1ra-1602/18 — Art. 264 al.1 CP

Prima instanță: 11.03.2016 - 09.12.2016;

Instanța de apel: 02.05.2017 - 03.07.2017;

Instanța de recurs: 13.07.2018-24.10.2018. Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, CONSTATĂ : 1. Prin sentința Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 09 decembrie 2016, Zavrajnîi Nicolai a fost achitat în baza art. 264 alin.(1) Cod Penal, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. A fost respinsă cererea procurorului despre încasarea cheltuielilor judiciare ca neîntemeiată. 2. Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, Zavrajnîi Nicolai a fost învinuit de către organul de urmărire penală de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod Penal, și anume: de faptul că Zavrajnîi Nicolai la data de 08 mai 2015, aproximativ la ora 20:25, conducând automobilul de model ,,Volkswagen Jetta” cu n/î xxxxx, pe teritoriul stației de alimentare ,,Lukoil”, amplasată pe bd. Dacia (Viaduc), mun. Chișinău, nu a manifestat prudență sporită la trafic, n-a ținut permanent cont de totalitatea factorilor ce caracterizează condițiile rutiere de care trebuie să țină cont fiecare conducător la determinarea vitezei, benzii de circulație și a modalităților de conducere a vehiculului, prin ce a încălcat prevederile pct. 39 (2), lit. b), 45 din Regulamentul Circulației Rutiere și ieșind de pe teritoriul stației de alimentare ,,Lukoil”, spre drumul principal pe podul ,,Viaduc”, concentrându-și atenția doar asupra unităților de transport care se deplasau pe drum prioritar pe stânga sa, nu a presupus și nu a prevăzut că prin fața sa se pot deplasa pietoni, iar începând deplasarea, nu a observat pietonul, Ninicu Serghei , care în acel moment se afla în fața unității de transport, în partea lateral dreapta și finisa traversarea carosabilului, deplasându-se de la stânga la dreapta deplasării relative unității de transport. În urma accidentului rutier pietonul, Ninicu Serghei, s-a ales cu vătămări corporale medii, manifestate prin: fractura coastelor IV,V pe dreapta fără deplasarea fragmentelor, fractura scapulei drepte fără deplasarea fragmentelor, plagă contuză la nivelul capului, care au fost cauzate prin acțiunea traumatică a unui obiect contondent corpului de la propria înălțime”. Acțiunile lui Zavrajnîi Nicolai au fost încadrate juridic în temeiul art. 264 alin. (1) din Codul Penal, după indicii; încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport, adică încălcarea regulilor de securitate a circulației rutiere de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămare medie a integrității corporale și a sănătății. 3. Sentința menționată a fost atacată cu apel de către procurorul în Procuratura mun. Chișinău, Talpă Radu, solicitând admiterea apelului, casarea sentinței, rejudecarea cauzei potrivit modului stabilit pentru prima instanță, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Zavrajnîi Nicolai să fie recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin.(1) Cod Penal și stabilirea unei pedepse în formă de amendă în mărime de 200 unități convenționale, ceea ce constituie 4000 (patru mii) lei, fără privarea dreptului de a conduce mijloace de transport. A reține de la inculpatul, Zavrajnîi Nicolai, cheltuielile judiciare în sumă de 84 lei pentru efectuarea expertizei medico-legale în privința părții vătămate, Ninicu Serghei. 3.1. În apelul declarat procurorul a invocat, că sentința de achitare emisă de prima instanță este întemeiată doar pe interpretarea unilaterală a probelor,examinate în cadrul examinării judiciare a cauzei, bazată doar pe presupuneri, fără a lua în considerație declarațiile inculpatului, părții vătămate, martorilor și probele documentare prezente în dosar. Dar cel mai important declarațiile părții vătămate, Ninicu Serghei, care a pătimit în rezultatul acțiunilor infracționale comise din imprudență de către inculpat și care în rezultatul accidentului rutier s-a ales cu vătămări corporale medii, conform raportului de expertiză nr.1791/D din 14.08. 2015. Indică acuzarea, că în actul de învinuire și în rechizitoriu sunt prezente elementele de bază prin care sunt descrise acțiunile conducătorului auto în timpul deplasării pe drumurile publice și ce măsuri urma să fie îndeplinite de către acesta la apariția unor situații rutiere. Or, în rezultatul ignorării cerințelor Regulamentului Circulației Rutiere și încrederii exagerate în sine Zavrajnîi Nicolai din imprudență creând o situație periculoasă a obligat pietonul, Ninicu Serghei, să evite tamponarea directă, prin întreprinderea acțiunilor de apărare imediată, iar în rezultat evitând un posibil pericol mai mare, ca rezultat al acțiunilor întreprinse de către el în rezultatul ciocnirii de automobilul condus de inculpat s-a ales cu leziuni corporale expuse în raportul de expertiză medico-legală. La fel apelantul, invocă că în speța expusă de instanță ,,partea vătămată s-a ales cu vătămări ,,sărit în sus, căzând” după ce automobilul a fost oprit” opinie ce este incorectă, deoarece dacă automobilul era în staționare, partea vătămată urma direct după ce a sărit să cadă jos în fața automobilului, fără a atinge careva părți ale acestuia, însă în declarațiile făcute de partea vătămată în instanță, acesta a declarat că: ,,l-a văzut în ultimul moment, după care a sărit