ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 26.09.2017

1ra-1008/17 — art. 328 alin. 3 lit. b CP

HOTĂRÂRE
26.09.2017
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 328 alin. 3 lit. b CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
Citează această cauză
1ra-1008/17 — art. 328 alin. 3 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-1008/2017

12 septembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în componență:

Președinte – Nicolae Gordilă,

Judecători – Ion Guzun, Elena Covalenco, Liliana Catan, Iurie Diaconu,

judecând în ședință, fără participarea părților, recursul ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Ciobanu Sergiu, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 martie

2017, în cauza penală privindu-l pe

Mogîldea Ilie XXX, născut la XX XXXX XXXX,

domiciliat în r-nul XXXXXXXX XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 20.01.2016 - 12.07.2016;

instanța de apel: 02.08.2016 - 21.03.2017;

instanța de recurs: 24.05.2017 - 12.09.2017

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală a fost

legal executată.

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție asupra recursului în cauză în

baza actelor din dosar,

c o n s t a t ă :

penal în privința lui Mogîldea Ilie în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin.

(3) lit. b) Cod penal, pe motiv că fapta comisă de acesta constituie o contravenție.

Procesul contravențional în privința lui Mogîldea Ilie în baza art. 313 Cod

contravențional, a fost încetat în legătură cu expirarea termenului de prescripție

pentru atragerea la răspundere contravențională.

Mogîldea Ilie a fost învinuit prin rechizitoriu că, exercitând funcția de primar al

comunei Zubrești, r-nul Strășeni, ales în rezultatul alegerilor locale generale din 19

iunie 2011, al cărui mandat a fost validat prin hotărârea Judecătoriei Strășeni, fiind în

conformitate cu prevederile art. 123 alin. (3) Codul penal, cât și conform anexei la

Legea nr. 199 din 16.07.2010 „cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate

publică", persoană cu funcție de demnitate publică, ales în vederea exercitării

funcțiilor autorității publice și a acțiunilor administrative de dispoziție și

organizatorico-economice, modul de alegere fiind reglementat inclusiv de art. 112 din

1

Constituția Republicii Moldova, contrar art. 1 al Protocolului adițional din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale

adoptată la Roma la 04 noiembrie 1950, la care Republica Moldova a aderat la

12.09.1997; art. 9 și 127 din Constituția Republicii Moldova adoptată la 29 iulie 1994,

care reglementează „Principiile fundamentale privind proprietatea" și respectiv

„Proprietatea”, ignorând prevederile art. 10 alin. (1l) și (2) din Legea Republicii

Moldova nr.768 din 02.02.2000 „Privind statutul alesului local" care prevăd că, alesul

local este dator să fie demn de încrederea alegătorilor, să contribuie prin exemplu

personal la consolidarea autorității administrației publice locale pe care o reprezintă,

onorarea obligațiunilor civile, asigurarea ordinii publice și la respectarea legislației,

contrar prevederilor art. 75 și art. 77 din Legea Republicii Moldova nr. 436 din

28.12.2006 „Privind administrația publică locală", care prevăd care bunuri fac parte din

domeniul public al unității administrativ-teritoriale și respectiv faptul, că

administrarea acestor bunuri publice se face după caz, în temeiul deciziei consiliului

local sau raional, în condițiile legii, iar potrivit art. 9 alin. (1) și alin. (2) din Legea nr.

121 din 04.05.2007 „Privind administrarea și deetazierea proprietății publice",

împuternicirile de proprietar al patrimoniului unității administrativ- teritoriale sunt

exercitate de consiliul local în numele unității administrativ-teritoriale, consiliul care

decide asupra dării în locațiune/arendă a terenurilor și a altor bunuri proprietate a

unității administrativ-teritoriale, prin ignorarea art. 14 alin. (1) și (2) lit. b), c) și d) al

Legii Republicii Moldova nr. 436 din 28.12.2006 „Privind administrație publică locală",

care expres prevede competențele de bază ale consiliilor locale și anume faptul că,

consiliul local are drept de inițiativă și a decide, în condițiile legii, în toate problemele

de interes local, cu excepția celor care țin de competența altor autorități publice,

administrează bunurile domeniului public și ale celui privat ale satului (comunei),

orașului (municipiului) și decide asupra dării în arendă ori în locațiune a bunurilor

domeniului privat al satului, depășind atribuțiile de bază ale primarului prevăzute

expres la art. 29 din Legea Republicii Moldova nr. 436 din 28.12.2006 „Privind

administrația publică locală", a săvârșit infracțiunea de „excesul de putere sau depășirea

atribuțiilor de serviciu" în următoarele circumstanțe: Mogîldea Ilie fiind persoană

publică și cu funcție de demnitate publică, acționând cu titlu oficial ca autoritate

reprezentativă a populației unității administrativ teritoriale a com. Zubrești, r-nul

