1ra-1152/2018 — art. 287 alin. 1 CP

1ra-1152/2018 — art. 287 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-1152/2018

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

17 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Toma Nadejda, Boico Victor

a examinat admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de

către avocatul Țaulean Vitalie în numele inculpatului și de către inculpatul

Mătăsaru Anatol, prin care solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 08 februarie 2018, în cauza penală privindu-l pe

Mătăsaru Anatol XXXXX, născut la XXXXX, originar

din XXXXX, domiciliat în XXXXX;

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității în principiu a recursului ordinar în cauză, în baza

actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

Mătăsaru Anatol a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 287 alin. (2) lit. a) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 4 ani.

În temeiul art. 90 alin. (2) Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a

pedepsei numite pe un termen de probă de 5 ani, dacă în termenul de probă nu va

comite o nouă infracțiune și prin comportare exemplară și muncă cinstită va

îndreptăți încrederea ce i s-a acordat.

Mătăsaru Anatol, la 29 octombrie 2013, aproximativ la ora 15:23, aflându-se în

incinta Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, situată pe str. Kiev, 3A, mun.

Chișinău, din motive huliganice, încălcând grosolan ordinea publică, demonstrând

1

obrăznicie deosebită, fără careva invitație și permisiune, inculpatul, a intrat în

biroul de serviciu, nr. X, unde activează partea vătămată, judecătorul, Potînga

Iurie, solicitând de la ultimul informație despre rezultatele examinării de către

acesta a unei cauze contravenționale, în care dânsul avea calitatea procesuală de

victimă și eliberarea imediată a copiei hotărârii judecătorești, după care primind

informația solicitată, sub pretextul că această cauză a fost examinată în lipsa lui,

deși a solicitat amânarea ședinței, ignorând avertismentul acestuia din urmă că

încalcă regulile de conduită stabilite în instanța de judecată, precum și cerința

legitimă de a părăsi biroul său de serviciu, în prezența altor persoane, a început să-l

calomnieze, adresându-i repetat, după ce a fost somat de răspundere pentru

insultarea judecătorului, cuvinte injurioase, înjosindu-i în acest mod onoarea și

demnitatea personală.

Pentru a aplana conflictul inițiat de către inculpatul Mătăsaru Anatol, partea

vătămată, judecătorul, Potînga Iurie, a ieșit din biroul său de serviciu, iar primul,

continuându-și acțiunile sale huliganice, l-a urmărit pe ultimul până în biroul de

serviciu al judecătorului Cobzac Elena, unde acesta a intrat, manifestând un

comportament vehement.

Tot atunci, inculpatul, Mătăsaru Anatol, aflându-se lângă biroul de serviciu al

judecătorului Cobzac Elena, în prezența unor cetățeni, neidentificați de către

organul de urmărire penală, se exprima cu expresii injurioase în adresa corpului de

judecători al Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, după care fără permisiunea

judecătorului Cobzac Elena și funcționarilor judecătorești prezenți la fața locului,

precum și fără careva invitație, a intrat în biroul de serviciu al acesteia, iar la

cerința legitimă a asistentului judiciar Mihu Aliona, de a părăsi incinta biroului,

primul nu a reacționat, demonstrând un comportament grosolan și obraznic,

vociferând în continuare expresii indecente în adresa tuturor colaboratorilor

instanței de judecată.

După aceasta, aproximativ la ora 17:00, când în biroul de serviciu al

judecătorului Cobzac Elena, a intrat partea vătămată, judecătorul Lupașco Lilia,

pentru a-i transmite la examinare o cerere de recuzare înaintată pe o cauză din

procedura sa, inculpatul, a bruscat-o pe ultima, care încerca să închidă după dânsa

ușa biroului menționat, adresându-i public întrebări provocatoare, după care a

continuat să se exprime cu expresii licențioase la adresa colectivului Judecătoriei

Rîșcani, mun. Chișinău, perturbând în acest mod activitatea acesteia.

Ulterior, având în vedere faptul înregistrării video a întreg procesului

comiterii faptelor descrise, continuându-și acțiunile sale ilegale, din aceleași

motive huliganice, inculpatul, Mătăsaru Anatol, a postat imaginile înregistrate pe

rețeaua Internet, însoțindu-le de comentarii defăimătoare.

