1ra-1008/17 — art. 328 alin. 3 lit. b CP

Prin sentința Judecătoriei Strășeni din 12 iulie 2016, a fost încetat procesul penal în privința lui Mogîldea Ilie în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (3) lit. b) Cod penal, pe motiv că fapta comisă de acesta constituie o contravenție. Procesul contravențional în privința lui Mogîldea Ilie în baza art. 313 Cod contravențional, a fost încetat în legătură cu expirarea termenului de prescripție pentru atragerea la răspundere contravențională.

Pentru a se pronunța prin sentință, instanța de fond a reținut că, inculpatul Mogîldea Ilie a fost învinuit prin rechizitoriu că, exercitând funcția de primar al comunei Zubrești, r-nul Strășeni, ales în rezultatul alegerilor locale generale din 19 iunie 2011, al cărui mandat a fost validat prin hotărârea Judecătoriei Strășeni, fiind în conformitate cu prevederile art. 123 alin. (3) Codul penal, cât și conform anexei la Legea nr. 199 din 16.07.2010 „cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică", persoană cu funcție de demnitate publică, ales în vederea exercitării funcțiilor autorității publice și a acțiunilor administrative de dispoziție și organizatorico-economice, modul de alegere fiind reglementat inclusiv de art. 112 din 1 Constituția Republicii Moldova, contrar art. 1 al Protocolului adițional din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale adoptată la Roma la 04 noiembrie 1950, la care Republica Moldova a aderat la 12.09.1997; art. 9 și 127 din Constituția Republicii Moldova adoptată la 29 iulie 1994, care reglementează „Principiile fundamentale privind proprietatea" și respectiv „Proprietatea”, ignorând prevederile art. 10 alin. (1l) și (2) din Legea Republicii Moldova nr.768 din 02.02.2000 „Privind statutul alesului local" care prevăd că, alesul local este dator să fie demn de încrederea alegătorilor, să contribuie prin exemplu personal la consolidarea autorității administrației publice locale pe care o reprezintă, onorarea obligațiunilor civile, asigurarea ordinii publice și la respectarea legislației, contrar prevederilor art. 75 și art. 77 din Legea Republicii Moldova nr. 436 din 28.12.2006 „Privind administrația publică locală", care prevăd care bunuri fac parte din domeniul public al unității administrativ-teritoriale și respectiv faptul, că administrarea acestor bunuri publice se face după caz, în temeiul deciziei consiliului local sau raional, în condițiile legii, iar potrivit art. 9 alin. (1) și alin. (2) din Legea nr. 121 din 04.05.2007 „Privind administrarea și deetazierea proprietății publice", împuternicirile de proprietar al patrimoniului unității administrativ- teritoriale sunt exercitate de consiliul local în numele unității administrativ-teritoriale, consiliul care decide asupra dării în locațiune/arendă a terenurilor și a altor bunuri proprietate a unității administrativ-teritoriale, prin ignorarea art. 14 alin. (1) și (2) lit. b), c) și d) al Legii Republicii Moldova nr. 436 din 28.12.2006 „Privind administrație publică locală", care expres prevede competențele de bază ale consiliilor locale și anume faptul că, consiliul local are drept de inițiativă și a decide, în condițiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepția celor care țin de competența altor autorități publice, administrează bunurile domeniului public și ale celui privat ale satului (comunei), orașului (municipiului) și decide asupra dării în arendă ori în locațiune a bunurilor domeniului privat al satului, depășind atribuțiile de bază ale primarului prevăzute expres la art. 29 din Legea Republicii Moldova nr. 436 din 28.12.2006 „Privind administrația publică locală", a săvârșit infracțiunea de „excesul de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu" în următoarele circumstanțe: Mogîldea Ilie fiind persoană publică și cu funcție de demnitate publică, acționând cu titlu oficial ca autoritate reprezentativă a populației unității administrativ teritoriale a com. Zubrești, r-nul Strășeni și executivă a consiliului local, la 29.12.2007, 03.01.2013 și 21.01.2014, depășind într-un mod vădit atribuțiile de serviciu, în lipsa unor decizii ale