1ra-1363/2018 — Art. 151 alin. 2 lit. d, e CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 22 ianuarie 2018, a fost anulată sentința Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 03 iunie 2009, decizia Curții de Apel Chișinău din 09 noiembrie 2009 și decizia Curții Supreme de Justiție din 21 aprilie 2010 cu pronunțarea unei noi sentințe, prin care procesul penal de învinuire a lui Mizdrea Tudor Ilie în baza art. 151 alin. (2) lit. d), e) Cod penal, a fost încetat din motiv că fapta constituie o contravenție. Mizdrea Tudor Ilie a fost tras la răspundere contravențională în baza art. 78 alin. (2) Cod contravențional, cu încetarea procesului contravențional din motivul expirării termenului prescripției tragerii la răspundere contravențională.

Pentru a se pronunța, prima instanță a constatat că potrivit rechizitoriului, la 27 august 2008, aproximativ la ora 22:55, Mizdrea Tudor, aflându-se în urma înțelegerii prealabile, cu Mizdrea Sergiu și încă cu o persoană neidentificată de către organul de urmărire penală, în apropierea locuinței amplasate pe xxxxx, din cauza unui conflict apărut între el și partea vătămată Boaghi Igor, intenționat i-a pus cătușe pe mâini și i-a aplicat ultimului lovituri cu pumnii în diferite regiuni ale corpului, strangulându-l concomitent, cauzându-i, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 2671 din 21 septembrie 2008, traumatism cranio-cerebral închis manifestat prin contuzie cerebrală minoră, excoriații multiple pe membre, edem cu echimoză pe cap și față, echimoze pe gât, excoriații cu hiperemia tegumentelor în regiunea articulațiilor radiocarpiene bilateral, 1 produse în rezultatul încătușării, care în ansamblu prezintă pericol pentru viață și în baza acestui criteriu se califică ca vătămări corporale grave. Acțiunile inculpatului Mizdrea Tudor au fost încadrate în baza art. 151 alin. (2) lit. d), e) Cod penal, vătămarea intenționată gravă a integrității corporale, care este periculoasă pentru viață și sănătate, săvârșită de mai multe persoane, prin tortură.

Prin sentința Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 03 iunie 2009, Mizdrea Tudor a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 151 alin. (2) lit. d), e) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa 5 ani închisoare, cu suspendarea condiționată a executării acesteia pentru un termen de probă de 3 ani (f.d. 192-194, vol.I).

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09 noiembrie 2009, a fost respins apelul inculpatului și menținută sentința (f.d. 217, vol.I).

Prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 21 aprilie 2010, recursul declarat de avocatul Catana Eugeniu în numele condamnatului Mizdrea Tudor a fost declarat inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

Prin ordonanța din 17 octombrie 2014, Procurorul în Procuratura sect. Centru, mun. Chișinău, Moraru Constantin a dispus deschiderea procedurii de revizuire în baza cererii condamnatului Mizdrea Tudor.

Prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 29 decembrie 2015 s-a dispus admiterea cererii de revizuire a cauzei penale în privința lui Mizdrea Tudor, în baza art. 151 alin. (2) lit. d), e) Cod penal.