2

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Mătăsaru Anatol a comis infracțiunea

prevăzută de art. 287 alin. (2) lit. a) din Cod penal – huliganism, adică acțiunile

intenționate care încalcă grosolan ordinea publică și exprimă o vădită lipsă de

respect față de societate, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, precum

și acțiunile care prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită,

comis de către o persoană care anterior a comis un act de huliganism.

3.1 Procurorul în Procuratura mun. Chișinău oficiul Principal, Șendrea Nicu,

prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi

hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul să fie

recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. a)

Cod penal, cu stabilirea pedepsei de 4 ani închisoare, în temeiul art. 84 alin. (4)

Cod penal, prin cumul parțial cu pedeapsa stabilită prin sentința Judecătoriei

Rîșcani, mun. Chișinău din 02.05.2015, de a-i stabili pedeapsa definitivă cu

închisoarea pe un termen de 4 ani și 4 luni, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de

tip semiînchis, invocând că, prima instanță a omis prevederile art. 84 alin. (4) Cod

penal, iar la adoptarea sentinței nu a inclus în termenul pedepsei executate, din

prima sentință de condamnare pronunțată de către judecătoria Rîșcani, mun.

Chișinău din 02 martie 2015, a omis prevederile art. 90 alin. (10) Cod penal,

deoarece urmau a fi aplicate prevederile art. 85 Cod penal.

Procurorul a indicat că deși prima instanță corect a încadrat acțiunile

inculpatului, a omis faptul că acesta anterior a fost condamnat pentru comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal, și a comis din nou o

infracțiune similară, astfel că suspendarea executării pedepsei nu va duce la

atingerea scopului legii penale privind corectarea și reeducarea lui Mătăsaru

Anatol, nefiind luat în calcul pericolul faptei acestuia precum și riscul comiterii de

noi infracțiuni, deoarece inculpatul anterior a fost condamnat, astfel că nu a

conștientizat pericolul real al faptei comise.

3.2 Avocatul Țaulean Vitalie în numele inculpatului Mătăsaru Anatol, prin

care a solicitat casarea integrală a sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri

potrivit modului stabilit de către prima instanță, prin care inculpatul să fie achitat

din motiv că fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii invocând

că: prima instanță în mod neîntemeiat a reținut circumstanța agravantă „de o

persoană care anterior a săvârșit un act de huliganism” și ilegal au fost aplicate

prevederile art. 75, art. 78, art. 79 și art. 90 Cod penal; nu au fost prezentate probe

ce să confirme că a fost perturbată activitatea de serviciu a vre-unui judecător, și a

întregii judecătoriei Chișinău /sediul Rîșcani/.

Din secvențele audio-video examinate în ședința de judecată nu rezultă că

inculpatul a numit pe cineva cu cuvinte necenzurate, doar s-a exprimat revoltător

3

referitor la acțiunile judecătorului Potînga Iurie, care în mod neîntemeiat a refuzat

să elibereze inculpatului hotărârea motivată, care nu a fost pronunțată public și

doar după intervenția președintelui instanței de judecată Melniciuc Oleg, a fost

eliberat extrasul din hotărâre, fapt care dovedește că drept motiv a servit

comportamentul provocator al judecătorului Potînga Iurie; acțiunile lui Mătăsaru

Anatol în privința părții vătămate Lupașco Lilia, nu conțin elementele constitutive

ale unui act de huliganism, deoarece pătimita a declarat în ședința de judecată că ea

nu a fost numită cu cuvinte necenzurate, dar jignitoare după părerea ei; nu au fost

prezentate probe care să confirme că inculpatul a aplicat violență sau a amenințat

cu aplicarea unei asemenea violențe pe cineva, iar declarațiile martorilor, Platon

Cristina și Mihu Aliona, nu rezistă criticii, deoarece din secvențele examinate nu

rezultă că Mătăsaru Anatol a îmbrâncit sau a lovit pe cineva; încadrarea acțiunilor

lui Mătăsaru Anatol ca huliganism este eronată, deoarece în acțiunile acestuia nu

au fost întruniți indicii calificativi ai laturii obiective a infracțiunii de huliganism.