Strășeni și executivă a consiliului local, la 29.12.2007, 03.01.2013 și 21.01.2014,

depășind într-un mod vădit atribuțiile de serviciu, în lipsa unor decizii ale consiliului

local Zubrești prin care s-ar fi hotărât să fie dată în arendă o încăpere amplasată în

casa de cultură Zubrești, intenționat, a încheiat din numele Primăriei Zubrești în

2

calitate de locator, cu cet. Ticlenco Tamara în calitate de arendaș, contractele de

arendă cu nr. 01 din 29.12.2007, cu nr.01 din 03.01.2013 și cu nr. 01 din 21.01.2014,

semnând personal în calitate de primar al com. Zubrești contractele, pe care a și

aplicat ștampila primarului s. Zubrești, respectiv prin decizia sa personală

transmițând în posesie și folosință d-nei Ticlenco Tamara o cameră cu suprafața de

30 m., situată în incinta casei de cultură din com. Zubrești, cameră care aparține cu

drept de proprietate unității administrative teritoriale Zubrești, cauzând astfel daune

în proporții considerabile intereselor publice, drepturilor și intereselor ocrotite de

lege ale persoanelor fizice și juridice manifestate prin prejudicierea imaginii

consiliului local-autoritate reprezentativă și deliberativă a populației unității

administrativ-teritoriale, aleasă în vederea soluționării problemelor de interes local,

privarea persoanelor fizice și juridice de dreptul de a participa la licitație organizată

în condițiile legii în vederea dării în arendă a unui bun public, precum și prin

diminuarea veniturilor bugetului local Zubrești odată cu transmiterea în arendă a

încăperii la prețul cel mai mic prevăzut de lege fără desfășurarea unei licitații în

vederea dării în arendă a bunului la prețul cel mai înalt.

Acțiunile inculpatului Mogîldea Ilie, de către organul de urmărire penală au

fost încadrate în baza art. 328 alin. (3) lit. b) Codul penal, depășirea atribuțiilor de

serviciu, adică, săvârșirea de către o persoană cu funcție de demnitate publică a unor

acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin

lege, care au cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice a drepturilor

și intereselor ocrotite de lege ale persoanei juridice.

sentinței cu rejudecare cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul să

fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii imputate cu aplicarea pedepsei

penale sub formă de închisoare pe un termen de 7 ani, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip închis și cu privarea dreptului de a deține funcții publice pe un

termen de 5 ani.

În motivarea cererii de apel, apelantul a indicat că, în cadrul cercetării

judecătorești semnul calificativ „cu cauzare de daune în proporții considerabile intereselor

publice”, ce i-a fost incriminat condamnatului și-a găsit confirmarea și indiscutabil,

prin acțiunile sale inculpatul a depășit atribuțiile acordate prin lege, fapt stabilit și de

către instanța de judecată.

Mai mult, procurorul a menționat că, sentința este una eronată deoarece instanța

a apreciat probele administrate în respectiva cauză penală unilateral.

3

fost respins apelul declarat de către procuror ca fiind nefondat, cu menținerea

sentinței atacate.

4.1. În motivarea deciziei instanța de apel a conchis că, instanța de fond corect

a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia de a înceta

procesul penal în baza art. 328 alin. (3) lit. b) Codul penal, în privința lui Mogîldea

Ilie pe motiv că fapta comisă de acesta constituie o contravenție și încetarea

procedurii contravenționale prevăzute la art. 313 Cod contravențional în temeiul art.

30 al aceluiași Cod, în urma expirării termenului de prescripție pentru răspunderea

contravențională.