în sus ca să-și protejeze picioarele și a căzut pe capotul mașinii, partea dreaptă, s-a lovit în bara de la parbriz, dar parbrizul nu s-a stricat, după care a căzut jos, s-a lovit cu capul de asfalt și și-a pierdut cunoștința” Astfel, invocă procurorul, că în momentul în care a sărit în sus partea vătămată, automobilul era în mișcare și corpul părții vătămate fiind în aer a ajuns cu capul în partea dreaptă de la bara parbrizului, ceea ce este expus și în raportul de expertiză medico-legală nr. 1791/D din 14.08.2015 prin care se exclude formarea leziunilor corporale descrise în urma căderii corpului de la propria înălțime, adică toate loviturile s-au produs în automobil după care de asfalt. Relevă apelantul că, reieșind din aceste concluzii, instanța de judecată fără a indica concret ce rapoarte de expertiză urma să mai prezinte acuzarea, ca să dovedească modul și circumstanțele primirii leziunilor corporale de către partea vătămată, Ninicu Serghei, or prevederile art. 143 Cod procedură penală stabilește o altă procedură de stabilire a gradului și caracterul vătămărilor corporale. Totodată instanța de judecată prin încheierea din 26 septembrie 2016 a considerat și a acceptat poziția acuzării referitor la faptul că leziunile corporale primite de către partea vătămată sunt întemeiate și nu există îndoieli în privința lor, refuzând demersul apărării inculpatului la numirea altor expertize. La fel, instanța a motivat că ,,nu s-au depistat deteriorări ale mijlocului de transport, inclusiv prezența urmelor de contact a mijlocului de transport cu alte obiecte ceea ce înclină balanța spre versiunea expusă de inculpat”, afirmație obiectivă făcută de instanță, deoarece nu în toate cazurile de accidente rutiere, este posibil ca în rezultatul tamponării de pieton să rămână urme. Un alt moment pe care îl invocă apelantul și ignorat de instanța de judecată este că, indiferent unde se afla pietonul în coraport cu unitatea de transport, potrivit prevederilor art. 45 a Regulamentului Circulației Rutiere, Zavrajnîi Nicolai la apariția unui pericol și în cazul din speță pietonul care se afla în situație periculoasă urma să continue deplasarea numai după ce se convingea că prin acțiunile lui nu pun în pericol viața și sănătatea acestei persoane. Astfel, consideră apelantul, că prin sentința de achitare, instanța nu a luat în considerație toate aceste argumente și a pronunțat în privința inculpatului, Zavrajnîi Nicolai, o sentință de achitare.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 iulie 2017, a fost admis apelul declarat de procurorul în Procuratura mun. Chișinău, Talpă Radu, casată sentința, și pronunță o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Zavrajnîi Nicolai a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin.(1) Cod Penal fiindu-i stabilită pedeapsa în formă de amendă în mărime de 200 unități convenționale, ceea ce constituie 4000 (patru mii) lei. Cheltuielile judiciare în sumă de 84 lei pentru efectuarea expertizei medico-legale în privința părții vătămate, Ninicu Serghei, au fost trecute în contul statului. 4.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel a indicat, că instanța de fond a stabilit incorect starea de fapt, care nu corespunde probelor din dosar, care au fost apreciate eronat, ajungând eronat la concluzia achitării lui Zavrajnîi Nicolai învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin.(1) Codul Penal, din motivul că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. Așadar, instanța de apel, ținând cont de prevederile art. 27, 99-101 ale Codului de Procedură Penală, cercetând sub toate aspectele probele administrate, verificându-le minuțios, prin prisma admisibilității, pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, a constat următoarea stare de fapt: La 08 mai 2015, aproximativ la ora 20:25, Zavrajnîi Nicolai conducând automobilul de model Volkswagen Jetta” cu n/î xxxxx, pe teritoriul stației de alimentare ,,Lukoil”, amplasată pe bd. Dacia (Viaduc), mun. Chișinău, nu a manifestat prudență sporită la trafic, n-a ținut permanent cont de totalitatea factorilor ce caracterizează condițiile rutiere de care trebuie să țină cont fiecare conducător la determinarea vitezei, benzii de circulație și a modalităților de conducere a vehiculului, prin ce a încălcat prevederile pct. 39 (2), lit. b), 45 din Regulamentul Circulației Rutiere și ieșind de pe teritoriul stației de alimentare ,,Lukoil”, spre drumul principal pe podul ,,Viaduc”, concentrându-și atenția doar asupra unităților de transport care se deplasau pe drum prioritar pe stânga sa, nu a presupus și nu a prevăzut că prin fața sa se pot deplasa pietoni, iar începând deplasarea, nu a observat pietonul, Ninicu Serghei , care în acel moment se afla în fața unității de transport, în partea lateral dreapta și finisa traversarea carosabilului, deplasându-se de la stânga la dreapta deplasării relative unității de transport. În urma accidentului rutier pietonul, Ninicu Serghei, s-a ales cu vătămări corporale medii, manifestate prin: fractura coastelor IV,V pe dreapta fără deplasarea fragmentelor, fractura scapulei drepte fără deplasarea fragmentelor, plagă contuză la nivelul capului, care au fost cauzate prin acțiunea traumatică a unui obiect contondent corpului de la propria