2018, apelurile declarate au fost admise, casată sentința integral, rejudecată cauza

cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin

care:

Mătăsaru Anatol s-a recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 287 alin. (1) Cod penal, stabilindu-i pedeapsa sub formă de închisoare pe un

termen de 1 an în penitenciar de tip semiînchis.

În temeiul art. 90 alin. (1) Cod penal, pedeapsa închisorii numită lui Mătăsaru

Anatol s-a suspendat condiționat pe un termen de probațiune de 3 ani.

În baza art. 84 alin. (4) Cod penal, pentru concurs de sentințe, prin cumul

parțial al pedepselor, la sancțiunea aplicată s-a adăugat parțial pedeapsa aplicată

prin sentința judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din data de 02 martie 2015 și s-a

stabilit lui Mătăsaru Anatol, pedeapsa definitivă în formă de închisoare pe un

termen de 2 ani 6 luni, în penitenciar de tip semiînchis.

În baza art. 90 alin. (1) Cod penal, pedeapsa închisorii numită lui Mătăsaru

Anatol s-a suspendat condiționat pe un termen de probațiune de 5 ani, și nu va fi

executată dacă condamnatul nu va săvârși o nouă infracțiune.

S-a obligat Mătăsaru Anatol, în temeiul art. 90 alin. (6) Cod penal, să nu-și

schimbe domiciliul fără înștiințarea organului de probațiune.

4.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că inculpatul, Mătăsaru

Anatol, la data de 29 octombrie 2013, aproximativ la ora 15:23, aflându-se în

incinta Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, situată pe str. Kiev, 3A, mun.

Chișinău, încălcând grosolan ordinea publică, demonstrând obrăznicie deosebită,

fără careva invitație și permisiune, a intrat în biroul de serviciu, nr. X, unde

activează judecătorul, Potînga Iurie, solicitând de la ultimul informație despre

4

rezultatele examinării de către acesta a unei cauze contravenționale, în care dânsul

avea calitatea procesuală de victimă și eliberarea imediată a copiei hotărârii

judecătorești, după care, primind informația solicitată, sub pretextul că această

cauză a fost examinată în lipsa lui, deși a solicitat amânarea ședinței, ignorând

avertismentul acestuia din urmă că încalcă regulile de conduită stabilite în instanța

de judecată, precum și cerința legitimă de a părăsi biroul său de serviciu, în

prezența altor persoane, a început să-l calomnieze, adresându-i repetat, după ce a

fost somat de răspundere pentru insultarea judecătorului, cuvinte injurioase,

înjosindu-i în acest mod onoarea și demnitatea personală.

Pentru a aplana conflictul inițiat de către inculpat, judecătorul Potînga Iurie, a

ieșit din biroul său de serviciu, iar primul, continuându-și acțiunile sale huliganice,

l-a urmărit pe ultimul până în biroul de serviciu al judecătorului Cobzac Elena,

unde acesta a intrat, manifestând un comportament obraznic.

Tot atunci, inculpatul, Mătăsaru Anatol, aflându-se lângă biroul de serviciu al

judecătorului Cobzac Elena, în prezența unor cetățeni, neidentificați de către

organul de urmărire penală, se exprima cu expresii injurioase în adresa corpului de

judecători al Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, după care fără permisiunea

judecătorului Cobzac Elena, și funcționarilor judecătorești prezenți la fața locului,

precum și fără careva invitație, a intrat în biroul de serviciu al acesteia, iar la

cerința legitimă a asistentului judiciar Mihu Aliona, de a părăsi incinta biroului,

primul nu a reacționat, demonstrând un comportament grosolan și obraznic,

vociferând în continuare expresii indecente în adresa tuturor colaboratorilor

instanței de judecată.

După aceasta, aproximativ la ora 17.00, când în biroul de serviciu al

judecătorului Cobzac Elena, a intrat judecătorul Lupașco Lilia, pentru a-i transmite

la examinare o cerere de recuzare înaintată pe o cauză din procedura sa, inculpatul

Mătăsaru Anatol, a bruscat-o pe ultima, care încerca să închidă după dânsa ușa

biroului menționat, adresându-i public întrebări provocatoare, după care a

continuat să se exprime cu expresii licențioase la adresa colectivului Judecătoriei

Rîșcani, mun. Chișinău, perturbând în acest mod activitatea acesteia.

