1cs-123/18 — art.52 CC

Dosarul nr. 1cs- 123/2018

Curtea Supremă de Justiție

Î N C H E I E R E

19 noiembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Elena Covalenco,

Judecători – Iurie Diaconu, Liliana Catan,

examinând cererea de strămutare a cauzei contravenționale intentate în baza

art.52 Cod contravențional în privința lui Năstase Andrei, înaintată de Perederii

Liudmila

Termenul examinării cauzei:

13.11.2018 - 19.11.2018.

C O N S T A T Ă :

strămutarea cauzei contravenționale intentată în baza art.52 Cod contravențional în

privința lui Năstase Andrei, într-o altă instanță egală în grad, în vederea excluderii

suspiciunilor cu privire la imparțialitatea judecătorilor instanței de apel, legată de

faptul că magistrații fiind persoane cu drept de vot, care au domiciliul în

mun.Chișinău, au participat la alegerile locale ale Primarului general al municipiului

Chișinău și ca alegatori și-au exprimat dreptul la vot pentru candidatura lui Andrei

Năstase, în privința căruia urmează să examineze cauza contravențională.

consideră că cererea de strămutare a cauzei contravenționale urmează a fi respinsă,

reieșind din următoarele considerente.

Conform prevederilor art.46 alin.(1) Cod de procedură penală, Curtea Supremă

de Justiție strămută judecarea unei cauze penale de la instanța competentă la o altă

instanță egală în grad numai în cazul în care prin aceasta se poate obține soluționarea

ei obiectivă, rapidă, completă și se asigură desfășurarea normală a procesului.

Colegiul penal menționează că, motivele invocate de L.Perederii, descrise la

pct.1 al prezentei hotărâri sunt declarative și nu pot servi ca temei de strămutare a

cauzei contravenționale, deoarece nu se confirmă prin careva probe concrete

imparțialitatea judecătorilor instanței respective și a celor care urmează să examineze

cauza, nefăcându-se vreo dovadă în acest sens.

Or, la înfăptuirea justiției, judecătorii sunt independenți și se supun numai legii,

examinând cauzele pe baza legii și propriei convingeri bazate pe probele cercetate în

procedura judiciară respectivă în condiții care exclud orice presiune asupra lor. Justiția

penală se înfăptuiește fără careva imixtiune. Judecătorul este obligat să se opună

oricărei încercări de a exercita presiune asupra sa.

Este notoriu faptul că, dreptul la un proces echitabil în sensul art.6 al

Convenției Europene a Drepturilor Omului, implică și dreptul la o instanță imparțială.

Adică, instanța are obligația de a oferi toate garanțiile suficiente, de a exclude orice

dubii rezonabile referitor la imparțialitatea instanței, aparențele având un rol decisiv

(Piersack vs Belgia din 01.10.1982, Padovani vs Italia din 26.02.1993). Or, într-o

societate democratică, instanța de judecată trebuie să inspire justițiabililor deplină

încredere.

Imparțialitatea subiectivă a judecătorilor se prezumă, iar prezumția de

imparțialitate subiectivă care operează în favoarea magistraților nu poate fi deturnată

1

în temeiul aprecierilor subiective ale justițiabililor. Or, valorificarea dreptului părților

la o instanță imparțială nu poate să se realizeze într-o manieră arbitrară, întemeiată pe

subiectivism susceptibilă de a antrena încălcarea drepturilor celorlalți părți în proces -

de a beneficia de examinarea cauzei de către judecătorii în a căror competențe pricina

respectivă este dată, precum și standartele de independență și eficiență a justiției,

potrivit cărora un judecător nu poate fi îndepărtat de la examinarea cauzei în lipsa

unui just motiv (Recomandarea CM/rec (2010)12, pct.9).

Astfel, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, în cauza Hauschildt

v.Danemarca, hotărîrea din 24.05.1989, a subliniat în mai multe rînduri că

imparțialitatea personală a unui magistrat se prezumă pînă la proba contrară.

Din considerentul că L.Perederii nu a adus probe, adică argumente ce ar da

dovada de neobiectivitate și imparțialitate a judecătorilor de la judecarea cauzei

contravenționale, Colegiul penal, reieșind din circumstanțele constatate, ajunge la

concluzia că aceasta este una neîntemeiată.

Mai mult, instanța de recurs constată că neîncrederea invocată de L.Perederii,

în sensul existenței unei bănuieli privind afectarea imparțialității și obiectivității

magistraților instanței de judecată, reținând argumentele expuse la pct.1 al prezentei

încheieri - exprimă, în realitate, o presupunere, reținând în aces sens prevederile art.5,

6 Cod electoral, care enunță că fiecare alegător votează personal, votarea la alegeri

este secretă.

Totodată, instanța de recurs atestă că, în Codul contravențional legiuitorul a

prevăzut cazurile când se aplică prevederile Codului de procedură penală, astfel

art.425 alin.(7) Cod contravențional prevede că, se aplică prevederile Codului de

procedură penală cu privire la mijloacele de probă și la procedeele probatorii,

procesului contravențional în mod corespunzător, cu excepțiile prevăzute de prezentul

cod.

Astfel, institutul de strămutare a cauzelor contravenționale nu este reglementat

de normele Codului de procedură penală. Doar, ca excepție, prin prisma art.381 Cod

contravențional - accesul liber la justiție, Colegiul penal al Сurții Supreme de Justiție

poate dispune strămutarea unei cauze contravenționale, cînd în instanța în care se

examinează cauza nu se poate forma un nou complet de judecată.

Prin urmare, Colegiul penal, reieșind din circumstanțele stabilite, ajunge la

concluzia că cererea de strămutare urmează a fi respinsă, ca fiind neîntemeiată.

penal al Curții Supreme de Justiție

D I S P U N E :

Respinge cererea de strămutare înaintată de Perederii Liudmila, a cauzei

contravenționale în privința lui Năstase Andrei în baza art.52 Cod contravențional, de

la Curtea de Apel Chșinău la o altă instanță egală în grad, ca fiind neîntemeiată.

Încheierea este irevocabilă, pronunțată integral la 19 noiembrie 2018.

Președinte Elena Covalenco

Judecători Iurie Diaconu

Liliana Catan

2