1ra-1742/2018 — Art. 287 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău din 20 martie 2018, procesul penal în privința lui Mătăsaru Anatol pe art. 278 alin. (1) Cod penal, a fost încetat din motiv că fapta comisă constituie o contravenție. 1 Mătăsaru Anatol a fost recunoscut vinovat în comiterea contravenției prevăzute de art. 354 Cod contravențional, procesul fiind încetat, în legătură cu prescripția tragerii la răspundere contravențională.

Instanța a constatat că inculpatul Mătăsaru A. este acuzat că la 28 ianuarie 2016, orele 10.20, aflându-se în loc public, acționând cu intenții huliganice, dându- și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor, dorind și admițând în mod conștient survenirea acestor urmări, încălcând grosolan ordinea publică, demonstrând un cinism deosebit, în timpul desfășurării unui protest în fața sediului Centrului Național Anticorupție și Procuraturii Anticorupție din mun. Chișinău, bd. Ștefan cel Mare 198, contrar prevederilor art. 11 alin. (2) CEDO și art. 8 lit. c) al Legii privind întrunirile, manifestate prin încălcarea normelor etico-morale și drepturilor altor persoane, i-a adresat cuvinte necenzurate inspectorului de serviciu al CNA. În continuarea acțiunilor sale huliganice, a instalat la intrarea centrală în sediu un vas de veceu și un mulaj ce imitau masele fecale, apoi, în mod demonstrativ, dezbrăcându-și pantalonii și lenjeria intimă, s-a așezat pe vas și a stat aproximativ 20 minute, ignorând somațiile inspectorilor CNA de a înceta acțiunile huliganice, astfel manifestând insistent cinism față de public, trezind indignarea ofițerilor CNA și a persoanelor din jur, după care a părăsit locul infracțiunii. Instanța a reținut că inculpatul a declarat că a acționat în semn de protest față de organele procuraturii care instrumentau cauza penală în care era vizată familia sa, de la ei fiind extorcată o sumă considerabilă de către angajații primăriei. Or, în anul 2013, procurorii Procuraturii Anticorupție, cu toate că dispuneau de probe suficiente, au încetat procesul penal pe motiv că învinuiții nu dorit să dea depoziții. Totodată, instanța a statuat că acțiunile inculpatului se încadrează în baza art. 354 Cod contravențional, ca huliganismul nu prea grav, manifestat prin acțiuni care tulbură ordinea publică și liniștea persoanei fizice. În dorința de a atrage atenția asupra persoanei sale și acțiunilor sale, acesta a comis acele acțiuni care, în fond, au atras dezaprobarea unor persoane și au adus ofense instituției Procuraturii Anticorupție. Acțiunile lui au încălcat moralitatea, regulile generale acceptate de conduită în societate, au tulburat ordinea publică și liniștea persoanelor care au fost martori la aceste acțiuni. Deoarece fapta contravențională a fost comisă la 28.01.2016, expirând termenul prescripției tragerii la răspundere contravențională, procesul contravențional urmează a fi încetat.