Ulterior, având în vedere faptul înregistrării video a întreg procesului

comiterii faptelor descrise, continuându-și acțiunile sale ilegale, din aceleași

motive huliganice, inculpatul, a postat imaginile înregistrate pe rețeaua Internet,

însoțindu-le de comentarii defăimătoare.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Mătăsaru Anatol, a comis infracțiunea

prevăzută de art. 287 alin. (1) Cod penal, - „huliganism, adică acțiunile

intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de acțiuni care, prin

conținutul lor, se deosebesc prin obrăznicie deosebită”.

5

Instanța de apel, a mai constatat că prima instanță incorect a reținut în

acțiunile lui Mătăsaru Anatol, calificativul „săvârșit de o persoană care anterior a

săvârșit un act de huliganism”, invocând faptul, că inculpatul anterior a fost

condamnat prin sentința judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din data de 02 martie

2015, în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, la o pedeapsă în formă de închisoare, pe

un termen de 2 ani, iar în baza art. 90 Cod penal, pedeapsa închisorii a fost

suspendată condiționat pe un termen de probă de 3 ani, astfel, instanța de apel a

reiterat că reținerea calificativului dat, în situația constatată este contradictorie,

având în vedere că odată ce este reținut acest calificativ la numirea pedepsei penale,

nu poate fi însă reținută și aplicată metoda cumulării pedepselor, or, o asemenea

concluzie ar constitui sancționarea dublă pentru același calificativ, fiind

inadmisibilă de drept sancționarea de două ori pentru același calificativ infracțional

reținut, în acest context, instanța de apel a atestat că prima instanță, la adoptarea

sentinței a încălcat prevederile art. 101 alin. (1), 384 alin. (3) și 385 alin. (1) Cod

de procedură penală.

Instanța de apel a indicat că, vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal, este dovedită prin:

- declarațiile părții vătămate, Potînga Iurie;

- declarațiile părții vătămate, Lupașco Lilia;

- declarațiile martorului, Papana Cristina;

- declarațiile martorului, Mihu Aliona;

- declarațiile martorului, Melniciuc Oleg;

- declarațiile martorului, Namașco Ruslan;

- procesul – verbal de ridicare din 29 noiembrie 2013, fiind ridicare

înregistrările video din data de 29 octombrie 2013(f.d. 21 v.I);

- ordonanța procurorului în Procuratura Rîșcani mun. Chișinău, Șendrea

Nicu, din 29 noiembrie 2013, prin care s-a dispus recunoașterea înregistrărilor

video de pe CD-R „VERBATIM” în calitate de mijloc de probă (f.d. 22 v.I).

Instanța de apel a relevat că din înregistrările audio – video, se atestă integral

adresările de ordin denigrator, defăimător și înjositor în adresa judecătorilor și a

instanței judecătorești de către inculpat, cu atât mai mult, că expresiile de genul

„Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău, casă de toleranță”, „judecătorii fac sex, se

dau în scrânciob, l-a ascuns sub fustă„ și alte expresii de natură intimă, atestă

integral faptul că inculpatul a manifestat un cinism și o obrăznicie deosebită, în

raport cu autoritatea judecătorului, cât și autoritatea instanței judecătorești, de altfel

și nemijlocit îmbrâncelile fizice ale părții vătămate Lupașco Lilia, cât și a

martorului Mihu Aliona, dau dovadă faptului că inculpatul intenționat a urmărit

scopul și motivul huliganic.

6

Cu privire la pedeapsa penală aplicată, instanța de apel, ținând cont de

gravitatea infracțiunii săvârșite, fiind una mai puțin gravă, de motivul acestuia, de

personalitatea celui vinovat, este căsătorit, are la întreținere 2 copii minori, nu este

angajat în câmpul muncii, la evidența medicului narcolog sau psihiatru nu se află,

anterior condamnat de mai multe ori, antecedentele penale fiind stinse, de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea care lipsesc la caz,

de condițiile de viață ale familiei acestuia precum și scopul pedepsei aplicate

asupra corectării și reeducării inculpatului, a ajuns la concluzia că scopul legii

penale privind corectarea și reeducarea inculpatului v-a fi pe deplin atins prin

aplicarea pedepsei sub formă de închisoare cu suspendarea executării acesteia.

