1ra-1602/18 — art. 264 al.1 CP

1ra-1602/18 — art. 264 al.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr.1ra-1602/2018

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

24 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Timofti Vladimir

Judecători - Cobzac Elena și Țurcan Anatolie

examinând, admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de către

avocatul Guzun Vladimir în comun cu inculpatul Zavrajnîi Nicolai, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 iulie 2017, în cauza

penală privindu-l pe

Zavrajnîi Nicolai xxxxx născut la xxxxx, domiciliat

în mun. xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții

Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

Zavrajnîi Nicolai a fost achitat în baza art. 264 alin.(1) Cod Penal, pe motiv că fapta nu

întrunește elementele infracțiunii.

A fost respinsă cererea procurorului despre încasarea cheltuielilor judiciare ca

neîntemeiată.

fost învinuit de către organul de urmărire penală de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 264 alin. (1) Cod Penal, și anume: de faptul că Zavrajnîi Nicolai la data de 08 mai

2015, aproximativ la ora 20:25, conducând automobilul de model ,,Volkswagen Jetta”

cu n/î xxxxx, pe teritoriul stației de alimentare ,,Lukoil”, amplasată pe bd. Dacia

(Viaduc), mun. Chișinău, nu a manifestat prudență sporită la trafic, n-a ținut permanent

cont de totalitatea factorilor ce caracterizează condițiile rutiere de care trebuie să țină

cont fiecare conducător la determinarea vitezei, benzii de circulație și a modalităților

de conducere a vehiculului, prin ce a încălcat prevederile pct. 39 (2), lit. b), 45 din

Regulamentul Circulației Rutiere și ieșind de pe teritoriul stației de alimentare

,,Lukoil”, spre drumul principal pe podul ,,Viaduc”, concentrându-și atenția doar

asupra unităților de transport care se deplasau pe drum prioritar pe stânga sa, nu a

presupus și nu a prevăzut că prin fața sa se pot deplasa pietoni, iar începând

deplasarea, nu a observat pietonul, Ninicu Serghei , care în acel moment se afla în fața

unității de transport, în partea lateral dreapta și finisa traversarea carosabilului,

deplasându-se de la stânga la dreapta deplasării relative unității de transport.

În urma accidentului rutier pietonul, Ninicu Serghei, s-a ales cu vătămări

corporale medii, manifestate prin: fractura coastelor IV,V pe dreapta fără deplasarea

fragmentelor, fractura scapulei drepte fără deplasarea fragmentelor, plagă contuză la

nivelul capului, care au fost cauzate prin acțiunea traumatică a unui obiect contondent

corpului de la propria înălțime”.

Acțiunile lui Zavrajnîi Nicolai au fost încadrate juridic în temeiul art. 264 alin. (1)

din Codul Penal, după indicii; încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de

exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de

transport, adică încălcarea regulilor de securitate a circulației rutiere de către

persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență o

vătămare medie a integrității corporale și a sănătății.

mun. Chișinău, Talpă Radu, solicitând admiterea apelului, casarea sentinței,

rejudecarea cauzei potrivit modului stabilit pentru prima instanță, cu pronunțarea unei

noi hotărâri, prin care Zavrajnîi Nicolai să fie recunoscut vinovat în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 264 alin.(1) Cod Penal și stabilirea unei pedepse în formă

de amendă în mărime de 200 unități convenționale, ceea ce constituie 4000 (patru mii)

lei, fără privarea dreptului de a conduce mijloace de transport.

A reține de la inculpatul, Zavrajnîi Nicolai, cheltuielile judiciare în sumă de 84 lei

pentru efectuarea expertizei medico-legale în privința părții vătămate, Ninicu Serghei.

3.1. În apelul declarat procurorul a invocat, că sentința de achitare emisă de

prima instanță este întemeiată doar pe interpretarea unilaterală a probelor,examinate în

cadrul examinării judiciare a cauzei, bazată doar pe presupuneri, fără a lua în

considerație declarațiile inculpatului, părții vătămate, martorilor și probele

documentare prezente în dosar. Dar cel mai important declarațiile părții vătămate,

Ninicu Serghei, care a pătimit în rezultatul acțiunilor infracționale comise din

imprudență de către inculpat și care în rezultatul accidentului rutier s-a ales cu

vătămări corporale medii, conform raportului de expertiză nr.1791/D din 14.08. 2015.

Indică acuzarea, că în actul de învinuire și în rechizitoriu sunt prezente elementele

de bază prin care sunt descrise acțiunile conducătorului auto în timpul deplasării pe

drumurile publice și ce măsuri urma să fie îndeplinite de către acesta la apariția unor

situații rutiere. Or, în rezultatul ignorării cerințelor Regulamentului Circulației Rutiere

și încrederii exagerate în sine Zavrajnîi Nicolai din imprudență creând o situație

periculoasă a obligat pietonul, Ninicu Serghei, să evite tamponarea directă, prin

întreprinderea acțiunilor de apărare imediată, iar în rezultat evitând un posibil pericol

mai mare, ca rezultat al acțiunilor întreprinse de către el în rezultatul ciocnirii de

automobilul condus de inculpat s-a ales cu leziuni corporale expuse în raportul de

expertiză medico-legală.