înălțime”. Astfel, cercetând totalitatea probelor administrate la cauza penală, Colegiul Penal a conchis că acțiunile inculpatului, se încadrează în baza art. 264 alin. (1) din Codul penal, după următorii indici calificativi: „încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudența o vătămare medie a integrității corporale sau a sănătății”. Aceste circumstanțe au fost stabilite prin: declarațiile părții vătămate Ninicu Serghei, date în cadrul ședinței în apel (f.d.159-160 Vol. I); - declarațiile martorului Copacinschi Andrei (f.d.161-162 Vol. I); - declarațiile martorului Cebotari Mihail (f.d.163 Vol. I); - procesul-verbal de cercetare la fața locului a accidentului rutier din 08 mai 2015, schița accidentului rutier și foto-tabelul anexat la aceasta prin care se constată că accidentul rutier a avut loc pe xxxxx, sec. Botanica, locul accidentului rutier se află în zona de acțiune a indicatorului rutier „Cedează trecerea, deplasare obligatorie dreapta" (f.d.8-16 Vol. I); - procesul-verbal al examinării medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei, nr. 6360, din 08 mai 2015, conform căruia inculpatul, era treaz (f. d. 17); - raportul de expertiză medico-legală nr. 1791/D din 03 august 2015, conform căruia în rezultatul examinării medico-legale a lui Ninicu Serghei s-a constatat: traumatism toracic închis manifestat prin fractura coastelor 4,5 pe dreapta fără deplasarea fragmentelor, fractura scapulei drepte fără deplasarea fragmentelor; plagă contuză la nivelul capului, care au fost cauzate prin acțiunea traumatică a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, condiționează dereglarea sănătății de lungă durată și în baza acestui criteriu, în comun, se califică ca vătămare medie; localizarea leziunilor corporale sus descrise în diferite regiuni anatomice, exclude formarea lor în urma căderii corpului de la propria înălțime (f. d. 24-25). În ce privește pedeapsa aplicată inculpatului, instanța de apel la individualizarea, stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatului, a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75 Cod Penal și anume de gravitatea infracțiunii săvârșite care este una mai puțin gravă, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat care nu are antecedente penale, este încadrat în câmpul muncii, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, nu și-a recunoscut vina, de condițiile de viață ale familiei acestuia precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului și în acest sens a considerat că scopul educativ și preventiv al pedepsei aplicate în cauza penală dată în privința inculpatului, poate fi atins și prin aplicarea pedepsei penale cu amendă în mărime de 200 (două sute) u.c ceea ce constituie 4000 (patru mii) lei, fără privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport. Cu referire la cheltuielile invocate de către procurorul în mărime de 84 lei, instanța de apel a reținut că, cheltuielile date urmează a fi trecute în contul statului, întrucât sunt cheltuieli suportate potrivit legii pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului judiciar.

Împotriva deciziei instanței de apel, a declarat recurs ordinar avocatul Guzun Vladimir în comun cu inculpatul Zavrajnîi Nicolai, invocând ca temei prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 10) Cod de procedură penală, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Zavrajnîi Nicolai să fie achitat. 5.1 În motivarea recursului avocatul a invocat că Colegiul penal nu a rezolvat fondul cauzei, deoarece n-a constatat starea de fapt. Indică apărarea că: - instanța de apel a scăpat din vedere că Procesul verbal și Schița au fost scrise din anexa nr. 4 la Procesul verbal denumită „Declarație” a lui Zavrajnîi Nicolai, de aici și din probele anexate la dosar vine și lipsa reflectării adecvate pe Schiță a locului, unde s-a lovit Ninicu Serghei de obiectul contondent. - falsul locului indicat pe Schiță se probează și de: procesul Verbal de cercetare a locului accidentului rutier din 08.05.2015, în care inspectorul de poliție Copacinschii Andrei, ulterior martor, nu a depistat prezența urmelor de contact a mijlocului de transport cu alte obiecte, fapt confirmat și de martorul Cebotari Mihail, care a declarat că „Tamponare lovire nu a avut loc” (Decizie, pct. 26, paj. 2). - instanța de apel nu a citat că martorul Cebotari Mihail cît și expertul medico- legal Vitalie Frumusachi autorul Raportului de expertiză medico - legală nr. 1791/D pentru a fi audiați în ședința instanței de apel deși instanța era obligată de dreptul inculpatului Zavrajnîi Nicolai la examinare echitabilă a cauzei sale prevăzută de art.6 CEDO, art.21 și art.26 din Constituție și art.66 alin.