2ra-1433/19 — desfacerea casatoriei, determinarea domiciliului copiilor minori, incasarea pensiei de intretinere a copiilor

2ra-1433/19 — desfacerea casatoriei, determinarea domiciliului copiilor minori, incasarea pensiei de intretinere a copiilor (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.2ra-1433/2019

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central (E. Galușceac)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (N. Simciuc, I. Muruianu, I. Cotruță)

D E C I Z I E

14 august 2019 mun.Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Ala Cobăneanu

Nina Vascan

Victor Boico

Victor Burduh

examinând recursul declarat de Anatolie Jenaru, reprezentat de avocatul

Alexandru Zmeu,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ludmila Jenaru

împotriva lui Anatolie Jenaru, intervenienților accesorii Direcția pentru Protecția

Drepturilor Copiilor și Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei privind

desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului copiilor minori, încasarea pensiei

de întreținere pentru întreținerea copiilor,

împotriva deciziei din 27 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 20 august 2018 Ludmila Jenaru a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Anatolie Jenaru, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția

Drepturilor Copiilor privind desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului

copiilor minori, încasarea pensiei pentru întreținerea copiilor.

În motivarea acțiunii a indicat că, a înregistrat căsătorie cu Anatolie Jenaru la

05 mai 1996 la Primăria s.Fundul-Galbenei, r-nul Hîncești, căsătorie trecută în

registrul actelor de stare civilă sub nr.8 din 05 mai 1996.

Din căsătoria dată, au trei copii minori, XXXX născut XXXX, XXXX născută

la XXXX și XXXX născut la XXXX, care la moment se află la întreținerea și

educația reclamantei.

În ultimii ani de căsătorie relațiile familiale între soți au eșuat, cuplul nu

menține legătura, relațiile dintre aceștia nu se bazează pe stimă și ajutor reciproc,

pe obligații comune de întreținere a familiei, soții nu își acordă unul celuilalt

sprijin moral și material, locuiesc separat din culpa soțului, iar conviețuirea

1

comună cu pârâtul este imposibilă, deoarece atitudinea și comportamentul acestuia

înrăutățește situația familială prin lipsă de stimă și respect față de reclamantă, prin

lipsa din partea pârâtului a oricărui sprijin moral și material, având în vedere că au

trei copiii minori, care necesită un mediu familial sănătos, ceea ce este esențial

pentru reclamantă, solicită desfacerea căsătoriei cu Anatolie Jenaru.

La fel a menționat că, de un an locuiește separat de pârât, nu mai țin legătura,

întrucât nu mai au interese comune și în așa mod careva premise de a asigura

continuitatea vieții familiale nu mai există. Posibilitatea de a păstra familia în

continuare nu există, deoarece relațiile familiale sunt grave și iremediabil vătămate

și prin urmare, consideră inutilă acordarea unui termen de împăcare în situația

creată.

A menționat că, copiii minori locuiesc împreună cu dânsa, iar pârâtul nu a

manifestat careva dezacord cu această stare a lucrurilor, la rândul său pârâtul care

datorează întreținerea copiilor săi, nu este angajat în câmpul muncii în Republica

Moldova și nu înregistrează venituri stabile.

A solicitat, desfacerea căsătoriei cu pârâtul Anatolie Jenaru, stabilirea

domiciliului copiilor minori XXXX, cu Ludmila Jenaru, încasarea pensiei de

întreținere pentru copii minori în sumă bănească fixă, în mărime de 6067 de lei

lunar pentru fiecare în parte, până la atingerea majoratului de către minori și

încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea protocolară din 31 octombrie 2018 în proces a fost atras în

calitate de intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecției a Familiei

Hîncești (f.d. 49).

Prin hotărârea din 31 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central

s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de către Ludmila Jenaru

(f.d. 63-68).

S-a desfăcut căsătoria încheiată între Anatolie Jenaru și Ludmila Jenaru.

S-a determinat domiciliul copiilor minori al părților XXXX cu mama Ludmila

Jenaru.

S-a încasat de la Anatolie Jenaru în beneficiul Ludmilei Jenaru pensie pentru

întreținerea copiilor minori XXXX, în sumă de 1 150 de lei lunar pentru fiecare,

începând cu data de 20 august 2018 (data adresării în instanță), pînă la atingerea

majoratului de către copii.