Avocatul Maximov Veaceslav în numele părții vătămate Boaghi Igor a declarat apel împotriva sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 22 ianuarie 2018, solicitând casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie respinsă cererea de revizuire a sentinței de condamnare. În argumentarea apelului a invocat, că la baza redeschiderii procesului, în temeiul cererii acuzatorului de stat a stat un nou raport de expertiză medico-legală nr. 473 din 01 aprilie 2014 prin care leziunile corporale la data efectuării expertizei au fost calificate ca fiind leziuni corporale ușoare. În pofida faptului că obiectul calificativ al infracțiunii este gravitatea leziunilor corporale, instanța de judecată nu a examinat suficient cazul, deoarece la momentul examinării cauzei, primul raport de expertiză a fost susținut de medicul-legist care a fost interogat în instanță privitor la exactitatea gravității leziunilor. În cadrul examinării cererii de revizuire nu a fost suficient dezbătut argumentul și cauza dispariției fisurilor mici și posibilitatea de recuperare în decurs de 10 ani.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 martie 2018 apelul a fost admis, casată total sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 22 ianuarie 2018 și încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 29 decembrie 2015, inclusiv din oficiu în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima 2 instanță, prin care cererea de revizuire înaintată de acuzatorul de stat, Moraru Constantin, a fost respinsă ca neîntemeiată. În argumentarea soluției menționate, instanța de apel a enunțat, că la admiterea cererii de revizuire a procesului penal, prima instanță nu a examinat chestiunea dacă cererea respectivă a fost făcută conform condițiilor prevăzute de lege, nu a examinat și nu a apreciat probele administrate în cursul cercetării judecătorești. Așadar, instanța de apel a reținut că la 29 octombrie 2008 din materialele cauzei penale nr. 2008011229 au fost disjunse într-o procedură separată materialele pe faptul săvârșirii de către Mizdrea Sergiu a infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (2) lit. d), e) Cod penal, cu atribuirea numărului 2008011323, deoarece după săvârșirea infracțiunii ultimul a plecat într-o direcție necunoscută și locul aflării nu era cunoscut. Totodată, cauza penală nr. 2008011229 în privința lui Mizdrea Tudor, care nu și-a recunoscut vina, a fost expediată cu rechizitoriu pentru examinare în instanța de judecată. Instanța de apel a reținut, că la baza sentinței de condamnare a inculpatului Mizdrea Tudor pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (2) lit. d), e) Cod penal, instanțele de judecată au reținut raportul de expertiză medico-legală nr. 2671 din 21 septembrie 2008 prin care la partea vătămată Boaghi Igor a fost stabilit: traumatism cranio-cerebral închis manifestat prin contuzie cerebrală minoră, excoriații multiple pe membre, edem cu echimoze pe cap și față, echimoză pe gât, excoriații cu hipertermia tegumentelor în regiunea articulațiilor radiocarpiene bilateral, produse în rezultatul încătușării, în ansamblu prezintă pericol pentru viață și în baza acestui criteriu se califică ca vătămări corporale grave. Sentința Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 03 iunie 2009 de condamnare a lui Mizdrea Tudor în baza art. 151 alin. (2) lit. d), e) Cod penal, menținută prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09 noiembrie 2009 și decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 21 aprilie 2010, a devenit irevocabilă. În cadrul efectuării acțiunilor de urmărire penală pe cauza penală nr. 2008011323 intentată în privința lui Mizdrea Sergiu, la demersul apărării s-a dispus efectuarea unei expertize medico-legale în comisie privind stabilirea caracterului și gravității vătămărilor corporale produse părții vătămate Boaghi Igor, la data de 27 august 2008. Astfel, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 473 din 01 aprilie 2014 întocmit în baza documentelor prezentate de Boaghi Igor s-au depistat: traumă cranio-cerebrală închisă, manifestată prin contuzia cerebrală minoră, edem posttraumatic cu suprafața echimotică în regiunea parietală dreaptă, cu dimensiunile 3x1,6 cm, echimoză violaceu-roșietică periorbital pe stânga cu dimensiunile 7,5x6 cm, excoriații în regiunea coatelor bilateral cu dimensiunile de la 2x0,2 cm, până la 4x1,5 cm, câte 3 excoriații circulare, fără crustă, cu epidermisul detașat, în regiunile articulațiilor metacarpiene bilateral, cu dimensiunile 1x1,2 3 cm, fiecare, 3 excoriații pe suprafața mediană în proiecția articulației talo-crurale pe stânga și suprafața laterală a genunchiului stâng cu dimensiunile 3x1 cm, 0,5x1 cm, 2,5x0,5 cm, 2 echimoze violaceu-roșietice în proiecția claviculei pe stânga, cu dimensiunile 3x2 cm și 4x2 cm. Leziunile corporale au apărut în urma acțiunii traumatice a unor corpuri dure contondente, posibil la timpul și circumstanțele indicate, generează dereglarea sănătății de scurtă durată și conform acestui criteriu se califică ca vătămare