4.2 Judecătorul Brînza L. a avut opinie separată la soluția adoptată de către

instanța de apel, indicând că acțiunile inculpatului Mătăsaru Anatol, se circumscriu

normei prevăzute de art. 354 Cod contravențional, ca huliganism nu prea grav.

5.1 Inculpatul, Mătăsaru Anatol, neindicând nici un temei pentru recurs

prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prin care solicită casarea

deciziei cu pronunțarea unei decizii prin care inculpatul să fie achitat, invocând că:

- judecătorul Teleucă Stelian, a participat la examinarea dosarului în prima

instanță și nu era în drept să participe la examinarea dosarului în instanța de apel.

5.2 Avocatul Țaulean Vitalie în numele inculpatului, indicând temeiurile

pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 16) Cod de procedură penală,

prin care solicită casarea deciziei, cu emiterea unei noi decizii prin care inculpatul

să fie achitat, invocând motive similare cu cele indicate în apelul său pct. 3.2 din

prezenta decizie, indicând suplimentar:

- potrivit probelor administrate și prezentate de către acuzator, nu sunt

prezenți indicii laturii obiective a infracțiunii incriminate;

- din secvențele audio – video vizionate în ședința de judecată nu rezultă că

inculpatul a numit pe cineva cu cuvinte necenzurate, înjosind demnitatea cuiva;

- partea vătămată Lupașco, a declarat în ședința de judecată că ea nu a fost

numită cu cuvinte necenzurate, dar jignitoare după părerea ei;

- nu au fost prezentate probe precum că inculpatul a aplicat violență sau a

amenințat pe cineva;

- potrivit prevederilor art. 14 alin. (2) Cod penal, nu constituie infracțiune

acțiunea sau inacțiunea care, deși formal, conține semnele unei fapte prevăzute de

prezentul cod, dar, fiind lipsită de importanță, nu prezintă gradul prejudiciabil al

unei infracțiuni;

- instanța de judecată, contrar prevederilor legale și prevederilor Hotărârii

Plenului CSJ „privind sentința judecătorească” nr. 5 din 19.06.2006, a dat o

7

apreciere critică probelor apărării, deoarece legislația procesual penală nu prevede

nici o normă care ar permite instanței de judecată să aprecieze critic careva probe.

numele inculpatului și de către inculpat, în conformitate cu prevederile art. 431

alin. (1) pct. 1¹) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul în Secția

reprezentarea învinuirii în Curtea Supremă de Justiție, prin care a manifestat

dezacordul cu recursurile înaintate, a solicitat respingerea recursurilor motivând

prin faptul că recursul avocatului Țaulean Vitalie este declarat peste termen, iar

recursul inculpatului nu îndeplinește cerințele de formă și conținut.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal constată că acestea sunt inadmisibile,

din următoarele considerente.

7.1 Cu referire la recursul ordinar declarat de către inculpatul Mătăsaru

Anatol:

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, judecând recursul ordinar declarat împotriva hotărârii instanței de apel,

fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea recursului în cazul în

care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Colegiul penal lecturând textul recursului reține că, inculpatul pledează asupra

achitării sale, indicând că judecătorul Teleucă Stelian, a participat la examinarea

dosarului în prima instanță și nu era în drept să participe la examinarea dosarului în

instanța de apel, temei ce se raportează la prevederile pct. 2) alin. (1) art. 427 Cod

de procedură penală, unde este stipulat că „hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel,

atunci când instanța nu a fost compusă potrivit legii ori au fost încălcate

prevederile art.30, 31 și 33”.

Verificând motivele invocate prin prisma opiniei recurentului, în sensul că

instanța nu a fost compusă potrivit legii, Colegiul penal le consideră ca

neîntemeiate.