consiliului local Zubrești prin care s-ar fi hotărât să fie dată în arendă o încăpere amplasată în casa de cultură Zubrești, intenționat, a încheiat din numele Primăriei Zubrești în 2 calitate de locator, cu cet. Ticlenco Tamara în calitate de arendaș, contractele de arendă cu nr. 01 din 29.12.2007, cu nr.01 din 03.01.2013 și cu nr. 01 din 21.01.2014, semnând personal în calitate de primar al com. Zubrești contractele, pe care a și aplicat ștampila primarului s. Zubrești, respectiv prin decizia sa personală transmițând în posesie și folosință d-nei Ticlenco Tamara o cameră cu suprafața de 30 m., situată în incinta casei de cultură din com. Zubrești, cameră care aparține cu drept de proprietate unității administrative teritoriale Zubrești, cauzând astfel daune în proporții considerabile intereselor publice, drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice și juridice manifestate prin prejudicierea imaginii consiliului local-autoritate reprezentativă și deliberativă a populației unității administrativ-teritoriale, aleasă în vederea soluționării problemelor de interes local, privarea persoanelor fizice și juridice de dreptul de a participa la licitație organizată în condițiile legii în vederea dării în arendă a unui bun public, precum și prin diminuarea veniturilor bugetului local Zubrești odată cu transmiterea în arendă a încăperii la prețul cel mai mic prevăzut de lege fără desfășurarea unei licitații în vederea dării în arendă a bunului la prețul cel mai înalt. Acțiunile inculpatului Mogîldea Ilie, de către organul de urmărire penală au fost încadrate în baza art. 328 alin. (3) lit. b) Codul penal, depășirea atribuțiilor de serviciu, adică, săvârșirea de către o persoană cu funcție de demnitate publică a unor acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, care au cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice a drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanei juridice.

Sentința a fost contestată cu apel de către procuror, prin care a solicitat, casarea sentinței cu rejudecare cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii imputate cu aplicarea pedepsei penale sub formă de închisoare pe un termen de 7 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis și cu privarea dreptului de a deține funcții publice pe un termen de 5 ani. În motivarea cererii de apel, apelantul a indicat că, în cadrul cercetării judecătorești semnul calificativ „cu cauzare de daune în proporții considerabile intereselor publice”, ce i-a fost incriminat condamnatului și-a găsit confirmarea și indiscutabil, prin acțiunile sale inculpatul a depășit atribuțiile acordate prin lege, fapt stabilit și de către instanța de judecată. Mai mult, procurorul a menționat că, sentința este una eronată deoarece instanța a apreciat probele administrate în respectiva cauză penală unilateral. 3

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 martie 2017, a fost respins apelul declarat de către procuror ca fiind nefondat, cu menținerea sentinței atacate. 4.1. În motivarea deciziei instanța de apel a conchis că, instanța de fond corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia de a înceta procesul penal în baza art. 328 alin. (3) lit. b) Codul penal, în privința lui Mogîldea Ilie pe motiv că fapta comisă de acesta constituie o contravenție și încetarea procedurii contravenționale prevăzute la art. 313 Cod contravențional în temeiul art. 30 al aceluiași Cod, în urma expirării termenului de prescripție pentru răspunderea contravențională. Instanța de apel a menționat că, aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe administrate în respectiva cauză penală și care au fost corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, cum ar fi: - declarațiile inculpatului Mogîldea Ilie; - declarațiile martorilor Ticlenco Tamara (f. d. 25-28, vol. II), Ticlenco Ion (f. d. 30, 31, vol. II), Malic Tudor (f. d. 13-15, vol. II), Neagu Vladimir (f. d. 17-19, vol. II), Golenco Alexandra (f. d. 21-23, vol. II), Manoli Maria (f. d. 36, 37, vol. II), Sîrghi Ludmila (f. d. 39, vol. II), Bortă Vasile (f. d. 33, 34, vol. II). Cât privește declarațiile