corporală ușoară. A subliniat instanța de apel, că prin ordonanța Procurorului în Procuratura sect. Centru. mun. Chișinău, Cherpec Mariana, s-a refuzat în pornirea urmăririi penale pe faptul falsificării rezultatului tomografiei computerizate efectuată la 29 august 2008 de către IMSP Institutul de Neurologie și Neurochirurgie, din lipsa elementelor infracțiunii. Instanța de apel a conchis, că motivul invocat în cererea de revizuire nu constituie temei de deschidere a procedurii de revizuire, or, în calitate de circumstanță prevăzută la art. 458 alin. (3) pct. 2) Cod procedură penală, s-a invocat existența unor concluzii contradictorii dintre rapoartele de expertiză medico-legale efectuate în privința părții vătămate Boaghi Igor ce reflectă aprecierea gradului vătămărilor corporale suportate ca urmare a infracțiunii, și care nu a fost cunoscută de către instanța de judecată la emiterea hotărârii. Astfel, prin raportul de expertiză medico-legală nr. 2671 din 21 septembrie 2008, la partea vătămată Boaghi Igor au fost constatate „vătămări corporale grave”, iar prin raportul de expertiză medico-legală nr. 473 din 01 aprilie 2014 la partea vătămată Boaghi Igor au fost constatate „vătămări corporale ușoare”. Apreciind rapoartele de expertiză nominalizate sub aspectul stabilirii temeiului de deschidere a procedurii de revizuire prevăzut la pct. 2) alin. (3) art. 458 Cod de procedură penală, instanța de apel a menționat, că „raportul de expertiză medico-legală nr. 473 din 01 aprilie 2014” nu poate fi conceput drept o circumstanță de care instanța nu a avut cunoștință la emiterea hotărârii, deoarece aceasta, implicit, ar presupune „ilegalitatea” unei probe care de altfel a fost dobândită legal și administrată la cauza penală. În acest sens, instanța de apel a stabilit, că în cererea de revizuire a procesului penal în privința lui Mizdrea Tudor s-a invocat incorect temeiul de revizuire reglementat la art. 458 alin. (3) pct. 2) Cod de procedură penală, or, din probele administrate rezultă că cererea de revizuire de drept presupune temeiul prevăzut la pct. 1) alin. (3) art. 458 Cod de procedură penală și anume că s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în timpul urmăririi penale sau în legătură cu judecarea cauzei, or, instanțele de fond reținând drept motiv pentru deschiderea procedurii de revizuire a cauzei penale un raport de expertiză medico-legală care a fost efectuat după rămânerea sentinței de condamnare irevocabile și care contrazice concluziile raportului de expertiză medico-legală efectuat anterior, denotă că acest ultim raport a fost ilegal, ceea ce presupune comiterea unei infracțiuni în timpul urmăririi penale sau în legătură cu judecarea cauzei. 4 Or, prin ordonanța Procurorului în Procuratura sect. Centru. mun. Chișinău, Mariana Cherpec s-a refuzat în pornirea urmăririi penale pe faptul falsificării rezultatului tomografiei computerizate efectuată la 29 august 2008 de către IMSP Institutul de Neurologie și Neurochirurgie, din lipsa elementelor infracțiunii. Instanța de apel a apreciat că efectuarea raportului de expertiză medico-legală nr. 473 din 01 aprilie 2014 a evaluat leziunile corporale care au fost cauzate părții vătămate în anul 2008. După cum a indicat prima instanță, la 27 martie 2014 partea vătămată Boaghi Igor a fost examinat repetat prin tomografie computerizată a craniului, cu elaborarea următoarei concluzii „patologie în oasele bolții craniului și creier nu se evidențiază”, iar în baza acestora, a concluzionat că „fisura osului frontal din dreapta depistată la 29 august 2008, nu s-a confirmat”, fără a elucida circumstanța referitor la posibilitatea dispariției fisurilor, ca urmare a procesului de recuperare în decursul mai multor ani. Astfel, instanța de apel a apreciat că motivul reținut de către prima instanță pentru deschiderea procedurii de revizuire, și anume contradicțiile dintre raportul de expertiză medico-legală nr. 2671/D din 21 septembrie 2008 și raportul de expertiză medico-legală nr. 473 din 01 aprilie 2014 nu constituie temei pentru revizuirea procesului penal în baza pct. 2) alin. (3) art. 458 Cod procedură penală, or, aceste motive nu formează altceva decât un „apel deghizat” și nu pot fi reținute în vederea anulării hotărârilor irevocabile, ceea ce ar duce la încălcarea principiului securității raporturilor juridice (cauzele CEDO: Popov vs Moldova din 06 decembrie 2005, Roșca vs Moldova din 22 martie 2005). Inițierea procedurii de revizuire este condiționată de descoperirea unor fapte ori împrejurări noi, necunoscute instanței la emiterea hotărârii. Trebuie să fie noi probele administrate în cadrul cercetării altor cauze și nu mijloacele de probă prin care se administrează probe deja cunoscute în cauza respectivă. Prin urmare, instanța de apel a concluzionat, că prima instanță greșit a admis cererea de revizuire a procesului penal, deoarece motivele indicate nu constituie temei de revizuire imperativ prevăzut atât la pct. 2) alin. (3) art. 458 Cod de procedură penală, cât și la pct. 1) alin. (3) art. 458 Cod de procedură penală.