Colegiul penal constată, că argumentul inculpatului este declarativ, nu

corespunde realității, or, din materialele dosarului se constată că judecătorul

8

Teleucă Stelian nu a participat la pronunțarea sentinței în prima instanță și nu s-a

expus nici într-un fel asupra fondului cauzei, el fiind numit ca judecător în Curtea

de Apel Chișinău, iar cauza dată fiind redistribuită judecătorului Balan Gheorghe,

care a examinat cauza în prima instanță.

Astfel, ultimul a fost compatibil să examineze cauza penală prezentă în ordine

de apel, iar declarația de abținere a judecătorului Teleucă Stelian depusă în prima

instanță a fost respinsă prin Încheierea Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 04

septembrie 2014(f.d. 120-121 v.I), adoptată cu respectarea procedurii prevăzute de

art. 34 – 35 Cod de procedură penală, care nu este susceptibilă de a fi atacată.

7.2 Cu privire la recursul ordinar declarat de către avocatul Țaulean

Vitalie în numele inculpatului:

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen, deoarece prin Hotărârea

Guvernului Republicii Moldova nr. 89 din 24 ianuarie 2018, ziua de 30 aprilie

2018 a fost declarată zi de odihnă, iar ziua de 1 mai este zi de sărbătoare. Astfel,

recursul ordinar depus pe 02 mai 2018 se va considera ca depus în termen conform

prevederilor art. 231 alin. (5) Cod de procedură penală.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, judecând recursul ordinar declarat împotriva hotărârii instanței de apel,

fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea recursului în cazul în

care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

La caz, Colegiul penal reține că, recurentul indică ca temeiuri pentru

declararea recursului ordinar, prevederile art. 427 alin. (1) pct.6), 8), 16) Cod de

procedură penală, în sensul că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta

este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței, nu au fost întrunite elementele infracțiunii și faptei săvârșite i s-a dat o

încadrare juridică greșită și norma de drept aplicată în hotărârea atacată contravine

unei hotărâri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea Supremă

de Justiție.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal

reține că motivele – temeiurile de recurs invocate de recurent nu s-au confirmat în

urma cercetării materialelor cauzei, argumentând în acest context următoarele.

9

Ce ține de temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură

penală, în sensul că „nu au fost întrunite elementele infracțiunii” prevăzute de art.

287 alin. (1) Cod penal, Colegiul penal verificând probatoriul administrat în cauză

prin prisma opiniei recurentului, în sensul că nu sunt întrunite elementele

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal, consideră că nu sa confirmat

în speța dată, argumentele recurentului invocate în recurs, sunt combătute prin

motivele descrise în decizia instanței de apel(f.d.67 – 81 v. IV), asupra cărora s-au

formulat și s-au punctat minuțios și veridic răspunsurile asupra tuturor alegațiilor

recurentului, pe care Colegiul penal le însușește, ce este conform practicii CtEDO,

hotărârea Albert vs România din 16.02.2010.

Colegiul penal reține, că instanța de apel verificând probele conform

procesului – verbal al ședinței de judecată din instanța de apel(f.d. 27 – 28 v. IV),

care sunt descrise în decizie(f. d. 62 – 73 v. IV), a motivat detaliat și clar soluția

adoptată în urma propriei metode de apreciere a probelor, ce au servit ca temei

pentru soluționarea elementelor de fapt, pe care se sprijină soluția de condamnare

dispusă în cauză, expunându-se argumentat și corect din care motive a ajuns la

concluzia de vinovăție a inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287

alin. (1) Cod penal.

Astfel, instanța de apel reținând circumstanțele de fapt ale cauzei și-a motivat

concluzia prin cumulul de probe administrate, examinate și verificate în cauză,

cărora le-a dat o apreciere justă și obiectivă, prin prisma art. 101 Cod de procedură

penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și

coroborării reciproce, stabilind cu certitudine corect toate aspectele de fapt și de

drept.