La fel apelantul, invocă că în speța expusă de instanță ,,partea vătămată s-a ales

cu vătămări ,,sărit în sus, căzând” după ce automobilul a fost oprit” opinie ce este

incorectă, deoarece dacă automobilul era în staționare, partea vătămată urma direct

după ce a sărit să cadă jos în fața automobilului, fără a atinge careva părți ale acestuia,

însă în declarațiile făcute de partea vătămată în instanță, acesta a declarat că: ,,l-a văzut

în ultimul moment, după care a sărit în sus ca să-și protejeze picioarele și a căzut pe

capotul mașinii, partea dreaptă, s-a lovit în bara de la parbriz, dar parbrizul nu s-a

stricat, după care a căzut jos, s-a lovit cu capul de asfalt și și-a pierdut cunoștința”

Astfel, invocă procurorul, că în momentul în care a sărit în sus partea vătămată,

automobilul era în mișcare și corpul părții vătămate fiind în aer a ajuns cu capul în

partea dreaptă de la bara parbrizului, ceea ce este expus și în raportul de expertiză

medico-legală nr. 1791/D din 14.08.2015 prin care se exclude formarea leziunilor

corporale descrise în urma căderii corpului de la propria înălțime, adică toate loviturile

s-au produs în automobil după care de asfalt.

Relevă apelantul că, reieșind din aceste concluzii, instanța de judecată fără a

indica concret ce rapoarte de expertiză urma să mai prezinte acuzarea, ca să

dovedească modul și circumstanțele primirii leziunilor corporale de către partea

vătămată, Ninicu Serghei, or prevederile art. 143 Cod procedură penală stabilește o

altă procedură de stabilire a gradului și caracterul vătămărilor corporale.

Totodată instanța de judecată prin încheierea din 26 septembrie 2016 a considerat

și a acceptat poziția acuzării referitor la faptul că leziunile corporale primite de către

partea vătămată sunt întemeiate și nu există îndoieli în privința lor, refuzând demersul

apărării inculpatului la numirea altor expertize. La fel, instanța a motivat că ,,nu s-au

depistat deteriorări ale mijlocului de transport, inclusiv prezența urmelor de contact a

mijlocului de transport cu alte obiecte ceea ce înclină balanța spre versiunea expusă de

inculpat”, afirmație obiectivă făcută de instanță, deoarece nu în toate cazurile de

accidente rutiere, este posibil ca în rezultatul tamponării de pieton să rămână urme.

Un alt moment pe care îl invocă apelantul și ignorat de instanța de judecată este

că, indiferent unde se afla pietonul în coraport cu unitatea de transport, potrivit

prevederilor art. 45 a Regulamentului Circulației Rutiere, Zavrajnîi Nicolai la apariția

unui pericol și în cazul din speță pietonul care se afla în situație periculoasă urma să

continue deplasarea numai după ce se convingea că prin acțiunile lui nu pun în pericol

viața și sănătatea acestei persoane.

Astfel, consideră apelantul, că prin sentința de achitare, instanța nu a luat în

considerație toate aceste argumente și a pronunțat în privința inculpatului, Zavrajnîi

Nicolai, o sentință de achitare.

fost admis apelul declarat de procurorul în Procuratura mun. Chișinău, Talpă Radu,

casată sentința, și pronunță o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care Zavrajnîi Nicolai a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 264 alin.(1) Cod Penal fiindu-i stabilită pedeapsa în formă de amendă

în mărime de 200 unități convenționale, ceea ce constituie 4000 (patru mii) lei.

Cheltuielile judiciare în sumă de 84 lei pentru efectuarea expertizei medico-legale

în privința părții vătămate, Ninicu Serghei, au fost trecute în contul statului.

4.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel a indicat, că instanța de fond a

stabilit incorect starea de fapt, care nu corespunde probelor din dosar, care au fost

apreciate eronat, ajungând eronat la concluzia achitării lui Zavrajnîi Nicolai învinuit de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin.(1) Codul Penal, din motivul că fapta

nu întrunește elementele infracțiunii.

Așadar, instanța de apel, ținând cont de prevederile art. 27, 99-101 ale Codului de

Procedură Penală, cercetând sub toate aspectele probele administrate, verificându-le

minuțios, prin prisma admisibilității, pertinenței, concludenții, utilității și veridicității

lor, a constat următoarea stare de fapt:

La 08 mai 2015, aproximativ la ora 20:25, Zavrajnîi Nicolai conducând

automobilul de model Volkswagen Jetta” cu n/î xxxxx, pe teritoriul stației de

alimentare ,,Lukoil”, amplasată pe bd. Dacia (Viaduc), mun. Chișinău, nu a manifestat

prudență sporită la trafic, n-a ținut permanent cont de totalitatea factorilor ce

caracterizează condițiile rutiere de care trebuie să țină cont fiecare conducător la

determinarea vitezei, benzii de circulație și a modalităților de conducere a vehiculului,

prin ce a încălcat prevederile pct. 39 (2), lit. b), 45 din Regulamentul Circulației

Rutiere și ieșind de pe teritoriul stației de alimentare ,,Lukoil”, spre drumul principal

pe podul ,,Viaduc”, concentrându-și atenția doar asupra unităților de transport care se

deplasau pe drum prioritar pe stânga sa, nu a presupus și nu a prevăzut că prin fața sa

se pot deplasa pietoni, iar începând deplasarea, nu a observat pietonul, Ninicu Serghei ,

care în acel moment se afla în fața unității de transport, în partea lateral dreapta și

finisa traversarea carosabilului, deplasându-se de la stânga la dreapta deplasării

relative unității de transport.