S-a încasat de la Anatolie Jenaru în beneficiul Ludmilei Jenaru suma de 140

de lei cu titlu de recompensa taxei de stat, 200 de lei cu titlu de taxă de stat pentru

eliberarea certificatului de divorț.

S-a încasat de la Anatolie Jenaru în beneficiul statului suma de 1 242 de lei,

cu titlu de taxă de stat.

În rest, acțiunea s-a respins ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 27 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul

declarat de Ludmila Jenaru, cu modificarea hotărârii din 31 octombrie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Central, majorând suma încasată de la Anatolie

Jenaru cu titlu de pensie pentru întreținerea copiilor minori XXXX, de la 1 150 de

lei până la 1 500 de lei, pentru fiecare copil și suma încasată de la Anatolie Jenaru

în beneificiul statului cu titlu de taxă de stat de la 1 242 de lei până la 1 620 de lei.

În rest, hotărârea s-a menținut.

2

Pentru a decide astfel, Colegiul civil, a indicat că instanța de fond a stabilit

corect circumstanțele cauzei, însă normele de drept material au fost interpretate

eronat și în așa fel a ajuns la concluzia de a modifica hotărârea din 31 octombrie

2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, în partea încasării pensiei pentru

întreținerea copiilor minori, majorând suma de la 1 150 de lei la 1 500 de lei pe

lună, pentru fiecare copil.

La 18 mai 2019 (data de pe plicul poștal) Anatolie Jenaru, reprezentat de

avocatul Alexandru Zmeu, a declarat recurs împotriva deciziei din 27 febraurie

2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei instanței de apel și

menținerea hotărârii din 31 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central

(f.d.127-133, 135).

În susținerea recursului a indicat prevederile art. 432 alin. (1), (2) lit. a) și

c) Cod de procedura civilă.

În motivarea recursului și-a exprimat dezacordul cu decizia din 27

februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, nefiind de acord cu majorarea

cuantumului pensiei de întreținere de la 1 150 de lei la 1 500 de lei pentru fiecare

copil, ori la îngrijirea și întreținerea familiei participă ambii soți, iar achitarea plății

majorate de întreținere fără temei legal nu poate fi pusă doar în sarcina numai

unuia dintre părinți.

A specificat că, instanța de apel l-a stabilirea cuantumului pensiei de

întreținere a luat la baza indicii pentru minimul de existență în orașe mari (mun.

Chișinău și mun. Bălți), deși urma să țină cont domiciliul copiilor nu este în mun.

Chișinău, dar în r-nul Hîncești, astfel urma să rețină valoarea minimului de

existență pentru sate, în mărime de 1 878, 10 de lei.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Materialele dosarului atestă faptul că decizia din 27 februarie 2019 a Curții de

Apel Chișinău a fost expediată pentru cunoștință participanților la proces conform

scrisorii de însoțire la 25 martie 2019 (f.d. 116), însă la dosar lipsește confirmarea

recepționării deciziei de către părți.

Prin urmare, recursul declarat la 18 mai 2019 (data de pe plicul poștal)

Anatolie Jenaru, reprezentat de avocatul Alexandru Zmeu, a fost depus în termenul

stabilit de lege.

În conformitate cu art.440 alin.(2) Codul de procedură civilă, completul din

3 judecători prin încheierea din 24 iulie 2019 a considerat recursul admisibil și a

dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art.444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și

care urmează a fi admis cu casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii

primei instanțe din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) Codul de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței

de apel și să mențină hotărârea primei instanțe.

3

În conformitate cu art.432 alin.(2) lit.c) Codul de procedură civilă, se

consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul

în care instanța judecătorească a interpretat în mod eronat legea.

Înaintând acțiunea în judecată Ludmila Jenaru a solicitat desfacerea căsătoriei,

determinarea domiciliului copiilor minori cu ea și încasarea pensiei pentru

întreținerea copiilor în sumă fixă de 6067 de lei.

Judecând cauza prima instanță a admis parțial acțiunea înaintată de Ludmila

Jenaru, a desfăcut căsătoria încheiată între Anatolie Jenaru și Ludmila Jenaru, a

determinat domiciliul copiilor minori al părților XXXX cu mama Ludmila Jenaru

și a încasat de la Anatolie Jenaru în beneficiul Ludmilei Jenaru pensie pentru

întreținerea copiilor minori XXXX, în sumă de 1 150 de lei lunar pentru fiecare,

începând cu data de 20 august 2018 (data adresării în instanță), pînă la atingerea

majoratului de către copii.