(1) Cod procedură penală, chiar „dacă inculpatul și apărătorul acestuia în ședința instanței de apel au declarat că careva probe suplimentare nu au”. - probele, cum sunt procesul verbal de audiere a părții vătămate Ninicu Serghei, raportul de expertiză medico-legală nr.1791/D din 03.08.2015, indică la eroarea inculpatului Zavrajnîi Nicolai și la eroarea inspectorului de poliție Copacinschi Andrei, ulterior, martor, cu privire la punerea semnului, pe Schiță a locului a contactului lui Ninicu Serghei cu obiectul contondent și a falsului Schiței, deoarece Ninicu Serghei a avut contact numai cu bordura și asfaltul de pe a carosabil la distanța de 0,50 m din dreapta mașinii. Locul căderii lui Ninicu Serghei pe dreapta și la distanța de 0,50 m de mașină, probează lipsa tamponării și lipsa loviturii lui Ninicu Serghei de colțul drept al capotei automobilului. Menționează avocatul, că săritul în sus de nimic și de nimeni nu este probat, inclusiv de partea vătămată Ninicu Serghei care fiind audită la 07 iulie 2015 nu scrie nimic despre săritul în sus. În procesul verbal de audiere a părții vătămate suplimentare din 16 septembrie 2015 Ninicu Serghei declară, că chipurile, și-a amintit că ...în ultimul moment a sărit în sus, căzând pe capota automobilului, după care a căzut jos la pământ., motivul săriturii a fost pentru nu fi lovit la picioare,” (f.d.37 și 37 verso). Necesitatea a acestui „amintiri” a părții vătămate Ninicu Serghei a apărut din cauza că la 03 august 2015 a apărut Raportul de expertiză medico-legală nr. 1791/D în care se concluziona ca ”.. se exclude formarea lor în urma căderii corpului de la propria înălțime”, dar fără răspunsurile la întrebările - mecanismul cert formării lor, și daca mecanismul formării acestora corespund circumstanțelor descrise. Astfel că, lipsește tamponarea, după cum a demonstrat mai sus, deoarece lipsește contactul automobilului cu partea vătămată, iar săritul în sus pe capota automobilului este o legendă absurdă a părții vătămate Ninicu Serghei, lipsită de probe. Relatează apărarea, că instanța de apel nu a reținut, că în adaos la propria înălțime a părții vătămate Ninicu Serghei, indicată în Raport, mai existau trei circumstanțe cumule - alergarea și săritura și starea de ebrietate a părții vătămate, care au și determinat lipsa posibilității lui Ninicu Serghei de a se menține pe picioare căderea și lovirea corpului de bordura și asfaltul carosabilului, care au și dat apariția fracturilor coastelor, dar în privința acestor trei circumstanțe nu s-au expus nici Raportul, nici Colegiul, deși despre alergare a spus inculpatul Zavrajnîi Nicolai în Declarația, anexa 4 la Procesul verbal de cercetare a locului accidentului rutier, adică înaintea numirii expertizei. Despre starea de ebrietate a părții vătămate Ninicu Serghei s-a știut imediat la 08.05.2015 la nimerirea lui în spitalul de urgență unde a fost întocmit Certificatul de vizită de la f. d. 21, iar legenda privind săritul în sus a apărut după luarea de cunoștință cu Raportul de către organul de urmărire penală. Indică avocatul că constatarea instanței de apel este o presupunere deoarece, automobilul nu a avut contact cu partea vătămată S. Ninicu, iar dacă instanța de apel presupune că automobilul a avut contact cu partea vătămată S. Ninicu instanța urma să dispună și de Raportul de expertiză tehnică privind posibilitatea tehnică a inculpatului Zavrajnîi Nicolai de a stopa automobilul la apariția bruscă a alergătorului părții vătămate S. Ninicu în văzul lui Zavrajnîi Nicolai. În susținerea poziției sale recurentul mai indică că Procesul verbal și Schița au fost întocmite în limba de stat în traducere din limba rusă în care inculpatul Zavrajnîi Nicolai da explicații la cercetarea locului de către inspectorul de poliție Copacinschi Andrei, dar nu de interpretul autorizat. Instanța de apel a omis faptul că cuvântul „tamponat” n-a apărut, nu a fost pronunțat și scris de inculpatul Zavrajnîi Nicolai, deoarece nu - știe limba de stat. Instanța de apel scrie că „Zavrajnîi Nicolai nu a manifestat prudență sporită la trafic, însă instanța de apel nu motivează de ce Zavrajnîi Nicolai trebuia să manifeste prudență sporită la trafic dacă pietonul este obligat să respecte aceleași reguli de circulație rutieră. În decizia instanței de apel nu se motivează de ce Zavrajnîi Nicolai,fiind la volan trebuia să presupună și să prevadă că prin fața sa se pot deplasa pietoni și astfel să reiasă din prezumția că pietonul este încălcător de lege și să-și sporească prudența pe motiv că v-a fi condamnat. Această contradicție a deciziei instanței de apel privind mișcarea ori staționarea automobilului în momentul apariție bruște a lui Ninicu Serghei este încă o circumstanță care indică la lipsa rezolvării fondului cauzei de către instanța de apel. Menționează apărarea, că instanța de apel nu era obligată dar dispunea de dreptul de a anula Sentința de achitare a inculpatului Zavrajnîi Nicolai în cazul dacă obținea probe noi în comparație cu acelea pe care a fost fondată sentința. Însă instanța de apel probe noi nu a obținut și de aceia nu a avut temei de a se folosi de dreptul de a anula sentința primei instanțe de achitarea lui Zavrajnîi Nicolai, a procedat contrar practicii CEDO reflectate în Hotărârile pe cauza Manolachi împotriva României din 08 iulie 2013 pct. 49. și pe cauza Hogea împotriva României din 29 octombrie 2013 pct. 52. În concluzie menționează avocatul, că instanța de apel eronat s-a expus în privința pedepsei inculpatului Zavrajnîi Nicolai, dar logic ar fi fost, dacă se expunea și asupra Legii nr. 310 din 29.07. 2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova publicată în MO din 09.09.2016 nr.293-305 art. nr. 632. Astfel instanța de apel nu a rezolvat fondul cauzei. În lipsa faptei infracționale și lipsei elementelor constitutive ale infracțiunii condamnarea lui Zavrajnîi Nicolai este ilegală.