În urma accidentului rutier pietonul, Ninicu Serghei, s-a ales cu vătămări

corporale medii, manifestate prin: fractura coastelor IV,V pe dreapta fără deplasarea

fragmentelor, fractura scapulei drepte fără deplasarea fragmentelor, plagă contuză la

nivelul capului, care au fost cauzate prin acțiunea traumatică a unui obiect contondent

corpului de la propria înălțime”.

Astfel, cercetând totalitatea probelor administrate la cauza penală, Colegiul Penal

a conchis că acțiunile inculpatului, se încadrează în baza art. 264 alin. (1) din Codul

penal, după următorii indici calificativi: „încălcarea regulilor de securitate a

circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care

conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudența o vătămare medie

a integrității corporale sau a sănătății”.

Aceste circumstanțe au fost stabilite prin: declarațiile părții vătămate Ninicu

Serghei, date în cadrul ședinței în apel (f.d.159-160 Vol. I); - declarațiile martorului

Copacinschi Andrei (f.d.161-162 Vol. I); - declarațiile martorului Cebotari Mihail

(f.d.163 Vol. I); - procesul-verbal de cercetare la fața locului a accidentului rutier din

08 mai 2015, schița accidentului rutier și foto-tabelul anexat la aceasta prin care se

constată că accidentul rutier a avut loc pe xxxxx, sec. Botanica, locul accidentului

rutier se află în zona de acțiune a indicatorului rutier „Cedează trecerea, deplasare

obligatorie dreapta" (f.d.8-16 Vol. I); - procesul-verbal al examinării medicale de

constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei, nr.

6360, din 08 mai 2015, conform căruia inculpatul, era treaz (f. d. 17); - raportul de

expertiză medico-legală nr. 1791/D din 03 august 2015, conform căruia în rezultatul

examinării medico-legale a lui Ninicu Serghei s-a constatat: traumatism toracic închis

manifestat prin fractura coastelor 4,5 pe dreapta fără deplasarea fragmentelor, fractura

scapulei drepte fără deplasarea fragmentelor; plagă contuză la nivelul capului, care au

fost cauzate prin acțiunea traumatică a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și

circumstanțele indicate, condiționează dereglarea sănătății de lungă durată și în baza

acestui criteriu, în comun, se califică ca vătămare medie; localizarea leziunilor

corporale sus descrise în diferite regiuni anatomice, exclude formarea lor în urma

căderii corpului de la propria înălțime (f. d. 24-25).

În ce privește pedeapsa aplicată inculpatului, instanța de apel la individualizarea,

stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatului, a ținut cont de prevederile art.

7, 61, 75 Cod Penal și anume de gravitatea infracțiunii săvârșite care este una mai

puțin gravă, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat care nu are

antecedente penale, este încadrat în câmpul muncii, de circumstanțele cauzei care

atenuează ori agravează răspunderea, nu și-a recunoscut vina, de condițiile de viață ale

familiei acestuia precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului și în acest sens a considerat că scopul educativ și preventiv al pedepsei

aplicate în cauza penală dată în privința inculpatului, poate fi atins și prin aplicarea

pedepsei penale cu amendă în mărime de 200 (două sute) u.c ceea ce constituie 4000

(patru mii) lei, fără privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport.

Cu referire la cheltuielile invocate de către procurorul în mărime de 84 lei,

instanța de apel a reținut că, cheltuielile date urmează a fi trecute în contul statului,

întrucât sunt cheltuieli suportate potrivit legii pentru asigurarea bunei desfășurări a

procesului judiciar.

Vladimir în comun cu inculpatul Zavrajnîi Nicolai, invocând ca temei prevederile art.

427 alin. (1) pct. 6), 8) și 10) Cod de procedură penală, prin care a solicitat admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care Zavrajnîi Nicolai să fie achitat.

5.1 În motivarea recursului avocatul a invocat că Colegiul penal nu a rezolvat

fondul cauzei, deoarece n-a constatat starea de fapt.

Indică apărarea că:

- instanța de apel a scăpat din vedere că Procesul verbal și Schița au fost scrise

din anexa nr. 4 la Procesul verbal denumită „Declarație” a lui Zavrajnîi Nicolai, de aici

și din probele anexate la dosar vine și lipsa reflectării adecvate pe Schiță a locului,

unde s-a lovit Ninicu Serghei de obiectul contondent.

- falsul locului indicat pe Schiță se probează și de: procesul Verbal de cercetare a

locului accidentului rutier din 08.05.2015, în care inspectorul de poliție Copacinschii

Andrei, ulterior martor, nu a depistat prezența urmelor de contact a mijlocului de

transport cu alte obiecte, fapt confirmat și de martorul Cebotari Mihail, care a declarat

că „Tamponare lovire nu a avut loc” (Decizie, pct. 26, paj. 2).

- instanța de apel nu a citat că martorul Cebotari Mihail cît și expertul medico-

legal Vitalie Frumusachi autorul Raportului de expertiză medico - legală nr. 1791/D

pentru a fi audiați în ședința instanței de apel deși instanța era obligată de dreptul

inculpatului Zavrajnîi Nicolai la examinare echitabilă a cauzei sale prevăzută de art.6

CEDO, art.21 și art.26 din Constituție și art.66 alin.(1) Cod procedură penală, chiar

„dacă inculpatul și apărătorul acestuia în ședința instanței de apel au declarat că careva

probe suplimentare nu au”.