Avocatul Catana Eugeniu în numele revizuientului Mizdrea Tudor, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, declară recurs ordinar împotriva deciziei instanței de apel, solicitând casarea acesteia cu menținerea în vigoare a sentinței primei instanțe. În dezacord cu decizia instanței de apel, recurentul menționează că potrivit raportului de expertiză medico-legală în comisie nr. 473 din 01 aprilie 2014, întocmit inclusiv în baza documentelor prezentate de Boaghi Igor s-au depistat leziuni corporale, care au apărut în urma acțiunii traumatice a unor corpuri dure contondente, posibil la timpul și circumstanțele indicate, care generează dereglarea sănătății de scurtă durată și conform acestui criteriu se califică ca vătămare corporală ușoară. 5 Respectiv, la 28 august 2008 lui Boaghi Igor nu i-au fost provocate leziuni corporale grave, ci leziune corporală ușoară pentru care nu este prevăzută răspunderea penală, acest fapt nu era cunoscut instanței la adoptarea sentinței din 03 iunie 2009. Recurentul apreciază ca fiind eronată concluzia instanței de apel, precum că circumstanțele revizuirii nu se încadrează în baza art. 458 alin. (2) pct. 3) Cod de procedură penală, dat fiind faptul că, raportul de expertiză medico-legală în comisie nr. 473 din 01 aprilie 2014 a fost efectuat în baza documentelor medicale prezentate de Boaghi Igor și examinarea repetată prin tomografie computerizată a craniului prin care semne de fractură în osul frontal și oasele bolții craniene nu se determină. Semne de formațiuni intracerebrale și focare de densitate patologică nu se depistează. Patologie în oasele craniene și creier nu se evidențiază, din ce comisia de experți medico-legiști au determinat, că fisura osului frontal din dreapta la Boaghi Igor nu s-a confirmat. Raportul de expertiză medico-legală în comisie nr. 473 din 01 aprilie 2014 nu a fost contestat de părțile procesului penal și este o probă indiscutabilă prin care se confirmă, ca Mizdrea Tudor a fost condamnat pentru o faptă ce nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (2) lit. d), e) Cod penal.