Instanța de apel a menționat că, aceste împrejurări au fost constatate din

totalitatea de probe administrate în respectiva cauză penală și care au fost corect

apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de

vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în

ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, cum ar fi:

- declarațiile inculpatului Mogîldea Ilie;

- declarațiile martorilor Ticlenco Tamara (f. d. 25-28, vol. II), Ticlenco Ion (f. d. 30, 31,

vol. II), Malic Tudor (f. d. 13-15, vol. II), Neagu Vladimir (f. d. 17-19, vol. II), Golenco

Alexandra (f. d. 21-23, vol. II), Manoli Maria (f. d. 36, 37, vol. II), Sîrghi Ludmila (f. d. 39,

vol. II), Bortă Vasile (f. d. 33, 34, vol. II).

Cât privește declarațiile inculpatului Mogîldea Ilie, instanța de apel le-a apreciat

ca corespunzătoare adevărului, deoarece atât la urmărirea penală, cât și în ședințele

instanței de fond și apel, inculpatul a dat declarații consecvente, concludente, iar pe

parcursul judecării cauzei n-au fost aduse careva probe pertinente, concludente, utile

și veridice, care ar corobora între ele și ar demonstra vinovăția lui Mogîldea Ilie în

comiterea infracțiunii prevăzute la art. 328 alin. (3) lit. b) Cod penal.

Mai mult, instanța de apel a menționat că, declarațiile martorilor Ticlenco

Tamara, Ticlenco Ion, Malic Tudor Alexei, Neagu Vladimir, Golenco Alexandra,

Manoli Maria, Sîrghi Ludmila și Bortă Vasile, nu demonstrează vina lui Mogîldea Ilie

în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (3) lit. b) Cod penal, precum indică

procurorul în apelul declarat, adică semnul calificativ „cu cauzare de daune în proporții

considerabile intereselor publice”, ce i-a fost incriminat inculpatului.

Totodată, instanța de apel a conchis că, aceste declarații sunt contrare probelor

administrate în respectiva cauză penală.

Instanța de apel a indicat că, acuzarea a pus la baza învinuirii inculpatului și a

indicat ca argumente de admitere a apelului, și următoarele probe:

4

- procesul-verbal de ridicare din 27.11.2015 și de examinare din 01.12.2015 potrivit

căruia în baza ordonanței de ridicare din 27.11.2015, au fost ridicate de la Golenco Alexandra

contabila șef a primăriei Zubrești, r-nul Strășeni în original și examinate: contractele de

arendă cu nr. 01 din 29.12.2007, cu nr.01 din 03.01.2013 și cu nr. 01 din 21.01.2014, semnate

personal de Mogîldea Ilie în calitate de primar al com. Zubrești, pe contractele date fiind

aplicată ștampila primarului com. Zubrești. La contractele date fiind anexată și cererea cet.

Ticlenco Tamara din 03.01.2014 depusă către persoana primarului com. Zubrești, Mogîldea

Ilie. Cerere care a fost vizată de Mogîldea Ilie cu viza „De încheiat contractul și efectuat

calculul 03.01.2014 semnătura" (f. d. 123, 148, vol. I);

- procesul-verbal de ridicare din 26.11.2015, potrivit căruia din motivul lipsei actelor nu

au fost ridicate de la secretarul Consiliului sat. Zubrești în baza ordonanței de ridicare din

26.11.2015, Deciziile și procesele-verbale a ședințelor Consiliului sătesc Zubrești privind

darea în arendă a încăperii de 30 m2 din incinta casei de cultură Zubrești (f. d. 85, vol. I);

- procesul-verbal de ridicare din 26.11.2015, potrivit căruia în baza ordonanței de

ridicare din 26.11.2015, a fost ridicată de la secretarul Consiliului satului Zubrești în copie

autentificată Decizia Consiliului local Zubrești nr. 7/15 din ce aprobă lista și actul de

inventariere a bunurilor imobile proprietate a Unității administrative teritoriale Zubrești

aflate în gestiunea Casei de cultură, fiind ridicată și I ista nominalizată precum și actul de

inventariere din 16.03.2014 a bunurilor imobile aliate în gestiunea casei de cultură Zubrești.

(f. d. 87, vol. I);

- procesul-verbal de ridicare din 21.08.2015, potrivit căruia în baza ordonanței de

ridicare din aceiași dată au fost ridicate de la secretarul Consiliului satului Zubrești Registru

Deciziilor Consiliului local Zubrești adoptate în perioada anului 2013 și Registru proceselor

verbale a Consiliului local Zubrești întocmite în perioada anului 2013 (f. d. 103, vol. I);

- procesul-verbal de examinare 01.12.2015, potrivit căruia a fost examinat Registru

Decizilor Consiliului local Zubrești adoptate în perioada anului 2013 și Registru proceselor

verbale a Consiliului local Zubrești întocmite în perioada anului 2013, în cadrul examinării

nestabilindu-se careva decizie s-au proces verbal a ședinței Consiliului local Zubrești în care

s-ar fi decis darea în arendă a spațiului din incinta casei de cultură Zubrești. În cadrul

examinării s-a stabilit că registrul Deciziilor consiliului local Zubrești începe cu data de

06.03.2013, careva decizie până la 03.01.2013 data semnării contractului de arendă nu a fost

adoptată (f. d. 104, vol. I).