- probele, cum sunt procesul verbal de audiere a părții vătămate Ninicu Serghei,

raportul de expertiză medico-legală nr.1791/D din 03.08.2015, indică la eroarea

inculpatului Zavrajnîi Nicolai și la eroarea inspectorului de poliție Copacinschi Andrei,

ulterior, martor, cu privire la punerea semnului, pe Schiță a locului a contactului lui

Ninicu Serghei cu obiectul contondent și a falsului Schiței, deoarece Ninicu Serghei a

avut contact numai cu bordura și asfaltul de pe a carosabil la distanța de 0,50 m din

dreapta mașinii. Locul căderii lui Ninicu Serghei pe dreapta și la distanța de 0,50 m de

mașină, probează lipsa tamponării și lipsa loviturii lui Ninicu Serghei de colțul drept al

capotei automobilului.

Menționează avocatul, că săritul în sus de nimic și de nimeni nu este probat,

inclusiv de partea vătămată Ninicu Serghei care fiind audită la 07 iulie 2015 nu scrie

nimic despre săritul în sus. În procesul verbal de audiere a părții vătămate suplimentare

din 16 septembrie 2015 Ninicu Serghei declară, că chipurile, și-a amintit că ...în

ultimul moment a sărit în sus, căzând pe capota automobilului, după care a căzut jos la

pământ., motivul săriturii a fost pentru nu fi lovit la picioare,” (f.d.37 și 37 verso).

Necesitatea a acestui „amintiri” a părții vătămate Ninicu Serghei a apărut din cauza că

la 03 august 2015 a apărut Raportul de expertiză medico-legală nr. 1791/D în care se

concluziona ca ”.. se exclude formarea lor în urma căderii corpului de la propria

înălțime”, dar fără răspunsurile la întrebările - mecanismul cert formării lor, și daca

mecanismul formării acestora corespund circumstanțelor descrise. Astfel că, lipsește

tamponarea, după cum a demonstrat mai sus, deoarece lipsește contactul automobilului

cu partea vătămată, iar săritul în sus pe capota automobilului este o legendă absurdă a

părții vătămate Ninicu Serghei, lipsită de probe.

Relatează apărarea, că instanța de apel nu a reținut, că în adaos la propria înălțime

a părții vătămate Ninicu Serghei, indicată în Raport, mai existau trei circumstanțe

cumule - alergarea și săritura și starea de ebrietate a părții vătămate, care au și

determinat lipsa posibilității lui Ninicu Serghei de a se menține pe picioare căderea și

lovirea corpului de bordura și asfaltul carosabilului, care au și dat apariția fracturilor

coastelor, dar în privința acestor trei circumstanțe nu s-au expus nici Raportul, nici

Colegiul, deși despre alergare a spus inculpatul Zavrajnîi Nicolai în Declarația, anexa 4

la Procesul verbal de cercetare a locului accidentului rutier, adică înaintea numirii

expertizei. Despre starea de ebrietate a părții vătămate Ninicu Serghei s-a știut imediat

la 08.05.2015 la nimerirea lui în spitalul de urgență unde a fost întocmit Certificatul de

vizită de la f. d. 21, iar legenda privind săritul în sus a apărut după luarea de cunoștință

cu Raportul de către organul de urmărire penală.

Indică avocatul că constatarea instanței de apel este o presupunere deoarece,

automobilul nu a avut contact cu partea vătămată S. Ninicu, iar dacă instanța de apel

presupune că automobilul a avut contact cu partea vătămată S. Ninicu instanța urma să

dispună și de Raportul de expertiză tehnică privind posibilitatea tehnică a inculpatului

Zavrajnîi Nicolai de a stopa automobilul la apariția bruscă a alergătorului părții

vătămate S. Ninicu în văzul lui Zavrajnîi Nicolai.

În susținerea poziției sale recurentul mai indică că Procesul verbal și Schița au

fost întocmite în limba de stat în traducere din limba rusă în care inculpatul Zavrajnîi

Nicolai da explicații la cercetarea locului de către inspectorul de poliție Copacinschi

Andrei, dar nu de interpretul autorizat. Instanța de apel a omis faptul că cuvântul

„tamponat” n-a apărut, nu a fost pronunțat și scris de inculpatul Zavrajnîi Nicolai,

deoarece nu - știe limba de stat.

Instanța de apel scrie că „Zavrajnîi Nicolai nu a manifestat prudență sporită la

trafic, însă instanța de apel nu motivează de ce Zavrajnîi Nicolai trebuia să manifeste

prudență sporită la trafic dacă pietonul este obligat să respecte aceleași reguli de

circulație rutieră. În decizia instanței de apel nu se motivează de ce Zavrajnîi

Nicolai,fiind la volan trebuia să presupună și să prevadă că prin fața sa se pot deplasa

pietoni și astfel să reiasă din prezumția că pietonul este încălcător de lege și să-și

sporească prudența pe motiv că v-a fi condamnat. Această contradicție a deciziei

instanței de apel privind mișcarea ori staționarea automobilului în momentul apariție

bruște a lui Ninicu Serghei este încă o circumstanță care indică la lipsa rezolvării

fondului cauzei de către instanța de apel.