Instanța de apel, verificând temeinicia și legalitatea hotărârii primei instanțe

a admis apelul declarat de Ludmila Jenaru și a modificat hotărârea din 31

octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, majorând suma încasată de

la Anatolie Jenaru cu titlu de pensie pentru întreținerea copiilor minori XXXX, de

la 1 150 de lei până la 1 500 de lei, pentru fiecare copil și suma încasată de la

Anatolie Jenaru în beneificiul statului cu titlu de taxă de stat de la 1 242 de lei până

la 1 620 de lei.

În susținerea concluziei sale instanța de apel a reținut că salariu mediu lunar

pe economie prognozat pentru anul 2018 a fost în mărime de 6150 de lei, iar

valoarea minimului de existență calculat în conformitate cu Ghidul metodologic cu

privire la modul de calculare a acestuia (Hotărârea Guvernului Republicii Moldova

nr.285 din 30.04.2013) care a constituit pentru semenstrul II anul 2017 în orașe

mari (mun. Chișinău și Bălți) în medie pe lună, pentru un copil în vârstă de 7-17

ani suma de 2 299,10 de lei. Astfel, făcând trimitere la prevederile art. 3 alin. (1)

din Convenția ONU cu privire la drepturile copilului, în vigoare în Republica

Moldova din 25 februarie 1993 și starea părintelui care rămâne cu copilul a decis

majorarea cuantumului pensiei de întreținere de la 1 150 de lei până la 1 500 de lei.

Colegiul civil menționează că în recurs Anatolie Jenaru prin intermediul

avocatului Alexandru Zmeu, invocă dezacordul cu decizia instanței de apel doar în

partea cuantumului pensiei încasate de la el în beneficiul intimatei pentru

întreținerea copiilor minori, indicând că instanțele au interpretat eronat prevederile

normelor de drept material la stabilirea cuantumului pensiei de întreținere,

solicitând casarea deciziei contestate, cu menținerea hotărârii primei instanței din

31 octombrie 2018.

Astfel, actele cauzei denotă că la 05 mai 1996 a fost încheiată căsătoria dintre

Ludmila Jenaru și Anatolie Jenaru, la Primăria satului Fundul-Galbenei, raionul

Hîncești.

Tot din materialele cauzei se atestă că din căsătoria părților s-au născut trei

copii minori, XXXX.

Conform art. 74 alin. (1) Codul familiei, părinții sînt obligați să-și întrețină

copiii minori și copiii majori inapți de muncă care necesită sprijin material.

Conform art. 76 alin. (1) Codul familiei, în cazurile cînd părintele care

datorează întreținere copilului său are un salariu și/sau alte venituri neregulate sau

4

fluctuabile ori primește salariu și/sau alte venituri, total sau parțial, în natură, ori nu

are un salariu și/sau alte venituri, precum și în alte cazuri cînd, din anumite motive,

încasarea pensiei de întreținere, sub forma unei cote din salariu și/sau alte venituri,

este imposibilă, dificilă sau lezează substanțial interesele uneia dintre părți,

instanța judecătorească poate să stabilească cuantumul pensiei de întreținere într-o

sumă bănească fixă plătită lunar sau, concomitent, într-o sumă bănească fixă și sub

forma unei cote din salariu și/sau alte venituri conform art.75.

Raportând prevederile legale sus-menționate la caz, Colegiul civil, comercial

și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că atât

prima instanță, cât și instanța de apel corect au ajuns la concluzia de a încasa de la

Anatolie Jenaru în beneficiul Ludmiliei Jenaru pensia de întreținere pentru copiii

minori XXXX.

Totodată, având în susținere norma enunțată în coroborare cu dispozițiile

art.58 alin. (1) Codul familiei, care expres prevăd că părinții au drepturi și obligații

egale față de copii, indiferent de faptul dacă copiii sînt născuți în căsătorie sau în

afara ei, dacă locuiesc împreună cu părinții sau separat, instanța de recurs relevă că

concluzia instanței de apel cu privire la încasarea de la Anatolie Jenaru a pensiei de

întreținere în mărime de 1 500 de lei lunar pentru fiecare copil este una

nejustificativă, la determinarea acestei sume nefiind luate în considerare toate

circumstanțele cauzei.