Astfel, instanța de apel a conchis că, probele enumerate mai sus nici într-un caz

nu confirmă și nu demonstrează vina inculpatului Mogîldea Ilie în comiterea

infracțiunii imputate lui, deoarece atât la urmărirea penală, cât și în ședințele instanței

de fond și apel n-au fost aduse careva probe pertinente, concludente, utile și veridice,

5

care ar corobora între ele și ar demonstra vinovăția ultimului că ar fi comis

infracțiunea prevăzută art. 328 alin. (3) lit. b) Cod penal, precum indică procurorul în

apelul declarat, ci demonstrează vinovăția inculpatului în comiterea contravenției

prevăzute de art. 313 Cod contravențional, din următoarele considerente:

Infracțiunea prevăzută de art. 328 Cod penal, este o infracțiune materială. Ea se

consideră consumată din momentul producerii daunelor în proporții considerabile

intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor

juridice sau fizice.

Prin „daune în proporții considerabile cauzate intereselor publice sau drepturilor și

intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice sau fizice” se înțeleg vătămarea ușoară

sau medie a integrității corporale sau a sănătății, leziuni corporale care nu implică un

prejudiciu pentru sănătate, daunele materiale care nu ating proporțiile mari, etc.

Dacă fapta de exces de putere sau depășire a atribuțiilor de serviciu nu implică

producerea unor asemenea urmări, răspunderea poate fi aplicată în conformitate cu

art. 313 din Cod contravențional.

Astfel, instanța de apel a concluzionat că, în cadrul judecării cauzei, prin probele

administrate atât în ședința de judecată a instanței de fond cât și apel, a fost stabilit

faptul că inculpatul Mogîldea Ilie, deținând funcția de primar al s. Zubrești, a încheiat

contractele de arendă din 29.12.2007, 03.01.2013 și 21.04.2014, depășind în mod vădit

atribuțiile de serviciu atribuite prin lege, în lipsa cărora decizii ale consiliului local

Zubrești prin care s-ar fi hotărât darea în arendă a spațiului din Casa de Cultură

Zubrești, cu suprafața de 30 m2, din numele Primăriei s. Zubrești în calitate de locator,

cu cet. Ticlenco Tamara în calitate de locatar. Astfel, prin decizia sa personală a

transmis în posesie și folosință spațiul din Casa de Cultură Zubrești, cameră, care

aparține cu drept de proprietate unității administrativ teritoriale Zubrești.

Luând în considerație faptul că, prin rechizitoriu inculpatul Mogildea Ilie, este

învinuit precum că, acțiunile sale a generat cauzarea de daune considerabile fără a fi

indicată cuantumul acestui prejudiciu, prin urmare acțiunile inculpatului nu

întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (3) lit. b)

Cod penal, ci întrunesc elementele contravenției prevăzută de art. 313 Cod

contravențional, adică excesul de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu,

săvârșirea unei acțiuni care depășește în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor

acordate prin lege și care contravine intereselor publice sau drepturilor și intereselor

ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, dacă fapta nu întrunește elementele

constitutive ale infracțiunii, or acuzarea în învinuirea formulată nu a indicat suma

6

prejudiciului cauzat, care ulterior, urma a fi apreciat ca considerabil sau de altă

natură.

De asemenea, instanța de apel a menționat că, de către acuzare nu au fost

prezentate probe în acest sens, or, din declarațiile martorilor și a înscrisurilor anexate

la materialele cauzei, se confirmă faptul că ÎI „Ticlenco Tamara” a achitat plata pentru

arendă în cuantumul calculat.