Menționează apărarea, că instanța de apel nu era obligată dar dispunea de dreptul

de a anula Sentința de achitare a inculpatului Zavrajnîi Nicolai în cazul dacă obținea

probe noi în comparație cu acelea pe care a fost fondată sentința. Însă instanța de apel

probe noi nu a obținut și de aceia nu a avut temei de a se folosi de dreptul de a anula

sentința primei instanțe de achitarea lui Zavrajnîi Nicolai, a procedat contrar practicii

CEDO reflectate în Hotărârile pe cauza Manolachi împotriva României din 08 iulie

2013 pct. 49. și pe cauza Hogea împotriva României din 29 octombrie 2013 pct. 52.

În concluzie menționează avocatul, că instanța de apel eronat s-a expus în privința

pedepsei inculpatului Zavrajnîi Nicolai, dar logic ar fi fost, dacă se expunea și asupra

Legii nr. 310 din 29.07. 2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la

proclamarea independenței Republicii Moldova publicată în MO din 09.09.2016

nr.293-305 art. nr. 632. Astfel instanța de apel nu a rezolvat fondul cauzei. În lipsa

faptei infracționale și lipsei elementelor constitutive ale infracțiunii condamnarea lui

Zavrajnîi Nicolai este ilegală.

inculpatului, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11 Cod procedură

penală, procurorul a depus referință, care a pledat pentru inadmisibilitatea recursului,

ca fiind vădit neîntemeiat, invocând că instanța de apel a constatat și apreciat

circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată și încadrarea juridică a

acțiunilor inculpatului în strictă conformitate cu prevederile și normele procedural

penale, prin prisma cumulului de probe administrate la dosar.

cu materialele cauzei și motivele invocate, ținând cont de opinia procurorului expusă

în referință, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele

considerente.

În conformitate cu art.422 Cod de procedură penală, recursul împotriva deciziilor

pronunțate de instanțele de apel se declară în termen de 30 de zile de la data

pronunțării deciziei.

În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recurs ordinar în termen.

Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în

care se constată că este vădit neîntemeiat.

Conform art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de

recurent.

Potrivit textului recursurilor se invocă, ca temei de casare a deciziei instanței de

apel prevederile art. 427 alin.1) pct. 6) Cod procedură penală, susținând, că decizia

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, pct. 8) nu au fost întrunite

elementele infracțiunii și pct. 10) Cod de procedură penală instanța a aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale.

7.1. Referitor la temeiul de recurs invocat de recurent, prin prisma pct.6) alin.(1)

art.427 Cod de procedură penală, care stabilește, că hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel, în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate

în apel, sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, sau acesta este expus neclar, sau

instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, Colegiul penal

lărgit constată că, temeiul menționat nu și-a găsit confirmare, dat fiind faptul că,

instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414, 415 al. 21), 417

alin. 8) Cod de procedură penală, hotărârea cuprinzând motivele pe care se întemeiază

soluția pronunțată.

Se reține, că instanța de apel, respectând prevederile art. 415 al. 21 Cod procedură

penală, a audiat din nou inculpatul, partea vătămată și martorul Copacinschi Andrei,

declarațiile cărora au fost apreciate just în coroborare cu alte probe concludente și

pertinente, soluția de condamnare a inculpatului, fiind legală și motivată.

Instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante invocate în

apelul procurorului motivarea soluției corespunde dispozitivului hotărârii atacate,

dispozitivul fiind expus clar și instanța de apel nu a admis nici o eroare gravă de fapt.

Colegiul constată că temeiul la care se referă autorul recursului nu persistă în

cauză, deoarece din decizia instanței de apel rezultă că probele administrate au fost

analizate obiectiv și a fost dat răspuns la toate argumentele apărării expuse în apel.

De fapt, din textul recursului Colegiul penal atestă, că autorul critică decizia sub

aspectul aprecierii probelor administrate de ambele instanțe, considerând-o ca

necorespunzătoare circumstanțelor de fapt ale cauzei, temei, care nu se încadrează în

prevederile legale ale art.427 Cod procedură penală.

Colegiul penal menționează că, potrivit art.101 alin.(2)-(3) Cod de procedură

penală, instanța apreciază probele conform propriei convingeri, formate în urma

examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de

lege. Nici o probă prezentată de părți nu are o valoare dinainte stabilită pentru instanța

de judecată.

Înfăptuirea justiției penale, implică efectiv obligațiunea instanței de judecată să-și

întemeieze hotărârile pronunțate numai pe certitudinea dobândită pe bază de probe

decisive, complete, sigure, în măsură să reflecte realitatea obiectivă (faptele supuse

judecății). Numai așa se formează convingerea izvorâtă din dovezile administrate în

cauză, că adevărul - infracțiunea dedusă spre soluționarea instanței - este, fără echivoc,

cea pe care o înfățișează realitatea reconstituită ideologic cu ajutorul probelor.

În opinia Colegiului penal, instanța de apel, în conformitate cu prevederile art.101

Cod de procedură penală, a examinat complet și obiectiv probele administrate la dosar,

verificându-le sub aspectul pertinenții și concludenții, atât pe cele obținute în procesul

urmăririi penale cât și în cadrul ședințelor de judecată, cât ale apărării atât și ale

acuzării, fapt ce face, ca concluzia despre vinovăția lui Zavrajnîi Nicolai privind

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin.1) Cod penal să fie întemeiată și

legală.

La concluzia enunțată instanța de apel a ajuns, în rezultatul cercetării probelor,

descrise în pct.4.1 al prezentei decizii, care au fost apreciate conform art.101 Cod

procedură penală, iar careva temei de a considera că concluzia instanței de apel este

eronată la caz lipsește.