Procurorul în Procuratura mun. Chișinău, Oficiul Buiucani, Gheorghe Mihăilă, a declarat apel, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul să fie condamnat în baza art. 287 alin. (1) Cod penal la amendă în mărime de 300 unități convenționale. Apelantul a invocat că au fost prezentate probe suficiente în vederea demonstrării vinovăției inculpatului în săvârșirea infracțiunii incriminate. Astfel, ordine publică înseamnă o totalitate de relații sociale ce asigură o ambianță liniștită de conviețuire în societate, de inviolabilitate a persoanei și a integrității patrimoniului, precum și activitatea normală a instituțiilor de stat și publice. 2 Încălcare grosolană a ordinii publice ce exprimă o vădită lipsă de respect se consideră săvârșirea unor acțiuni intenționate ce atentează la regulile sociale și morale de conviețuire, care sunt încălcate într-un mod grosolan și demonstrativ de către violatorul ordinii publice prin necuviință, neobrăzare, comportare batjocoritoare cu cetățenii, prin înjosire a onoarei și demnității persoanei, încălcare îndelungată și insistentă a ordinii publice, zădărnicire a activităților de masă, suspendare temporară a activității normale a întreprinderilor, instituțiilor, organizațiilor, transportului obștesc etc. Prin huliganism însoțit de un cinism deosebit se are în vedere încălcarea insistentă și demonstrativă a regulilor morale, manifestată prin disprețuire și batjocură față de bolnavi, de persoanele în etate, aflate în stare de neputință, prin purtare nerușinată în prezența altor persoane, trezind indignarea acestora, etc. Acțiunile inculpatului nu au avut impact pozitiv asupra societății prin sensibilizarea acesteia la problemele legate de corupție, fiind reținute de cei din jur prin forma obiectelor care imitau și reprezentau realizarea de către acesta a necesităților fiziologice în loc public. Deci, acțiunile inculpatului au trezit indignarea societății, care este componența de bază a cinismului și obrăzniciei deosebite ce atentează grosolan, atât la ordinea publică, cât și la liniștea publică. Or, liniștea publică constituie o valoare socială și o condiție esențială pentru conviețuirea normală în societate și implică absența oricăror manifestări imorale, zgomotoase, scandaluri sau tulburări susceptibile să producă iritarea sau indignarea membrilor societății. Totodată, prin acțiunile sale, inculpatul a încălcat art. 8 lit. c) al Legii privind întrunirile, care stipulează că sunt interzise întrunirile prin care se urmărește subminarea securității naționale sau integrității teritoriale a țării, săvârșirea infracțiunilor, încălcarea ordinii publice sau organizarea tulburărilor în masă, încălcarea moralității publice, a drepturilor și libertăților altor persoane ori punerea în pericol a vieții sau a sănătății acestora. 3.1. A declarat apel și avocatul Vitalie Țaulean, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat. Apelantul a indicat că probele administrate nu au dovedit corelația dintre acțiunile inculpatului și fapta imputată acestuia sub formă de huliganism penal sau contravențional, deoarece acțiunile lui nu a fost îndreptate spre încălcarea relațiilor sociale ce atentează împotriva ordinii publice, lipsind latura obiectivă și subiectivă a huliganismului ca contravenție administrativă. Potrivit declarațiilor martorilor și ale inculpatului, cât și a înregistrărilor audio-video prezentate s-a constat, că ultimul n-a numit pe cineva cu cuvinte necenzurate, n-a înjosit demnitatea nimănui, iar prin protestul organizat și-a exprimat revolta în legătură cu acțiunile ilegale săvârșite de către reprezentanții Procuraturii Anticorupție, care au clasat în mod ilegal o cauză penală în cadrul căreia el avea calitatea procesuală de victimă. Conform pct. 9 a Hotărârii Plenului CSJ a RM Cu privire la practica judiciară în cauzele penale despre huliganism nr. 4 din 19.06.2006, instanțele judecătorești urmează să delimiteze huliganismul de alte infracțiuni în dependență 3 de sensul și orientarea intenției făptuitorului, de motivele, scopurile și circumstanțele acțiunilor săvârșite de el. Totodată, apărarea a solicitat anularea ordonanței de punere sub învinuire a lui Mătăsaru Anatol din data de 01.02.2016, procesului-verbal de comunicare a drepturilor și obligațiilor învinuitului din 01.02.2016, procesului-verbal de audiere a învinuitului din 01.02.2016, acestea fiind efectuate cu încălcarea prevederilor legale cu privire la informarea și citarea participanților la proces la efectuarea activității procesuale de punere sub învinuire a bănuitului. Astfel, actele procedurale nominalizate sunt lovite de nulitate absolută potrivit prevederilor art. 251 alin. (2) și (3) Cod de procedură penală care prescrie că încălcarea prevederilor legale referitoare la competența după materie sau după calitatea persoanei, la sesizarea instanței, la compunerea acesteia și la publicitatea ședinței de judecată, la participarea părților în cazurile obligatorii, la prezența interpretului, traducătorului, dacă sunt obligatorii potrivit legii, atrage nulitatea actului procedural. Prin urmare, inculpatul urmează a fi achitat în conformitate cu prevederile art. 390 alin. (1) pct. 1) și 3) Cod de procedură penală or, probele administrate nu dovedesc faptul săvârșirii de către inculpat a infracțiunii sau contravenției imputate acestuia sub aspectul stabilirii circumstanțelor invocate în ordonanța de punere sub învinuire și rechizitoriu. 3.2. Inculpatul, la fel, a declarat apel, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie achitat. Apelantul a invocat că, încadrarea unui protest pașnic în prevederile Codului contravențional afectează dreptul la libera exprimare, consfințit de Constituție și legislația internațională.

Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 iunie 2018, apelul procurorului a fost respins ca nefondat, iar apelurile inculpatului și avocatului au fost admise, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță. Procesul penal în privința lui Mătăsaru Anatol pe art. 278 alin. (1) Cod penal, a fost încetat din motiv că fapta comisă constituie o contravenție. Mătăsaru Anatol a fost recunoscut vinovat în comiterea contravenției prevăzute de art. 354 Cod contravențional, procesul fiind încetat, în legătură cu prescripția tragerii la răspundere contravențională. Instanța de apel a reținut că instanța de fond, contrar rigorilor legale cu privire la cerințele față de o hotărâre judecătorească, nejustificat, a omis să constate fapta și să o descrie în sentință. Astfel, instanța de apel a constatat că la 28 ianuarie 2016, orele 10.20, Mătăsaru A., aflându-se în loc public, dându-și seama de acțiunile sale, prevăzând urmările lor, dorind și admițând în mod conștient survenirea acestor urmări, încălcând ordinea publică, în timpul desfășurării unui protest în fața sediului Centrului Național Anticorupție și Procuraturii Anticorupție din mun. Chișinău, bd. Ștefan cel Mare 198, contrar prevederilor art. 11 alin. (2) CEDO și art. 8 lit. c) al Legii privind întrunirile, manifestate prin încălcarea normelor etico-morale și drepturilor altor persoane, s-a adresat cu cuvinte necenzurate inspectorului de serviciu al CNA. 4 În continuarea acțiunilor sale huliganice, a instalat la intrarea centrală în sediu un vas de veceu și un mulaj ce imitau masele fecale, apoi, în mod demonstrativ, dezbrăcându-și pantalonii și lenjeria intimă, s-a așezat pe vas și a stat aproximativ 10 minute, ignorând somațiile inspectorilor CNA de a înceta acțiunile huliganice, încălcând ordinea publică. Prin acțiunile sale, inculpatul a comis contravenția prevăzută de art. 354 Cod contravențional, după semnele calificative - huliganismul nu prea grav, manifestat prin acțiuni similare, care tulbură ordinea publică și liniștea persoanei fizice. Or, s-a stabilit că motivul acțiunilor inculpatului a fost dezacordul cu modul în care Procuratura Anticorupție a gestionat cauza penală pornită la sesizarea membrilor familiei sale, prezentând instanței copii ale unor acte care probează că în Procuratura Anticorupție în anul 2015 a existat procesul penal nr. 2015970043 pornit, la sesizarea soției sale Savițchi J. pe semnele infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (2) Cod penal și că, în acel proces penal, inculpatul a avut calitatea de martor. La 18.06.2015, procesul penal a fost clasat, iar Savițchi J. a contestat actul prin care s-a dispus clasarea procesului penal, nefiind clară situația cu acest proces penal la data de 28.01.2016. Prin urmare, se combate alegația procurorului că Mătăsaru A. ar fi acționat din motive huliganice or, inculpatul indică că a ieșit la protest, arătând și motivele protestului său. Astfel, acțiunile inculpatului au fost îndreptate exclusiv spre instituția Procuraturii Anticorupție. Deși comportamentul acestuia ar fi putut provoca indignarea unor anumite persoane, instanței nu i-au fost prezentate date care să probeze existența unei asemenea indignări. Or, martorul Popușoi I. a declarat că nu se consideră vătămat în cazul dat și nu consideră că i-au fost lezate careva drepturi. În lipsa unor date certe care să probeze motivul acțiunilor inculpatului, instanța acceptă poziția acestuia că motivul acțiunilor sale este de fapt protestul împotriva acțiunilor Procuraturii Anticorupție. Se admite faptul că dezacordul cu soluția procurorilor în acest caz ar putea fi manifestat printr-un protest, acest comportament rezultând dintr-un drept al persoanei, doar că acesta urmează să fie făcut în conformitate cu exigențele legale și că acestea trebuie să respecte ordinea publică. Acțiunile inculpatului de imitare a satisfacerii necesităților fiziologice în spații publice, coroborat cu expresiile licențioase adresate persoanelor aflate în serviciu public și nu numai, afectează ordinea publică și moralitatea. Însă, intensitatea acestor acțiuni nu este de natură să atragă aplicarea unei sancțiuni penale, iar acțiunile inculpatului se încadrează în prevederile art. 354 Cod contravențional, ca huliganismul nu prea grav, adică acțiunile care tulbură ordinea publică și liniștea persoanei fizice, în dorința dorind de a atrage atenția asupra persoanei sale și a acțiunilor sale, inculpatul a comis acțiuni care au atras dezaprobarea unor persoane și au adus ofense instituției Procuraturii Anticorupție. Acțiunile acestuia au încălcat moralitatea, regulile generale acceptate de conduită în societate și au tulburat ordinea publică și liniștea persoanelor care 5 au fost martori la aceste acțiuni, în același timp, reprezentând și o injurie în adresa instituției Procuraturii Anticorupție. Totodată, procesul contravențional în privința lui Mătăsaru A. urmează a fi încetat, pe motivul expirării termenului prescripției tragerii la răspundere contravențională.

Procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Cătălin Scutelnic, a declarat recurs ordinar, în care solicită casarea acestei decizii și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Recurentul a invocat că probele administrate dovedesc în deplină măsură infracțiunea incriminată inculpatului, demonstrând intenția cu care a acționat și scopul urmărit la momentul săvârșirii infracțiunii. Instanțele de fond și de apel au omis caracteristicile elementelor infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (1) Cod penal și, în mod greșit, au constatat lipsa faptei penale în acțiunile inculpatului. Mai mult, acuzarea a ignorat învinuirea adusă conform rechizitoriului, deoarece acestuia nu i-a fost incriminată săvârșirea actului de huliganism prin prisma indicilor calificativi de încălcare grosolană a ordinii publice, precum și prin acțiuni care prin conținutul lor se deosebesc printr-un cinism deosebit. Or, prin acțiunile sale, inculpatul a încălcat grosolan ordinea publică, prin comportamentul său exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, atentând la regulile sociale și morale instituite. Pe lângă aceasta, cinismul deosebit al inculpatului s-a manifestat prin încălcarea regulilor morale și purtarea nerușinată în prezența altor persoane, ce a trezit indignarea acestora. Prin urmare, acțiunile inculpatului cad sub incidența normei penale și se încadrează în prevederile art. 287 Cod penal. Afirmația inculpatului referitor la dreptul la un protest pașnic nu poate fi acceptată or, prin acțiunile lui a admis încălcarea regulilor morale și de conduită impuse de societate, generând acțiunile de huliganism săvârșite. În drept, recursul este fondat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală. 5.1. La 03 septembrie 2018, a declarat recurs ordinar și avocatul Vitalie Țaulean, în care solicită casarea acestei decizii și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat. Recurentul a indicat că hotărârile adoptate în privința inculpatului sunt ilegale, nefondate și pasibile de a fi casate pe motiv că circumstanțele de fapt ale acuzațiilor formulate nu sunt dovedite prin prisma probele administrate, nefiind stabilită corelația dintre fapta imputată inculpatului și acțiunea de huliganism penal sau contravențional. Or, acțiunile acestuia nu a fost îndreptate spre încălcarea relațiilor sociale ce atentează împotriva ordinii publice, motive din care activitatea inculpatului nu întrunește indicii laturii obiective și subiective a huliganismului atât ca infracțiune, cât și ca contravenție administrativă. Concluziile instanței de apel demonstrează atât lipsa obiectului atentării, cât și prezența laturii subiective a infracțiunii imputate inculpatului. În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 16) Cod de procedură penală. 6

Judecând recursurile ordinare pe baza materialului din dosarul cauzei și argumentelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că recursul ordinar al procurorului urmează a fi admis, iar recursul ordinar al avocatului Vitalie Țaulean din 03 septembrie 2018 urmează a fi respins, ca fiind inadmisibil, din următoarele considerente. În primul rând, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. Însă, conform art. 422 Cod de procedură penală, termenul de recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. Potrivit art. 231 alin. (3) Cod de procedură penală, la calcularea termenelor pe zile nu se ia în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua în care acesta se împlinește. În corespundere cu art. 418 alin. (1), 338 alin. (2)-(4), 340 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel pronunță public dispozitivul hotărârii, fapt despre care se consemnează în procesul-verbal. Hotărârea motivată se pronunță la fel public, în termen de până la 30 de zile. Copia de pe hotărârea motivată se înmânează participanților prezenți la ședința de judecată. Participanților care nu s-au prezentat în ședința de judecată li se expediază, în termen de 3 zile, copia de pe hotărârea motivată. Sub acest aspect și cu referire la recursul declarat de avocatul Vitalie Țaulean (pct. 5.1. din decizie), se atestă că, potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată, instanța de apel a pronunțat dispozitivul deciziei la 14 iunie 2018, în prezența inculpatul și