Colegiul penal menționează că, argumentul recurentului precum că potrivit

probelor administrate și prezentate de către acuzator, nu sunt prezenți indicii laturii

obiective a infracțiunii incriminate, nu poate fi acceptat, or, instanța de apel a

indicat că, latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 287 Cod penal, constă în

fapta prejudiciabilă exprimată fie în acțiunile care încalcă grosolan ordinea publică,

însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințare cu aplicarea

unei asemenea violențe, de opunerea de rezistență violentă reprezentaților

autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice, fie în acțiunile care,

prin conținutul lor se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, astfel,

inculpatul aflându-se în biroul de serviciu al judecătorului Potînga Iurie, primind

răspuns la întrebările sale, a continuat acțiunile huliganice, l-a numit cu cuvinte

urâte „bădăran” și „dobitoc” pe judecătorul Potînga Iurie în prezența altor

persoane, iar la cerința de a părăsi biroul de serviciul inculpatul nu reacționa și

continua acțiunile huliganice, prin opunerea rezistenței față de încercările de a fi

scos din birou benevol, totodată văzând că conflictul nu se aplanează, dânsul a ieșit

10

din birou și a mers în biroul judecătorului, Cobzac Elena. Aceste circumstanțe

rezultă din declarațiile părții vătămate Potînga Iurie din prima instanță(f.d. 80 – 82

v. II) și din secvențele video anexate la dosar.

Mai mult, instanța de recurs apreciază critic argumentele apărării precum că,

partea vătămată Lupașco Lilia, a declarat în ședința de judecată că ea nu a fost

numită cu cuvinte necenzurate, dar jignitoare după părerea ei, nu au fost prezentate

probe precum că inculpatul a aplicat violență sau a amenințat pe cineva, în acest

sens indicând că instanța de apel corect a apreciat declarațiile părții vătămate

Lupașco Lilia, prin care a confirmat cele expuse de partea vătămată Potînga Iurie,

că inculpatul s-a exprimat în adresa judecătoriei ca fiind o „casă de toleranță”,

după care i-a adresat întrebări înjositoare – că ea a fost încuiată în birou cu colegul

ei Potînga Iurie în decurs de 1,5 ore, ce nu este adevărat, iar a doua zi a văzut pe

site-ul www.curajtv.md un filmuleț de prost gust cu comentarii cu cuvinte

necenzurate(f.d. 86 – 87 v.II).

În susținerea acestor concluzii, instanța de recurs mai indică și declarațiile

martorilor Papana Cristina și Mihu Aliona(f.d. 83; 84-85 v.II), care coroborează cu

declarațiile celorlalți martori și a părților vătămate și cu probele pe dosar, prin care

au relatat că, inculpatul a bătut în ușa biroului de serviciu a judecătorului, Cobzac

Elena, inculpatul a îmbrâncit-o pe Mihu Aliona pentru a intra în biroul de serviciu,

se purta violent, agresiv, mai mult, a confirmat că inculpatul bătea cu lovituri

puternice în ușa biroului de serviciu a judecătorului Cobzac Elena, ulterior

îmbrâncind și intrând cu forța în birou s-a exprimat că judecătorii, Potînga Iurie și

Cobzac Elena „fac sex în biroul de serviciu”, fapte confirmate și de martorul

Melniciuc Oleg, indicând că inculpatul avea un comportament agresiv și s-a

exprimat precum că instanța este o „casă de toleranță unde se fac orgii”, iar la

cerința sa de a se calma, inculpatul nu a reacționat și a continuat acțiunile sale

violente și agresive, astfel perturbând pe o perioadă îndelungată activitatea

judecătorului Potînga Iurie și altor colaboratori ai instanței.

Astfel, Colegiul penal, conchide că fapta comisă de inculpatul Mătăsaru

Anatol, depășește gradul de pericol social al unei contravenții, atingând gradul de

pericol al unei infracțiuni, or, inculpatul nu s-a limitat doar la acostarea jignitoare

în loc public a persoanelor cu batjocură și adresarea de expresii și întrebări de

ordin intim, dar a recurs la îmbrânceli, la acostarea jignitoare a unei instituții

publice manifestând o atitudine total neglijentă și intolerantă față de autoritatea

judecătorului și a instanței judecătorești, în orele de muncă, perturbând activitatea

judecătorului pe o perioadă îndelungată de timp, mai mult, ulterior răspândirea

unor informații de ordin defăimător .