Astfel, instanța de apel, corect și-a întemeiat soluția de condamnare pe baza

probelor cercetate, apreciind just declarațiile inculpatului, părții vătămate Ninicu

Serghei și martorului Copacinschi Andrei, (f.d.36-39), date în apel, verificându-le cu

cele date anterior, în cumul cu procesul-verbal de cercetare la fața locului a

accidentului rutier din 08 mai 2015, schița accidentului rutier și foto-tabelul anexat la

aceasta prin care se constată că accidentul rutier a avut loc pe xxxxx, sec. Botanica,

locul accidentului rutier se află în zona de acțiune a indicatorului rutier „Cedează

trecerea, deplasare obligatorie dreapta” (f.d.8-16 Vol. I), raportul de expertiză medico-

legală nr. 1791/D din 03 august 2015, conform căruia în rezultatul examinării medico-

legale a lui Ninicu Serghei s-a constatat: traumatism toracic închis manifestat prin

fractura coastelor 4,5 pe dreapta fără deplasarea fragmentelor, fractura scapulei drepte

fără deplasarea fragmentelor; plagă contuză la nivelul capului, care au fost cauzate prin

acțiunea traumatică a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele

indicate, condiționează dereglarea sănătății de lungă durată și în baza acestui criteriu,

în comun, se califică ca vătămare medie; localizarea leziunilor corporale sus descrise

în diferite regiuni anatomice, exclude formarea lor în urma căderii corpului de la

propria înălțime (f.d.24-25).

Nu pot fi reținute argumentele apărării, precum că inculpatul n-a tamponat partea

vătămată, ci ultimul a căzut jos de sine stătător, motivând, că automobilul inculpatului

n-a avut careva deteriorări, or, acestea sunt declarative, nu corespund probelor enunțate

și întemeiat au fost apreciate și respinse de către instanța de apel, în pct. 26-27,38 din

decizia contestată.

Instanța de recurs, fiind solidară cu concluziile instanței de apel, reține, că din

declarațiile părții vătămate Ninicu Serghei, date sub jurământ, fiind preîntâmpinat de

răspundere penală conform art. 312-313 Cod penal, rezultă cu certitudine, „că

inculpatul, conducând automobilul, ieșind de la benzinărie cu viteză, nu l-a văzut pe

partea vătămată, și acesta, văzând că tamponarea este inevitabilă, a sărit în sus,

pentru a-și proteja picioarele, și căzând pe capota automobilului, în rezultat s-a ales

cu vătămări corporale medii”, declarații, care se confirmă și prin declarațiile

martorului Copacinschi Andrei, și prin raportul de expertiză medico-legală nr.1791/D

din 03.08.2015, conform căruia se constată, că localizarea leziunilor corporale la

partea vătămată în diferite regiuni anatomice, exclude formarea lor în urma căderii

corpului de la propria înălțime (f.d.24-25).

Se reține, că declarațiile părții vătămate sunt concludente și pertinente,

coroborează cu alte probe, fiind neschimbate pe tot parcursul procesului penal, instanța

de apel întemeiat le-a apreciat ca veridice, or, nu se constată careva temei de a le pune

la îndoială, după cum rezultă din materialele cauzei, partea vătămată nu are careva

pretenții materiale față de inculpat, și cele relatate corespund circumstanțelor cauzei.

Totodată, instanța de apel întemeiat a apreciat declarațiile inculpatului, ca fiind o

poziție de apărare, acestea fiind combătute prin probele enunțate, or, nu este clară

poziția acestuia, care în instanța de apel a explicat: ”că impactul cu victima n-a avut

loc, iar anterior a comunicat greșit că l-a tamponat, deoarece careva urme pe

automobil de la impact nu au fost” (pct.25 din decizia Curții de apel).

În ce privește dezacordul avocatului cu procesul verbal de cercetare a locului

accidentului rutier din 08.05.2015, schița accidentului rutier care chipurile au fost

întocmite din anexa nr. 4 denumită „Declarație” a lui Zavrajnîi Nicolai de unde vine și

lipsa reflectării adecvate pe Schiță a locului, unde s-a lovit Ninicu Serghei de obiectul

contondent cît și de lipsa interpretului la întocmirea acestora Colegiul penal specifică

că, potrivit aceluiași proces verbal cît și a schiței care au fost semnate și de către

inculpat, la rubrica „cereri și obiecții din partea persoanelor participante nu sunt”,

fiind de acord cu constatările agentului constatator.

Nu poate fi reținută alegația recurentului precum că nu a fost citat și audiat

martorul Cebotari Mihail cît și expertul Vitalie Frumusachi, deși instanța era

obligată de dreptul inculpatului Zavrajnîi Nicolai la examinare echitabilă a cauzei

sale prevăzută de art. 6 CEDO, art. 21 și art. 26 din Constituție și art. 66 alin. (1)

Cod procedură penală, chiar „dacă inculpatul și apărătorul acestuia în ședința

instanței de apel au declarat că careva probe suplimentare nu au” or, potrivit

prevederilor art. 100 al. 1) Cod procedură penală „Administrarea probelor constă în

folosirea mijloacelor de probă în procesul penal, care presupune strângerea și

verificarea probelor, în favoarea și în defavoarea învinuitului, inculpatului, de către

organul de urmărire penală, din oficiu sau la cererea altor participanți la proces,

precum și de către instanță, la cererea părților, prin procedeele probatorii prevăzute de

prezentul cod. Or, potrivit procesului verbal al ședinței de judecată inculpatul și

apărătorul Guzun Vladimir în ședința instanței de apel, nu au solicitat cercetarea

careva probe suplimentare, iar instanța de apel a cercetat probele prezentate.