avocatului, comunicând că decizia motivată va fi pronunțată la 12 iulie 2018, ulterior pronunțarea deciziei integrale fiind amânată pentru data de 16 iulie 2018, fapt realizat la această dată și consemnat în procesul-verbal, în lipsa părților. Totodată, potrivit recipisei anexate la materialele cauzei inculpatul a primit copia deciziei motivate la 17 iulie 2018, iar conform scrisorii nr. 1197 din 20.07.2018, avocatului Vitalie Țaulean i-a fost expediată o copie de pe decizia motivată (vol. 2 f.d. 107, 108). Deci, decizia atacată a fost pronunțată în condițiile legii la 16 iulie 2018, iar termenul de 30 zile pentru depunerea recursului ordinar a expirat la sfârșitul zilei de 16 august 2018. Totodată, conform textului întocmit la 30.08.2018, recursul ordinar vizat a fost depus și înregistrat, potrivit ștampilei, la Curtea Supremă de Justiție pe 03 septembrie 2018, adică este declarat peste termenul prevăzut de lege (pct. 5.1. din decizie). Alte informații cu privire la data depunerii recursului respectiv în instanța de recurs nu există nici în dosar și nici în recursul nominalizat. Este de menționat că art. 422 Cod de procedură penală nu prevede repunerea în termen a recursului, nici o altă procedură legală de a calcula termenul de recurs decât de la data pronunțării deciziei motivate, iar art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală prescrie expres că, în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste termen. Prin urmare, durata termenului de recurs este stabilită prin lege. Acest termen nu poate fi prelungit sau scurtat de instanța de judecată. El este absolut, are 7 un caracter imperativ și fatal, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac. Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța îl respinge ca inadmisibil, dacă este declarat peste termen. Astfel, odată ce recursul ordinar al avocatului Vitalie Țaulean este declarat peste termen, el urmează a fi respins ca inadmisibil. În al doilea rând, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această instanță, inclusiv în temeiul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii. Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel a comis următoarele erori de drept. Potrivit art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță. Potrivit art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală, judecarea cauzei se efectuează numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu. În corespundere cu art. 385 alin. (1) pct. 1) – 4) Cod de procedură penală, la adoptarea sentinței, instanța de judecată soluționează chestiunile dacă a avut loc fapta de săvârșirea căreia este învinuit inculpatul, dacă această faptă a fost săvârșită de inculpat, dacă fapta întrunește elementele infracțiunii și de care anume lege penală este prevăzută ea, dacă inculpatul este vinovat de săvârșirea acestei infracțiuni. Potrivit art. 101 alin. (1) și (4) Cod de procedură penală, fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de judecată este obligată să motiveze în hotărâre admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor administrate. Potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală. În corespundere cu art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus la admiterea sau respingerea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Conform jurisprudenței naționale, sentința trebuie să corespundă atât după formă, cât și după conținut cerințelor art. 384-397 Cod de procedură penală. Sentința se expune în mod consecvent, astfel ca noua situație să decurgă din cea anterioară și să aibă legătură logică cu ea, excluzându-se folosirea formulărilor inexacte (Hotărârea Plenului CSJ nr. 22 din 12.12.2005 privind sentința judecătorească, pct. 3.). Însă, instanța de apel, corect dispunând rejudecarea cauzei în consecința casării unei sentințe neîntemeiate legal, nu a respectat prescripțiile de drept 8 nominalizate, deoarece conform descriptivului și dispozitivului deciziei atacate (pct. 4. din decizie): a) a constatat în faptele inculpatului elementele huliganismului penal, cum ar fi: „încălcând ordinea publică în timpul desfășurării unui protest..., s-a adresat cu cuvinte necenzurate inspectorului de serviciu al CNA..., ignorând somațiile inspectorilor CNA de a înceta acțiunile huliganice, încălcând ordinea publică”, dar neîntemeiat