Astfel, reieșind din prevederile legale enunțate mai sus, este incontestabil că

atât Anatolie Jenaru cât și Ludmila Jenaru sunt obligați să contribuie în mărime

egală la întreținerea copilului minor, iar când, din anumite motive, încasarea

pensiei de întreținere, sub forma unei cote din salariu și /sau alte venituri, este

imposibilă, dificilă sau lezează substanțial interesele uneia dintre părți, instanța

judecătorească poate să stabilească cuantumul pensiei de întreținere într-o sumă

bănească fixă plătită lunar.

Colegiul menționează că conform informației Biroului Național de Statistică

al Republicii Moldova, în semestrul II al anului 2017 minimul de existență pentru

un copil în vârstă de 7-17 ani în medie a fost de 2299,10 de lei, pentru orașele mari

precum Chișinău și Bălți (f.d. 16).

În contextul dat, nu poate fi reținut argumentul instanței de apel precum că

suma de 1 500 de lei lunar de la un părinte ar fi una rezonabilă deoarece, ultimul

nu este angajat în muncă și nu dispune de un alt venit oficial și încasarea sumei de

1 500 de lei nu numai că este împovărătoare, dar îl plasează pe recurent în situația

în care acesta nu ar putea să-și onoreze obligația stabilită de instanță.

Mai mult, instanța de fond just a menționat că suma de 1 150 de lei lunar

pentru întreținerea unui copil minor este reală, rezonabilă reieșind din actele

prezentate la materialele cauzei or, conform informației Biroului Național de

Statistică al Republicii Moldova în semestrul II al anului 2017, minimul de

existenta pentru un copil în vârstă de 7-17 ani în medie a fost de 2299,10 de lei,

pentru orașele mari precum Chișinău și Bălți. Aici, instanța supremă subliniază că

ambii părinți sunt obligați să contribuie în mărime egală la întreținerea copilului

minor, prin urmare suma de 1 150 de lei reprezintă 1/2 din 2 299,10 de lei

(minimul de existență pentru un copil în vârstă de 7-17 ani).

5

În sensul art. 18 alin. (1) al Convenției internaționale cu privire la drepturile

copilului din 20 noiembrie 1989, ambii părinți au o răspundere comună pentru

creșterea și dezvoltarea copilului. Răspunderea pentru creșterea copilului și

asigurarea dezvoltării sale le revine în primul rând părinților, care trebuie să se

conducă înainte de orice după interesul superior al copilului.

Situație de acest fel este reglementată și în art.27 alin.(2) din Convenție, care

prevede că părinților și oricăror altor persoane care au în grijă un copil le revine în

primul rînd responsabilitatea de a asigura, în limita posibilităților și a mijloacelor

lor financiare, condițiile de viață necesare dezvoltării copilului.

Astfel, reglementările menționate arată că, conform legislației atât naționale

cât și internaționale, ambii părinți au datoria de a compensa cheltuielile pentru

întreținerea copilului minor.

În acest context, solicitarea recurentului Anatolie Jenaru cu privire la

încasarea pensiei în mărime de 1 150 lei este rațională și echitabilă.

Colegiul consideră justă soluția primei instanțe cu privire la încasarea pensiei

de întreținere a copiilor minori în mărime fixă de 1150 de lei lunar pentru fiecare

copil, suma de 1 500 de lei dispusă spre încasare de către instanța de apel

apreciind-o ca fiind una exagerată în raport cu situația financiară a recurentului.

În conexiunea celor relatate se constată că instanța de apel nu a calificat

corect, din punct de vedere juridic, acțiunea cu care a fost învestită, ce a dus la

emiterea unei soluții greșite, pe când instanța de fond corect a aplicat legea

materială, adoptând o hotărâre legală și întemeiată.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de către

Anatolie Jenaru prin intermediul avocatului Alexandru Zmeu, de a casa decizia

instanței de apel și a menține hotărârea primei instanțe.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) Cod de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de către Anatolie Jenaru, reprezentat de avocatul

Alexandru Zmeu.

Se casează integral decizia din 27 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău și

se menține hotărârea din 31 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Central, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ludmila

Jenaru împotriva lui Anatolie Jenaru, intervenienților accesorii Direcția pentru

Protecția Drepturilor Copiilor și Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei

privind desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului copiilor minori, încasarea

pensiei de întreținere pentru întreținerea copiilor.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecător Oleg Sternioală

Judecătorii Ala Cobăneanu

6

Nina Vascan

Victor Boico

Victor Burduh

7