La recursul ordinar declarat de către avocatul Guzun Vladimir în interesele inculpatului, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11 Cod procedură penală, procurorul a depus referință, care a pledat pentru inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat, invocând că instanța de apel a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată și încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului în strictă conformitate cu prevederile și normele procedural penale, prin prisma cumulului de probe administrate la dosar.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, ținând cont de opinia procurorului expusă în referință, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente. În conformitate cu art.422 Cod de procedură penală, recursul împotriva deciziilor pronunțate de instanțele de apel se declară în termen de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recurs ordinar în termen. Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat. Conform art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de recurent. Potrivit textului recursurilor se invocă, ca temei de casare a deciziei instanței de apel prevederile art. 427 alin.1) pct. 6) Cod procedură penală, susținând, că decizia atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, pct. 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii și pct. 10) Cod de procedură penală instanța a aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. 7.1. Referitor la temeiul de recurs invocat de recurent, prin prisma pct.6) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, care stabilește, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, Colegiul penal lărgit constată că, temeiul menționat nu și-a găsit confirmare, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414, 415 al. 21), 417 alin. 8) Cod de procedură penală, hotărârea cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. Se reține, că instanța de apel, respectând prevederile art. 415 al. 21 Cod procedură penală, a audiat din nou inculpatul, partea vătămată și martorul Copacinschi Andrei, declarațiile cărora au fost apreciate just în coroborare cu alte probe concludente și pertinente, soluția de condamnare a inculpatului, fiind legală și motivată. Instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante invocate în apelul procurorului motivarea soluției corespunde dispozitivului hotărârii atacate, dispozitivul fiind expus clar și instanța de apel nu a admis nici o eroare gravă de fapt. Colegiul constată că temeiul la care se referă autorul recursului nu persistă în cauză, deoarece din decizia instanței de apel rezultă că probele administrate au fost analizate obiectiv și a fost dat răspuns la toate argumentele apărării expuse în apel. De fapt, din textul recursului Colegiul penal atestă, că autorul critică decizia sub aspectul aprecierii probelor administrate de ambele instanțe, considerând-o ca necorespunzătoare circumstanțelor de fapt ale cauzei, temei, care nu se încadrează în prevederile legale ale art.427 Cod procedură penală. Colegiul penal menționează că, potrivit art.101 alin.(2)-(3) Cod de procedură penală, instanța apreciază probele conform propriei convingeri, formate în urma examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege. Nici o probă prezentată de părți nu are o valoare dinainte stabilită pentru instanța de judecată. Înfăptuirea justiției penale, implică efectiv obligațiunea instanței de judecată să-și întemeieze hotărârile pronunțate numai pe certitudinea dobândită pe bază de probe decisive, complete, sigure, în măsură să reflecte realitatea obiectivă (faptele supuse judecății). Numai așa se formează convingerea izvorâtă din dovezile administrate în cauză, că adevărul - infracțiunea dedusă spre soluționarea instanței - este, fără echivoc, cea pe care o înfățișează realitatea reconstituită ideologic cu ajutorul probelor. În opinia Colegiului penal, instanța de apel, în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, a examinat complet și obiectiv probele administrate la dosar, verificându-le sub aspectul pertinenții și concludenții, atât pe cele obținute în procesul urmăririi penale cât și în cadrul ședințelor de judecată, cât ale apărării atât și ale acuzării, fapt ce face, ca concluzia despre vinovăția lui Zavrajnîi Nicolai privind săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin.1) Cod penal să fie întemeiată și legală. La concluzia enunțată instanța de apel a ajuns, în rezultatul cercetării probelor, descrise în pct.4.1 al prezentei decizii, care au fost apreciate conform art.101 Cod procedură penală, iar careva temei de a considera că concluzia instanței de apel este eronată la caz lipsește. Astfel, instanța de apel, corect și-a întemeiat soluția de condamnare pe baza probelor cercetate, apreciind just declarațiile inculpatului, părții vătămate Ninicu Serghei și martorului Copacinschi Andrei, (f.d.36-39), date în apel, verificându-le cu cele date anterior, în cumul cu procesul-verbal de cercetare la fața locului a accidentului rutier din 08 mai 