Nefondat este și argumentul recurentului precum că, Ninicu Serghei a avut

contact doar cu bordura și asfaltul de pe a carosabil la distanța de 0,50 m din dreapta

mașinii. Locul căderii lui Ninicu Serghei pe dreapta și la distanța de 0,50 m de

mașină, probează lipsa tamponării și lipsa loviturii lui Ninicu Serghei de colțul drept

al capotei automobilului. Or, potrivit raportul de expertiză medico-legală nr. 1791/D

din 03 august 2015, localizarea leziunilor corporale sus descrise în diferite regiuni

anatomice, se exclude formarea lor în urma căderii corpului de la propria înălțime (f.

d. 24-25); potrivit declarațiilor părții vătămate Ninicu Serghei „inculpatul a venit a

doua zi la spital și i-a comunicat că el l-a lovit cu mașina și tot inculpatul i-a

comunicat că a ieșit de la benzinărie și că s-a uitat doar în partea stângă, și nu-l

văzuse” ( f. d. 159-160 Vol. I), fapt confirmat și de către inculpat „înainte de semnul

cedează trecerea s-a oprit, asigurându-se că din partea stângă nu sunt mașini s-a

pornit. Martorul Copacinschi Andrei fiind audiat a declarat că„ inculpatul i-a spus că a

tamponat un pieton. Schema accidentului rutier a fost întocmită din cuvintele

inculpatului care i-a comunicat că ieșea de pe teritoriul stației și avea intenția să

cotească pe dreapta și a atras atenție doar în partea stângă”.

În ce privește faptul invocat de recurent precum că săritul în sus al părții vătămate

nu a fost demonstrat, Colegiu penal relevă că potrivit constatărilor martorului

Copacinschi Andrei a examinat automobilul care avea pe capotă în partea dreaptă o

adâncitură. Or, potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 1791/D s-a constatat:

traumatism toracic închis manifestat prin fractura coastelor 4,5 pe dreapta fără

deplasarea fragmentelor, fractura scapulei drepte fără deplasarea fragmentelor; plagă

contuză la nivelul capului, or, fiind lovit pietonul la picioare se constata și fractura

picioarelor.

Alegația avocatului precum că instanța de apel nu a reținut, că în adaos la propria

înălțime a părții vătămate Ninicu Serghei, mai existau trei circumstanțe cumule -

alergarea și săritura și starea de ebrietate a părții vătămate, care au și determinat lipsa

posibilității lui Ninicu Serghei de a se menține pe picioare, căderea și lovirea corpului

de bordura și asfaltul carosabilului, care au și dat apariția fracturilor coastelor nu poate

fi acceptată. Or, potrivit materialelor cauzei nu se atestă un raport de expertiza ce ar

confirma gradul de ebrietate al părții vătămate și lipsa posibilității lui Ninicu Serghei

de a se menține pe picioare.

Nu poate fi reținut nici argumentul avocatului precum că instanța de apel urma să

dispună și de Raportul de expertiză tehnică privind posibilitatea tehnică a inculpatului

Zavrajnîi Nicolai de a stopa automobilul la apariția bruscă a alergătorului părții

vătămate S. Ninicu în văzul lui Zavrajnîi Nicolai. Or, potrivit materialelor cauzei nu se

atestă un careva demers din partea apărării prin care ar solicita numirea unei expertize

tehnice.

Totodată, Colegiul penal este solidar cu concluzia instanței de apel privind

condamnarea inculpatului Zavrajnîi Nicolai, în baza art. 264 alin. 1) Cod penal cu

semnele calificative încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a

mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport,

încălcare ce a cauzat din imprudența o vătămare medie a integrității corporale sau a

sănătății”, or s-a constatat cu certitudine, că Zavrajnîi Nicolai, conducând automobilul

de model ,,Volkswagen Jetta” cu n/î xxxxx, pe teritoriul stației de alimentare ,,Lukoil”,

amplasată pe bd. Dacia (Viaduc), mun. Chișinău, nu a manifestat prudență sporită la

trafic, n-a ținut permanent cont de totalitatea factorilor ce caracterizează condițiile

rutiere de care trebuie să țină cont fiecare conducător la determinarea vitezei, benzii de

circulație și a modalităților de conducere a vehiculului, prin ce a încălcat prevederile

pct. 39 (2), lit. b), care prevede că „În cazul în care vehiculul iese de pe un teritoriu

adiacent drumului, conducătorul trebuie: ă cedeze trecerea pietonilor și vehiculelor

care circulă pe acest drum” și pct. 45 Regulamentul Circulației Rutiere care prevede

că „conducătorul trebuie să conducă vehiculul conformitate cu viteza stabilită, ținând

permanent seama de următorii factori: starea psihofiziologică care influențează

atenția și reacția; dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile

periculoase; starea tehnică a vehiculului și particularitatea încărcăturii; condițiile

rutiere; situația rutieră, iar în cazul în care în limita vizibilității apar obstacole care

pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească

mijlocul de transport pentru a nu pune în pericol siguranța traficului” și ieșind de pe

teritoriul stației de alimentare ,,Lukoil”, spre drumul principal pe podul ,,Viaduc”,

concentrându-și atenția doar asupra unităților de transport care se deplasau pe drum

prioritar pe stânga sa, nu a presupus și nu a prevăzut că prin fața sa se pot deplasa

pietoni, iar începând deplasarea, nu a observat pietonul, Ninicu Serghei, care în acel

moment se afla în fața unității de transport, în partea lateral dreapta și finisa traversarea

carosabilului, deplasându-se de la stânga la dreapta deplasării relative unității de

transport, în urma accidentului rutier pietonul, Ninicu Serghei, s-a ales cu vătămări

corporale medii, manifestate prin: fractura coastelor IV,V pe dreapta fără deplasarea

fragmentelor, fractura scapulei drepte fără deplasarea fragmentelor, plagă contuză la

nivelul capului, care au fost cauzate prin acțiunea traumatică a unui obiect contondent

corpului de la propria înălțime”.