Astfel, instanța de apel a conchis că, acuzarea nu a prezentat probe pertinente și

concludente în vederea demonstrării faptului prejudicierii în mod considerabil a

bugetului administrației publice locale sau cauzării de daune considerabile

intereselor publice a drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanei juridice

sau fizice, iar argumentul apelantului precum că, prin acțiunile lui Mogîldea Ilie a

subminat autoritatea organului public și prin cauzarea daunelor intereselor publice,

trebuie de subînțeles credibilitatea autorităților, ca o încălcare semnificativă a

intereselor legitime ale statului, este unul nefondat.

Instanța de apel a indicat că, analizând toate aceste argumente și probe, și

apreciindu-le conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de

vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în

ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, a ajuns la concluzia că prima

instanță corect a constatat că, acțiunile inculpatului urmează a fi încadrate în

dispoziția art. 313 Cod contravențional, care prevede că săvârșirea unei acțiuni care

depășește în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege și care

contravine intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale

persoanelor fizice sau juridice, dacă fapta nu întrunește elementele constitutive ale

infracțiunii, se sancționează cu amendă de la 30 la 90 de unități convenționale cu

privarea de dreptul de a deține o anumită funcție sau de dreptul de a desfășură o

anumită activitate pe un termen de la 3 luni la un an.

De asemenea, instanța de apel a statuat că, instanța de fond justificat a încetat

procesul contravențional în privința lui Mogîldea Ilie în baza art. 30 Cod

contravențional, deoarece conform prevederilor alin. (2) al aceluiași articol, termenul

general de prescripție a răspunderii contravenționale este de 12 luni, astfel,

contravenția a fost săvârșită de către Mogîldea Ilie la 21 ianuarie 2014, iar la

momentul pronunțării sentinței la 12 iulie 2016, termenul de prescripție era deja

expirat.

temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, prin care solicită casarea

7

deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei penale spre rejudecare de către aceiași

instanță de apel într-un alt complet de judecată.

Recurentul menționează că, instanța de apel a dat o apreciere eronată probelor

înaintate de către acuzare, care demonstrează nemijlocit vinovăția inculpatului în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (3) lit. b) Cod penal.

lărgit ajunge la concluzia că, acesta urmează a fi respins, ca inadmisibil, din

următoarele considerente de fapt și de drept.

Potrivit prevederilor art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul

declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme

de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se

pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recursuri de titularii acestora.

În conformitate cu dispoziția art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța este în drept să-l respingă, ca inadmisibil, cu menținerea

hotărârii atacate, în cazul în care se constată că, recursul nu a fost declarat cu

respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori nu este întemeiat legal

(este nefondat). Recursul este nefondat atunci când hotărârea atacată este legală,

întemeiată și motivată.

Din textul recursului declarat se constată că, recurentul invocă drept temei art.

427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și anume că, instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și hotărârea atacată nu cuprinde motivele

pe care se întemeiază soluția.

Așadar, Colegiul penal lărgit menționează că, aceste temeiuri pot fi aplicate în

cazul când instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apel și

nu a motivat întemeiat hotărârea judecătorească. Adică, este necesar ca hotărârea

pronunțată să fie motivată atât în fapt, cât și în drept.

Din textul recursului declarat se evidențiază că, de fapt autorul descrie

dezacordul acestuia cu faptul că instanța de apel a menținut sentința instanței de fond

care a dat o apreciere critică probelor prezentate de către acuzare, însă nu

argumentează ilegalitatea hotărârilor instanțelor de fond din punct de vedere al

erorilor de drept invocate, ce au fost comise la judecarea cauzei.

Totodată, în recursul respectiv, nu este specificat asupra căror motive concrete

invocate în apel, nu s-a pronunțat instanța de apel în raport cu circumstanțele relevate

în partea descriptivă a deciziei contestate, inclusiv cele indicate în pct. 5 al prezentei

decizii și care ar fi esența circumstanțelor că hotărârea pronunțată nu cuprinde

8

motivele pe care se întemeiază soluția, fiind omisă în totalitate argumentarea

ilegalității hotărârii atacate în acest sens.

Astfel, instanța de recurs constată că, temeiurile invocate de către recurent și

prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, nu și-au găsit

confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul că, instanța de apel la

examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de

procedură penală și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel, cuprinzând și motivele pe care se întemeiază soluția adoptată.

Mai mult, din textul deciziei recurate se constată că, instanța de apel a cercetat

toate probele prezentate și le-a apreciat din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității acestora și care în ansamblul lor, au confirmat că

Mogîldea Ilie nu a săvârșit infracțiunea încriminată acestuia prin rechizitoriu,

prevăzută de art. 328 alin. (3) lit. b) Cod penal, deoarece fapta comisă de către acesta

constituie o contravenție.