2015, schița accidentului rutier și foto-tabelul anexat la aceasta prin care se constată că accidentul rutier a avut loc pe xxxxx, sec. Botanica, locul accidentului rutier se află în zona de acțiune a indicatorului rutier „Cedează trecerea, deplasare obligatorie dreapta” (f.d.8-16 Vol. I), raportul de expertiză medico- legală nr. 1791/D din 03 august 2015, conform căruia în rezultatul examinării medico- legale a lui Ninicu Serghei s-a constatat: traumatism toracic închis manifestat prin fractura coastelor 4,5 pe dreapta fără deplasarea fragmentelor, fractura scapulei drepte fără deplasarea fragmentelor; plagă contuză la nivelul capului, care au fost cauzate prin acțiunea traumatică a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, condiționează dereglarea sănătății de lungă durată și în baza acestui criteriu, în comun, se califică ca vătămare medie; localizarea leziunilor corporale sus descrise în diferite regiuni anatomice, exclude formarea lor în urma căderii corpului de la propria înălțime (f.d.24-25). Nu pot fi reținute argumentele apărării, precum că inculpatul n-a tamponat partea vătămată, ci ultimul a căzut jos de sine stătător, motivând, că automobilul inculpatului n-a avut careva deteriorări, or, acestea sunt declarative, nu corespund probelor enunțate și întemeiat au fost apreciate și respinse de către instanța de apel, în pct. 26-27,38 din decizia contestată. Instanța de recurs, fiind solidară cu concluziile instanței de apel, reține, că din declarațiile părții vătămate Ninicu Serghei, date sub jurământ, fiind preîntâmpinat de răspundere penală conform art. 312-313 Cod penal, rezultă cu certitudine, „că inculpatul, conducând automobilul, ieșind de la benzinărie cu viteză, nu l-a văzut pe partea vătămată, și acesta, văzând că tamponarea este inevitabilă, a sărit în sus, pentru a-și proteja picioarele, și căzând pe capota automobilului, în rezultat s-a ales cu vătămări corporale medii”, declarații, care se confirmă și prin declarațiile martorului Copacinschi Andrei, și prin raportul de expertiză medico-legală nr.1791/D din 03.08.2015, conform căruia se constată, că localizarea leziunilor corporale la partea vătămată în diferite regiuni anatomice, exclude formarea lor în urma căderii corpului de la propria înălțime (f.d.24-25). Se reține, că declarațiile părții vătămate sunt concludente și pertinente, coroborează cu alte probe, fiind neschimbate pe tot parcursul procesului penal, instanța de apel întemeiat le-a apreciat ca veridice, or, nu se constată careva temei de a le pune la îndoială, după cum rezultă din materialele cauzei, partea vătămată nu are careva pretenții materiale față de inculpat, și cele relatate corespund circumstanțelor cauzei. Totodată, instanța de apel întemeiat a apreciat declarațiile inculpatului, ca fiind o poziție de apărare, acestea fiind combătute prin probele enunțate, or, nu este clară poziția acestuia, care în instanța de apel a explicat: ”că impactul cu victima n-a avut loc, iar anterior a comunicat greșit că l-a tamponat, deoarece careva urme pe automobil de la impact nu au fost” (pct.25 din decizia Curții de apel). În ce privește dezacordul avocatului cu procesul verbal de cercetare a locului accidentului rutier din 08.05.2015, schița accidentului rutier care chipurile au fost întocmite din anexa nr. 4 denumită „Declarație” a lui Zavrajnîi Nicolai de unde vine și lipsa reflectării adecvate pe Schiță a locului, unde s-a lovit Ninicu Serghei de obiectul contondent cît și de lipsa interpretului la întocmirea acestora Colegiul penal specifică că, potrivit aceluiași proces verbal cît și a schiței care au fost semnate și de către inculpat, la rubrica „cereri și obiecții din partea persoanelor participante nu sunt”, fiind de acord cu constatările agentului constatator. Nu poate fi reținută alegația recurentului precum că nu a fost citat și audiat martorul Cebotari Mihail cît și expertul Vitalie Frumusachi, deși instanța era obligată de dreptul inculpatului Zavrajnîi Nicolai la examinare echitabilă a cauzei sale prevăzută de art. 6 CEDO, art. 21 și art. 26 din Constituție și art. 66 alin. (1) Cod procedură penală, chiar „dacă inculpatul și apărătorul acestuia în ședința instanței de apel au declarat că careva probe suplimentare nu au” or, potrivit prevederilor art. 100 al. 1) Cod procedură penală „Administrarea probelor constă în folosirea mijloacelor de probă în procesul penal, care presupune strângerea și verificarea probelor, în favoarea și în defavoarea învinuitului, inculpatului, de către organul de urmărire penală, din oficiu sau la cererea altor participanți la proces, precum și de către instanță, la cererea părților, prin procedeele probatorii prevăzute de prezentul cod. Or, potrivit procesului verbal al ședinței de judecată inculpatul și apărătorul Guzun Vladimir în ședința instanței de apel, nu au solicitat cercetarea careva probe suplimentare, iar instanța de apel a cercetat probele prezentate. Nefondat este și argumentul recurentului precum că, Ninicu Serghei a avut contact doar cu bordura și asfaltul de pe a