7.2 Totodată, instanța de recurs consideră că, în prezenta cauză nu și-a găsit

confirmarea nici temeiul pentru recurs semnalat de către recurent și prevăzut la pct. 8)

alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, în ce privește achitarea lui de sub învinuirea

de săvârșirea infracțiunii imputate.

În acest sens instanța de recurs menționează, că potrivit art. 113 alin. (1) Cod

penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a

corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele

componenței infracțiunii prevăzute de norma penală.

Sub acest aspect se menționează că, temeiul invocat de recurent precum că - „nu

sunt întrunite elementele infracțiunii” include cazurile când nu a fost stabilită fapta

care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin

intermediul căror s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au fost stabilite

faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii.

Raportând norma dată la situația în cauză, Colegiul penal consideră că temeiurile

la care se referă autorul recursului nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezentei

erori de drept.

Prin urmare, instanța de recurs conchide, că situația de fapt a fost just stabilită de

către instanța de apel în urma analizei coroborate a întregului ansamblu probator

administrat și expus în pct.4.1 al prezentei decizii, încadrarea juridică dată faptei este

corectă și corespunde situației de fapt reținute, la caz, corect instanța de apel a ajuns la

concluzia că s-au stabilit toate elementele componente ale infracțiunii, prevăzute de

art. 264 alin.(1) Cod penal și expuse în pct. 38 a deciziei instanței de apel inclusiv și

vinovăția inculpatului Zavrajnîi Nicolai în săvârșirea infracțiunii incriminate.

Față de cele ce preced, Colegiul penal conchide că, în prezenta cauză, nu se

constată admiterea erorilor de drept prevăzute de art.427 alin. (1) pct. 8) Cod de

procedură penală, la etapa judecării apelului.

7.3 Recurentul în recursul ordinar declarat, indică temei de casare a hotărârii

instanței de apel, prevederile art.427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală potrivit

cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când instanța a aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale.

Lecturând textul deciziei instanței de apel, Colegiul penal constată, că decizia

instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind

legală și întemeiată, în legătură cu ce nu se constată prezența temeiului prevăzut de art.

427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală.

Referitor la eroarea de drept prevăzută de art.427 alin.1) pct.10) Cod de procedură

penală, invocată în recursul declarat, Colegiul penal în raport cu motivele invocate în

recurs, care sunt declarative, constată că o astfel de eroare nu și-a găsit confirmarea la

examinarea recursului declarat în acest sens, lipsind temeiuri de implicare a instanței

de recurs în sensul casării hotărârii contestate întrucât instanța de apel i-a aplicat

inculpatului Zavrajnîi Nicolai, o pedeapsă echitabilă și în limitele legii ținând cont de

prevederile art. 7, 61, 75 Cod Penal.

Nu poate fi admisă solicitarea recurentului privind aplicarea în privința

inculpatului a Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la

proclamarea independenței Republicii Moldova nr. 210 din 29.07.2016, or, inculpatul

Zavrajnîi Nicolai, nu s-a căit sincer, nu a recunoscut vina și nu a dat dovadă de

afecțiune în privința părții vătămate. Or, potrivit art. 1 alin.1 al Legii privind amnistia

în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova,

prezenta lege se aplică condiționat și exclusiv față de persoanele bănuite, învinuite și

inculpate care manifestă căință activă în cadrul procesului penal, iar pentru

persoanele care execută o pedeapsă penală dacă sunt caracterizate pozitiv pe parcursul

executării pedepsei și sunt evaluate psihologic ca fiind persoane ce prezintă risc de

recidivă mediu sau redus, dacă se încadrează în prevederile articolelor 2-9, 11 și 12 ale

prezentei Legi.

Analizând decizia atacată, instanța de recurs conchide, că instanța de apel legal și

întemeiat a menținut hotărârea primei instanțe în ce privește stabilirea pedepsei,

deoarece la judecarea apelului, a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în

baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală,

respectând prevederile art.414 alin.1), 5) și art.417 alin.8) Cod de procedură penală, și

în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat,

aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată, soluție pe care

instanța de recurs și-o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară.

Față de cele ce preced, Colegiul penal atestă că instanța de apel la judecarea

cauzei în ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar impune casarea deciziei

adoptate, fapt ce impune declararea, ca inadmisibil, a recursului ordinar declarat de

avocatul Guzun Vladimir în numele inculpatului Zavrajnîi Nicolai.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Guzun Vladimir în

comun cu inculpatul Zavrajnîi Nicolai, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 03 iulie 2017, în cauza penală privindu-l pe Zavrajnîi Nicolai

xxxxx ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată integral la 23 noiembrie 2018.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Cobzac Elena

Țurcan Anatolie