Procurorul a prezentat referință pe marginea recursului apărării, pledând pentru dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. 11.1. Avocatul Maximov Veaceslav în numele părții vătămate și partea vătămată Boaghi Igor au prezentat referință la recursul declarat, solicitând declararea inadmisibilității recursului ordinar cu menținerea deciziei instanței de apel.

Judecând recursul ordinar declarat în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal consideră că acesta urmează a fi respins, ca inadmisibil, reieșind din următoarele considerente. Potrivit prevederilor art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia. În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța este în drept să-l respingă, ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, în cazul în care se constată că recursul nu este întemeiat legal (este nefondat). Conform art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în baza temeiurilor stipulate expres în acest articol. După cum rezultă din conținutul recursului, se atestă că avocatul Catana Eugeniu în numele revizuientului Mizdrea Tudor, critică decizia instanței de apel invocând de drept temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi 6 supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când nu au fost întrunite elementele infracțiunii. În esență, criticele recursului se fundamentează pe dezacordul cu soluția instanței de apel privind respingerea ca neîntemeiată a cererii de revizuire înaintată de acuzatorul de stat, pledând pentru corectitudinea soluției primei instanțe prin care au fost anulate hotărârile judecătorești devenite irevocabile privind condamnarea lui Mizdrea Tudor Ilie în baza art. 151 alin. (2) lit. d), e) Cod penal, cu încetarea procesului penal din motiv că fapta imputată acestuia constituie contravenția prevăzută de art. 78 alin. (2) Cod contravențional, cu încetarea procesului contravențional din motivul expirării termenului prescripției tragerii la răspundere contravențională. Cu referire la temeiul de casare prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Colegiul penal subliniază, că temeiul pentru recurs invocat de către apărător și anume „nu au fost întrunite elementele infracțiunii”, include cazurile când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii. Analizând textul recursului depus, instanța de recurs ține să menționeze, că pentru a declanșa controlul asupra acestui temei de recurs, este necesar de soluționat în primul rând chestiunea dacă este întemeiată și corect motivată soluția instanței de apel privind netemeinicia pornirii procedurii de revizuire de către acuzare și admiterii acesteia de către prima instanță. Potrivit materialelor cauzei, temei pentru declanșarea procedurii de revizuire de către procuror a constituit existența unui raport de expertiză întocmit ulterior pronunțării hotărârilor irevocabile, care conține alte concluzii decât rapoartele de expertiză medico-legale efectuate în privința părții vătămate Boaghi Igor și puse la baza hotărârilor irevocabile pronunțate în speță, ce reflectă aprecierea gradului vătămărilor corporale suportate ca urmare a infracțiunii, apărarea susținând sub acest aspect că nu sunt întrunite elementele infracțiunii incriminate lui Mizdrea Tudor în baza art. 151 alin. (2) lit. d), e) Cod penal, procurorul considerând că solicitările apărării se încadrează în baza prevederilor art. 458 alin. (3) pct. 2) Cod procedură penală. Colegiul penal mai menționează că, potrivit raportul de expertiză medico-legală nr. 2671 din 21 septembrie 2008, la partea vătămată Boaghi Igor au fost constatate „vătămări corporale grave”, iar prin raportul de expertiză medico-legală nr. 473 din 01 aprilie 2014 la partea vătămată Boaghi Igor au fost constatate „vătămări corporale ușoare”. Apreciind argumentele invocate în cererea de revizuire în raport cu temeiul de drept invocat în susținerea acesteia, Colegiul penal conchide că instanța de apel corect a ajuns la concluzia că raportul de expertiză medico-legală nr. 473 din 7 01 aprilie 2014, nu poate fi conceput drept o circumstanță de care instanța nu a avut cunoștință la emiterea hotărârii, deoarece aceasta, implicit, ar presupune „ilegalitatea” unei probe care a fost dobândită legal și administrată la cauza penală. În acest sens, instanța de apel a menționat că prin ordonanța Procurorului în Procuratura sect. Centru. mun. Chișinău, Cherpec Mariana s-a refuzat în pornirea urmăririi penale pe faptul falsificării rezultatului tomografiei computerizate efectuată la 29 august 2008 de către IMSP Institutul de Neurologie și Neurochirurgie, din lipsa elementelor infracțiunii. Analizând decizia atacată, Colegiul penal consideră, că instanța de apel legal și întemeiat a constatat că contradicțiile dintre raportul de expertiză medico-legală nr. 2671/D din 21 septembrie 2008 și raportul de expertiză medico-legală nr. 473 din 01 aprilie 2014 nu constituie temei pentru revizuirea procesului penal în baza pct. 2) alin. (3) art. 458 Cod procedură penală, deoarece contradicțiile indicate nu se atribuie la categoria altor circumstanțe de care instanța nu a avut cunoștință la emiterea hotărârii și care, independent sau împreună cu circumstanțele stabilite anterior, dovedesc că cel condamnat este nevinovat ori a săvârșit o infracțiune mai puțin gravă sau mai gravă decât cea pentru care a fost condamnat. De asemenea, Colegiul ține să menționeze, că potrivit jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului, în hotărârea Bujnița c. Moldovei din 16 ianuarie 2007, § 20-21, a fost statuat că principiul securității raporturilor juridice, cere ca atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție. Acest principiu cere ca nicio parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare. Colegiul penal apreciază că în cererea de recurs au fost reiterate aceleași circumstanțe invocate și în cererea de revizuire, care însă nu combat soluția instanței de apel de respingere a acesteia, motivarea căreia este descrisă la pct. 10 al acestei decizii, pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin și reiterarea ei nu o consideră necesară. Față de cele ce preced, Colegiul penal atestă că instanța de apel la judecarea cauzei nu a comis erori de drept, care ar impune casarea deciziei adoptate. Astfel, eroarea de drept invocată de către avocatul Catana Eugeniu în numele revizuientului Mizdrea Tudor, prevăzută la art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, nu este incidentă speței și nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului declarat, iar din aceste considerente se impune respingerea acestuia, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 434, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură 8 penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE : Respinge, ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de către avocatul Catana Eugeniu în numele revizuientului Mizdrea Tudor, cu menținerea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 martie 2018, în cauza penală în privința lui Mizdrea Tudor xxxxx. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 08 noiembrie 2018. Președinte Nadejda Toma Judecătorii Elena Cobzac Victor Boico Dumitru Visternicean Iurie Bejenaru 9