carosabil la distanța de 0,50 m din dreapta mașinii. Locul căderii lui Ninicu Serghei pe dreapta și la distanța de 0,50 m de mașină, probează lipsa tamponării și lipsa loviturii lui Ninicu Serghei de colțul drept al capotei automobilului. Or, potrivit raportul de expertiză medico-legală nr. 1791/D din 03 august 2015, localizarea leziunilor corporale sus descrise în diferite regiuni anatomice, se exclude formarea lor în urma căderii corpului de la propria înălțime (f. d. 24-25); potrivit declarațiilor părții vătămate Ninicu Serghei „inculpatul a venit a doua zi la spital și i-a comunicat că el l-a lovit cu mașina și tot inculpatul i-a comunicat că a ieșit de la benzinărie și că s-a uitat doar în partea stângă, și nu-l văzuse” ( f. d. 159-160 Vol. I), fapt confirmat și de către inculpat „înainte de semnul cedează trecerea s-a oprit, asigurându-se că din partea stângă nu sunt mașini s-a pornit. Martorul Copacinschi Andrei fiind audiat a declarat că„ inculpatul i-a spus că a tamponat un pieton. Schema accidentului rutier a fost întocmită din cuvintele inculpatului care i-a comunicat că ieșea de pe teritoriul stației și avea intenția să cotească pe dreapta și a atras atenție doar în partea stângă”. În ce privește faptul invocat de recurent precum că săritul în sus al părții vătămate nu a fost demonstrat, Colegiu penal relevă că potrivit constatărilor martorului Copacinschi Andrei a examinat automobilul care avea pe capotă în partea dreaptă o adâncitură. Or, potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 1791/D s-a constatat: traumatism toracic închis manifestat prin fractura coastelor 4,5 pe dreapta fără deplasarea fragmentelor, fractura scapulei drepte fără deplasarea fragmentelor; plagă contuză la nivelul capului, or, fiind lovit pietonul la picioare se constata și fractura picioarelor. Alegația avocatului precum că instanța de apel nu a reținut, că în adaos la propria înălțime a părții vătămate Ninicu Serghei, mai existau trei circumstanțe cumule - alergarea și săritura și starea de ebrietate a părții vătămate, care au și determinat lipsa posibilității lui Ninicu Serghei de a se menține pe picioare, căderea și lovirea corpului de bordura și asfaltul carosabilului, care au și dat apariția fracturilor coastelor nu poate fi acceptată. Or, potrivit materialelor cauzei nu se atestă un raport de expertiza ce ar confirma gradul de ebrietate al părții vătămate și lipsa posibilității lui Ninicu Serghei de a se menține pe picioare. Nu poate fi reținut nici argumentul avocatului precum că instanța de apel urma să dispună și de Raportul de expertiză tehnică privind posibilitatea tehnică a inculpatului Zavrajnîi Nicolai de a stopa automobilul la apariția bruscă a alergătorului părții vătămate S. Ninicu în văzul lui Zavrajnîi Nicolai. Or, potrivit materialelor cauzei nu se atestă un careva demers din partea apărării prin care ar solicita numirea unei expertize tehnice. Totodată, Colegiul penal este solidar cu concluzia instanței de apel privind condamnarea inculpatului Zavrajnîi Nicolai, în baza art. 264 alin. 1) Cod penal cu semnele calificative încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudența o vătămare medie a integrității corporale sau a sănătății”, or s-a constatat cu certitudine, că Zavrajnîi Nicolai, conducând automobilul de model ,,Volkswagen Jetta” cu n/î xxxxx, pe teritoriul stației de alimentare ,,Lukoil”, amplasată pe bd. Dacia (Viaduc), mun. Chișinău, nu a manifestat prudență sporită la trafic, n-a ținut permanent cont de totalitatea factorilor ce caracterizează condițiile rutiere de care trebuie să țină cont fiecare conducător la determinarea vitezei, benzii de circulație și a modalităților de conducere a vehiculului, prin ce a încălcat prevederile pct. 39 (2), lit. b), care prevede că „În cazul în care vehiculul iese de pe un teritoriu adiacent drumului, conducătorul trebuie: ă cedeze trecerea pietonilor și vehiculelor care circulă pe acest drum” și pct. 45 Regulamentul Circulației Rutiere care prevede că „conducătorul trebuie să conducă vehiculul conformitate cu viteza stabilită, ținând permanent seama de următorii factori: starea psihofiziologică care influențează atenția și reacția; dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase; starea tehnică a vehiculului și particularitatea încărcăturii; condițiile rutiere; situația rutieră, iar în cazul în care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească mijlocul de transport pentru a nu pune în pericol siguranța traficului” și ieșind de pe teritoriul stației de alimentare ,,Lukoil”, spre drumul principal pe podul ,,Viaduc”, concentrându-și atenția doar asupra unităților de transport care se deplasau pe drum prioritar pe stânga sa, nu a presupus și nu a prevăzut că prin fața sa se pot deplasa pietoni, iar începând deplasarea, nu a observat pietonul, Ninicu Serghei, care în acel moment se afla în fața unității de transport, în partea lateral dreapta și finisa traversarea carosabilului, deplasându-se de la stânga la dreapta deplasării relative unității de transport, în urma accidentului rutier pietonul, Ninicu Serghei, s-a ales cu vătămări corporale medii, manifestate prin: fractura coastelor IV,V pe dreapta fără deplasarea fragmentelor, fractura scapulei drepte fără deplasarea fragmentelor, plagă contuză la nivelul capului, care au fost cauzate prin acțiunea traumatică a unui obiect contondent corpului de la propria înălțime”. 