorității tutelare teritoriale.

Conform art.75 alin. (1) a aceleiași legi, pensia de întreținere pentru copilul

minor se încasează din salariul și/sau din alte venituri ale părinților în mărime de 1/4 –

pentru un copil, 1/3 – pentru 2 copii și 1/2 – pentru 3 și mai mulți copii.

Iar conform art.76 al Codului familiei, în cazurile cînd părintele care datorează

întreținere copilului său are un salariu și/sau alte venituri neregulate sau fluctuabile ori

primește salariu și/sau alte venituri, total sau parțial, în natură, ori nu are un salariu

și/sau alte venituri, precum și în alte cazuri cînd, din anumite motive, încasarea pensiei

de întreținere, sub forma unei cote din salariu și/sau alte venituri, este imposibilă,

dificilă sau lezează substanțial interesele uneia dintre părți, instanța judecătorească

poate să stabilească cuantumul pensiei de întreținere într-o sumă bănească fixă plătită

lunar sau, concomitent, într-o sumă bănească fixă și sub forma unei cote din salariu

și/sau alte venituri conform art.75. Cuantumul sumei bănești fixe încasate în

conformitate cu alin.(1) se determină de instanța judecătorească, ținîndu-se cont de

4

starea materială și familială a părților, de alte circumstanțe importante și păstrîndu-se,

dacă este posibil, nivelul anterior de asigurare materială a copilului.

Reieșind din normele indicate supra, Colegiul ajunge la concluzia că instanța

de apel corect a constatat că Nicolae Cristea nu este încadrat oficial în câmpul muncii,

astfel că cuantumul pensiei de întreținere a copilului minor urmează a fi încasat într-o

sumă bănească fixă.

Însă, aici instanța de recurs reține că instanța de apel eronat a dispus încasarea

pensiei alimentare în sumă de 1 500 lei lunar de la Nicolae Cristea, or, această sumă

este irațională, reieșind din datele statistice ale Biroului de Statistică, Cercetarea

Bugetelor Gospodăriilor Casnice prezente la actele cauzei și conform cărora

cheltuielile de consum medii lunare pentru un copil în localitatea rurală este de

1 664,70 lei (f.d.40).

În contextul dat, nu poate fi reținut argumentul instanței de apel precum că

suma de 1 500 lei lunar de la un părinte ar fi una rezonabilă și nu ar fi împovărătoare

pentru Nicolae Cristea, deoarece, ultimul nu este angajat în câmpul muncii și nu

dispune de un venit oficial.

Or, după cum s-a menționat suma cheltuielilor de consum medii pentru un copil

minor în localitatea rurală este de 1 664,70 lei, deci aportul fiecărui părinte la

întreținerea copilului minor ar constitui 832, 35 lei.

Însă, ținând cont de faptul că recurentul la etapa apelului și-a exprimat acordul

la achitarea pensiei de întreținere în mărime de 1 000 lei, Colegiul consideră justificat

de a micșora suma încasată cu titlu de pensie de la Nicolae Cristea în beneficiul Galinei

Cristea pentru întreținerea copilului minor de la 1 500 lei până la 1 000 lei, sumă care

este rezonabilă.

Referitor la încasarea cheltuielilor de asistență juridică, Colegiul consideră că

instanțele judecătorești inferioare corect în conformitate cu art.96 Cod de procedură

civilă au dispus încasarea sumei de 2 000 lei de la Nicolae Cristea în beneficiul Galinei

Cristea, or, actele cauzei atestă faptul achitării de către ultima a serviciilor de asistență

juridică.

În aceste împrejurări, Colegiul conchide că rezultând din specificul acțiunii,

instanța de apel, corect a aplica legea materială care guvernează raportul juridic litigios,

creând condiții obiective participanților la proces, însă incorect a stabilit cuantumul

pensiei de întreținere a copilului minor.

Din considerentele relatate supra și rezultând din faptul că aspectele cauzei au

fost constatate de către instanța de apel și prima instanță, verificarea suplimentară a

unor dovezi nefiind necesară, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de către

Nicolae Cristea, prin intermediul avocatului Valentin Cristea, și a modifica decizia

instanței de apel prin micșorarea cuantumului sumei încasate cu titlu de pensie pentru

întreținerea copilului minor de la 1 500 lei până la 1 000 lei.

În conformitate cu art. 445, alin. (1), lit. e) Cod de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de Nicolae Cristea, prin intermediul avocatului

Valentin Cristea.

5

Se modifică decizia Curții de Apel Chișinău din 07 noiembrie 2017, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Galina Cristea împotriva lui

Nicolae Cristea, intervenienți accesorii Asistența Socială și Protecție a Familiei or.

Hîncești și Asistența Socială și Protecție a Familiei or. Strășeni cu privire la desfacerea

căsătoriei, stabilirea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de întreținere a

copilului minor și încasarea cheltuielilor de judecată, în partea încasării pensiei pentru

întreținerea copilului minor, după cum urmează:

Se micșorează cuantumul pensiei încasat de la Nicolae Cristea în beneficiul

Galienie Cristea pentru întreținerea copilului minor XXXXX, născut la XXXXX de la

1 500 (una mie cinci sute) lei până la 1 000 (una mie) lei, începând cu data de 09 iunie

2016 până la atingerea majoratului de către copil.

În rest, decizia Curții de Apel Chișinău din 07 noiembrie 2017 și hotărârea

Judecătoriei Hîncești, sediul Central din 23 februarie 2017 se mențin.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

judecători Dumitru Visternicean

Nicolae Craiu

Dumitru Mardari

Galina Stratulat

6