Cât ține de argumentul apărătorului, precum că din secvențele audio – video

vizionate în ședința de judecată nu rezultă că inculpatul a numit pe cineva cu

11

cuvinte necenzurate, înjosind demnitatea cuiva, Colegiul penal, îl apreciază ca

declarativ, or, înregistrările audio – video anexate la materialele cauzei au fost

efectuate de inculpat și din ele, fiind examinate în ședințele de judecată, se constată

adresări de ordin denigrator, defăimător și înjositor în adresa judecătorilor și a

instanței judecătorești de către inculpat, astfel, expresiile „judecătoria Rîșcani,

mun. Chișinău, casă de toleranță, judecătorii fac sex, se dau în scrânciob, l-a

ascuns sub fustă” și alte expresii de ordin intim, demonstrează cert, că inculpatul a

manifestat un cinism și o obrăznicie deosebită în raport cu autoritatea judecătorului

cât și cu autoritatea instanței de judecată, mai mult, îmbrâncelile fizice ale părților

vătămate Lupașco Lilia și Mihu Aliona, confirmă faptul că acțiunile au fost comise

cu obrăznicie deosebită.

Colegiul penal apreciază critic argumentele avocatului precum că, instanța de

judecată, contrar prevederilor legale și prevederilor Hotărârii Plenului CSJ „privind

sentința judecătorească” nr. 5 din 19.06.2006, a dat o apreciere critică probelor

apărării, deoarece legislația procesual penală nu prevede nici o normă care ar

permite instanței de judecată să aprecieze critic careva probe, or, Colegiul penal

conchide că acest argument reprezintă o interpretare greșită a normelor legale de

către recurent.

Mai mult, Colegiul penal, statuează că instanța de apel în decizia sa corect și-

a motivat soluția, la aplicarea pedepsei a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 84 Cod

penal, de criteriile de individualizare a pedepsei penale prevăzute de art. 75 Cod

penal, a luat în considerare faptul că inculpatul este căsătorit, are la întreținere 2

copii minori, are studii medii, nu este angajat în câmpul muncii, la evidența

medicului narcolog sau psihiatru nu se află, anterior condamnat de mai multe ori,

antecedentele penale fiind stinse la ziua comiterii faptei(29.10.2013), lipsesc

circumstanțe atenuante sau agravante, de gradul și caracterul pericolului social al

faptei, de motivul și scopul celor comise, de caracterul prejudiciabil și mărimea

daunei cauzate, astfel, Colegiul penal conchide că pedeapsa stabilită inculpatului

Mătăsaru Anatol este una corect individualizată, echitabilă și va atinge scopul

pedepsei penale privind corectarea și reeducarea inculpatului.

Cât privește temeiul de recurs semnalat de recurent, prevăzut de art. 427 alin.

(1) pct. 16) Cod de procedură penală, în sensul că Curtea Supremă de Justiție în

cauza nr. 1ra-148/2016, a indicat când fapta pe care o comite făptuitorul depășește

gradul de pericol social al unei contravenții, Colegiul penal notează că este

declarativ, or, hotărârea Curții Supreme de Justiție la care face referire recurentul, a

avut ca obiect de discuție alte circumstanțe decât cele existente în prezenta cauză.

Referitor la temeiul de recurs indicat de avocat, prevăzut de art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală, în sensul că instanța de apel nu s-a pronunțat în

privința motivelor invocate în cererea de apel cu privire la admisibilitatea sau

12

inadmisibilitatea probelor administrate prezentate de apărare, care probează

încadrarea juridică eronată a activităților infracționale imputate inculpatului,

Colegiul penal indică că este declarativ, or, recurentul nu a indicat concret asupra

căror probe prezentate de apărare instanța de apel nu s-a pronunțat, astfel, Colegiul

penal conchide că temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, este indicat declarativ, fără a aduce careva argumente întemeiate în

susținerea acestui temei.

7.3 În concluzie, Colegiul penal constată că decizia atacată este legală și

întemeiată, iar recursurile ordinare urmează a fi declarate inadmisibile, ca fiind

vădit neîntemeiate.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Țaulean

Vitalie în numele inculpatului și de către inculpatul Mătăsaru Anatol, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 februarie 2018, în

cauza penală privindu-l pe Mătăsaru Anatol XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 15 noiembrie 2018.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Toma Nadejda

Boico Victor

13