7.2 Totodată, instanța de recurs consideră că, în prezenta cauză nu și-a găsit confirmarea nici temeiul pentru recurs semnalat de către recurent și prevăzut la pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, în ce privește achitarea lui de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii imputate. În acest sens instanța de recurs menționează, că potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma penală. Sub acest aspect se menționează că, temeiul invocat de recurent precum că - „nu sunt întrunite elementele infracțiunii” include cazurile când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul căror s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii. Raportând norma dată la situația în cauză, Colegiul penal consideră că temeiurile la care se referă autorul recursului nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezentei erori de drept. Prin urmare, instanța de recurs conchide, că situația de fapt a fost just stabilită de către instanța de apel în urma analizei coroborate a întregului ansamblu probator administrat și expus în pct.4.1 al prezentei decizii, încadrarea juridică dată faptei este corectă și corespunde situației de fapt reținute, la caz, corect instanța de apel a ajuns la concluzia că s-au stabilit toate elementele componente ale infracțiunii, prevăzute de art. 264 alin.(1) Cod penal și expuse în pct. 38 a deciziei instanței de apel inclusiv și vinovăția inculpatului Zavrajnîi Nicolai în săvârșirea infracțiunii incriminate. Față de cele ce preced, Colegiul penal conchide că, în prezenta cauză, nu se constată admiterea erorilor de drept prevăzute de art.427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, la etapa judecării apelului. 7.3 Recurentul în recursul ordinar declarat, indică temei de casare a hotărârii instanței de apel, prevederile art.427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când instanța a aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Lecturând textul deciziei instanței de apel, Colegiul penal constată, că decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și întemeiată, în legătură cu ce nu se constată prezența temeiului prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală. Referitor la eroarea de drept prevăzută de art.427 alin.1) pct.10) Cod de procedură penală, invocată în recursul declarat, Colegiul penal în raport cu motivele invocate în recurs, care sunt declarative, constată că o astfel de eroare nu și-a găsit confirmarea la examinarea recursului declarat în acest sens, lipsind temeiuri de implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărârii contestate întrucât instanța de apel i-a aplicat inculpatului Zavrajnîi Nicolai, o pedeapsă echitabilă și în limitele legii ținând cont de prevederile art. 7, 61, 75 Cod Penal. Nu poate fi admisă solicitarea recurentului privind aplicarea în privința inculpatului a Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova nr. 210 din 29.07.2016, or, inculpatul Zavrajnîi Nicolai, nu s-a căit sincer, nu a recunoscut vina și nu a dat dovadă de afecțiune în privința părții vătămate. Or, potrivit art. 1 alin.1 al Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, prezenta lege se aplică condiționat și exclusiv față de persoanele bănuite, învinuite și inculpate care manifestă căință activă în cadrul procesului penal, iar pentru persoanele care execută o pedeapsă penală dacă sunt caracterizate pozitiv pe parcursul executării pedepsei și sunt evaluate psihologic ca fiind persoane ce prezintă risc de recidivă mediu sau redus, dacă se încadrează în prevederile articolelor 2-9, 11 și 12 ale prezentei Legi. Analizând decizia atacată, instanța de recurs conchide, că instanța de apel legal și întemeiat a menținut hotărârea primei instanțe în ce privește stabilirea pedepsei, deoarece la judecarea apelului, a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, respectând prevederile art.414 alin.1), 5) și art.417 alin.8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară. Față de cele ce preced, Colegiul penal atestă că instanța de apel la judecarea cauzei în ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar impune casarea deciziei adoptate, fapt ce impune declararea, ca inadmisibil, a recursului ordinar declarat de avocatul Guzun Vladimir în numele inculpatului Zavrajnîi Nicolai.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Guzun Vladimir în comun cu inculpatul Zavrajnîi Nicolai, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 iulie 2017, în cauza penală privindu-l pe Zavrajnîi Nicolai xxxxx ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată integral la 23 noiembrie 2018. Președinte Timofti Vladimir Judecătorii Cobzac Elena Țurcan Anatolie