Instanța de apel a stabilit că, învinuirea nu a prezentat probe pertinente și

concludente, care în coroborare cu circumstanțele cauzei ar dovedi vinovăția

inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (3) lit. b) Cod penal,

acestea demonstrând vinovăția inculpatului în comiterea contravenției prevăzute de

art. 313 Cod Contravențional.

Potrivit prevederilor art. 394 alin. (3) Cod de procedură penală, instanța de apel

a făcut o analiză amplă probelor, argumentând detaliat respingerea probelor aduse

în sprijinul acuzării lui Mogîldea Ilie.

Astfel, toate probele prezentate au primit o apreciere corectă, concluziile făcute

de instanța de apel rezultă din materialul factologic acumulat la prezenta cauză.

Totodată, Colegiul penal lărgit menționează că, în recursul declarat, recurentul

doar enumeră probele administrate și verificate de instanța de apel, care după

părerea acestuia confirmă vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii

incriminate.

În același context, în vederea respingerii argumentelor invocate în recurs privitor

la chestiunea de apreciere a probelor, Colegiul penal lărgit amintește că la etapa

judecării recursului nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă

apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea

constatată de instanțele ierarhic inferioare, acestea fiind atributul exclusiv al

instanțelor de fond și de apel.

Așadar, instanța de recurs conchide că instanța de apel și-a motivat soluția

privind nevinovăția inculpatului, care a fost expusă pe larg la pct. 4.1. din prezenta

9

decizie, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin și a cărei reluare nu

se mai impune.

Mai mult, Colegiul penal lărgit susține că, decizia instanței de apel cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, în sensul că argumentele pe care instanța de

apel le-a expus în partea descriptivă a deciziei, echivalează cu o motivare

corespunzătoare rigorilor și exigențelor cuprinse în art. 6 CEDO.

Totodată, Colegiul penal lărgit pe această linie de considerente ține să specifice

că, pentru a constitui caz de casare, eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de

o parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte să fie vădită,

neîndoielnică. Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, ci

discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin ignorarea

unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea

pe care materialul probator o susține. În cauza respectivă o atare eroare nu a fost

constatată de către instanța de recurs.

Față de considerentele relatate, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că, nu

există temei legal pentru admiterea recursului ordinar declarat de către procuror și

potrivit legii, se impune respingerea acestuia, ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii

atacate.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

respinge ca inadmisibil recursul ordinar, declarat de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Ciobanu Sergiu, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 martie 2017, în cauza penală

privindu-l pe Mogîldea Ilie XXX, cu menținerea hotărârii atacate.

Decizia este irevocabilă.

Publicată integral la 26 septembrie 2017.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Ion Guzun

Elena Covalenco

Liliana Catan

Iurie Diaconu

10

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2016-02-02
0,95
1ra-213/16 — art.327 alin.1 CP
Dosarul nr. 1ra-213/2016 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 02 februarie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componență: Preşedinte: Nicolae Gordilă Judecători: Liliana Catan Iurie Diaconu Elena Covalenco Ion Guzun judecîn
CSJ 2017-07-05
0,94
1ra-1154/2017 — art. 264/1 alin.3; 287 alin.1 CP
Dosarul nr. 1ra-1154/2017 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 05 iulie 2017 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte Nicolae Gordilă Judecători Liliana Catan Ion Guzun a examinat admisibilitatea în principiu a
CSJ 2017-06-28
0,94
1ra-907/17 — art. 187 alin. 2 lit. e, f, 152 alin. 1, 145 alin. 2 lit. j, k, 186 alin. 2 lit. b, c, d, 192 alin. 2 lit. a, 323 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-907/2017 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 07 iunie 2017 mun. Chişinău Colegiul penal în componenţă: Preşedinte – Elena Covalenco, Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan, examinând admisibilitatea în
CSJ 2016-08-16
0,94
1ra-1440/2016 — art. 327 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-1440/2016 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 16 august 2016 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte Nicolae Gordilă, Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco, Lilian
CSJ 2016-12-14
0,94
1ra-2032/16 — art. 188 alin.2 lit. b,e,f CP
Dosarul nr. 1ra-2032/2016 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 14 decembrie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte Nicolae Gordilă Judecători Liliana Catan Ion Guzun examinînd admisibilitatea în principiu
Sursă