i-a încadrat acțiunile în baza art. 354 Cod contravențional, deoarece această normă prevede răspundere contravențională pentru alte fapte - acostarea jignitoare în locurile publice a persoanei fizice, alte acțiuni similare ce tulbură ordinea publică și liniștea persoanei fizice. Mai mult, potrivit art. 354 Cod contravențional, huliganismul nu prea grav reprezintă acostarea jignitoare în locurile publice a persoanei fizice, alte acțiuni similare ce tulbură ordinea publică și liniștea persoanei fizice, iar instanța de apel, calificând acțiunile inculpatului în baza acestei norme contravenționale, a indicat că ultimul a comis: „acțiuni similare care tulbură ordinea publică și liniștea persoanei fizice”, deci neindicând esența pretinselor acțiuni similare. Pe lângă aceasta, statuând inițial în acțiunile inculpatului huliganismul nu prea grav, ulterior s-a contrazis reținând sumar și confuz că: „se combate alegația procurorului că Mătăsaru A. ar fi acționat din motive huliganice..., acțiunile inculpatului au fost îndreptate exclusiv spre instituția Procuraturii Anticorupție..., comportamentul acestuia ar fi putut provoca indignarea unor anumite persoane, dar instanței nu i-au fost prezentate date care să probeze existența unei asemenea indignări..., martorul Popușoi I. a declarat că nu se consideră vătămat în cazul dat și nu consideră că i-au fost lezate careva drepturi..., în lipsa unor date certe care să probeze motivul acțiunilor inculpatului, instanța acceptă poziția acestuia că motivul acțiunilor sale este de fapt protestul împotriva acțiunilor Procuraturii Anticorupție..., inculpatul a comis acțiuni care au atras dezaprobarea unor persoane și au adus ofense instituției Procuraturii Anticorupție..., acțiunile acestuia au tulburat ordinea publică și liniștea persoanelor care au fost martori la aceste acțiuni. În consecutivitatea enunțată devine absolut neclară legătura cauzală între constatarea instanței că acțiunile inculpatului au fost îndreptate exclusiv spre instituția Procuraturii Anticorupție, au adus ofense instituției Procuraturii Anticorupție și calificarea lor drept acțiuni similare care tulbură ordinea publică și liniștea persoanei fizice. Totodată, prin dispozitivul deciziei, în mod divergent, l-a recunoscut pe Mătăsaru Anatol vinovat în comiterea contravenției prevăzute de art. 345 Cod contravențional; b) nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, inclusiv cu circumstanțele concrete de fapt și de drept, invocate în rechizitoriu, neindicând clar și motivat care probe le-a admis și care dovezi au fost respinse. Or, aprecierile de felul că: „martorul Popușoi I. a declarat că nu se consideră vătămat și nu i-au fost lezate careva drepturi... inculpatul a comis acțiuni care au atras dezaprobarea unor persoane și au tulburat ordinea publică 9 și liniștea persoanelor care au fost martori la aceste acțiuni”, nu corespund exigențelor prescrise în art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală. Împrejurările expuse atestă în mod lucid că ambele instanțe nu au judecat cauza penală în condițiile legii, deoarece au adoptat hotărâri care nu cuprind motive legale pe care se întemeiază soluția, și că recursul ordinar este întemeiat. Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală instanța de recurs casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către instanțele de fond și de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se impune soluția admiterii recursului declarat de procuror, casării totale a deciziei, și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu legea, să adopte o hotărâre legală și întemeiată.

În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 1), 2) lit. c), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE : respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de avocatul Vitalie Țaulean împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 iunie 2018, în privința inculpatului Mătăsaru Anatol XXXXX. Admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Cătălin Scutelnic, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 iunie 2018, în privința inculpatului Mătăsaru Anatol XXX, și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată integral la 13 decembrie 2018. Președinte Elena Covalenco Judecători Iurie Diaconu Liliana Catan Ion Guzun Iurie Bejenaru 10