inculpatului Mogîldea Ilie, instanța de apel le-a apreciat ca corespunzătoare adevărului, deoarece atât la urmărirea penală, cât și în ședințele instanței de fond și apel, inculpatul a dat declarații consecvente, concludente, iar pe parcursul judecării cauzei n-au fost aduse careva probe pertinente, concludente, utile și veridice, care ar corobora între ele și ar demonstra vinovăția lui Mogîldea Ilie în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 328 alin. (3) lit. b) Cod penal. Mai mult, instanța de apel a menționat că, declarațiile martorilor Ticlenco Tamara, Ticlenco Ion, Malic Tudor Alexei, Neagu Vladimir, Golenco Alexandra, Manoli Maria, Sîrghi Ludmila și Bortă Vasile, nu demonstrează vina lui Mogîldea Ilie în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (3) lit. b) Cod penal, precum indică procurorul în apelul declarat, adică semnul calificativ „cu cauzare de daune în proporții considerabile intereselor publice”, ce i-a fost incriminat inculpatului. Totodată, instanța de apel a conchis că, aceste declarații sunt contrare probelor administrate în respectiva cauză penală. Instanța de apel a indicat că, acuzarea a pus la baza învinuirii inculpatului și a indicat ca argumente de admitere a apelului, și următoarele probe: 4 - procesul-verbal de ridicare din 27.11.2015 și de examinare din 01.12.2015 potrivit căruia în baza ordonanței de ridicare din 27.11.2015, au fost ridicate de la Golenco Alexandra contabila șef a primăriei Zubrești, r-nul Strășeni în original și examinate: contractele de arendă cu nr. 01 din 29.12.2007, cu nr.01 din 03.01.2013 și cu nr. 01 din 21.01.2014, semnate personal de Mogîldea Ilie în calitate de primar al com. Zubrești, pe contractele date fiind aplicată ștampila primarului com. Zubrești. La contractele date fiind anexată și cererea cet. Ticlenco Tamara din 03.01.2014 depusă către persoana primarului com. Zubrești, Mogîldea Ilie. Cerere care a fost vizată de Mogîldea Ilie cu viza „De încheiat contractul și efectuat calculul 03.01.2014 semnătura" (f. d. 123, 148, vol. I); - procesul-verbal de ridicare din 26.11.2015, potrivit căruia din motivul lipsei actelor nu au fost ridicate de la secretarul Consiliului sat. Zubrești în baza ordonanței de ridicare din 26.11.2015, Deciziile și procesele-verbale a ședințelor Consiliului sătesc Zubrești privind darea în arendă a încăperii de 30 m2 din incinta casei de cultură Zubrești (f. d. 85, vol. I); - procesul-verbal de ridicare din 26.11.2015, potrivit căruia în baza ordonanței de ridicare din 26.11.2015, a fost ridicată de la secretarul Consiliului satului Zubrești în copie autentificată Decizia Consiliului local Zubrești nr. 7/15 din ce aprobă lista și actul de inventariere a bunurilor imobile proprietate a Unității administrative teritoriale Zubrești aflate în gestiunea Casei de cultură, fiind ridicată și I ista nominalizată precum și actul de inventariere din 16.03.2014 a bunurilor imobile aliate în gestiunea casei de cultură Zubrești. (f. d. 87, vol. I); - procesul-verbal de ridicare din 21.08.2015, potrivit căruia în baza ordonanței de ridicare din aceiași dată au fost ridicate de la secretarul Consiliului satului Zubrești Registru Deciziilor Consiliului local Zubrești adoptate în perioada anului 2013 și Registru proceselor verbale a Consiliului local Zubrești întocmite în perioada anului 2013 (f. d. 103, vol. I); - procesul-verbal de examinare 01.12.2015, potrivit căruia a fost examinat Registru Decizilor Consiliului local Zubrești adoptate în perioada anului 2013 și Registru proceselor verbale a Consiliului local Zubrești întocmite în perioada anului 2013, în cadrul examinării nestabilindu-se careva decizie s-au proces verbal a ședinței Consiliului local Zubrești în care s-ar fi decis darea în arendă a spațiului din incinta casei de cultură Zubrești. În cadrul examinării s-a stabilit că registrul Deciziilor consiliului local Zubrești începe cu data de 06.03.2013, careva decizie până la 03.01.2013 data semnării contractului de arendă nu a fost adoptată (f. d. 104, vol. I). Astfel, instanța de apel a conchis că, probele enumerate mai sus nici într-un caz nu confirmă și nu demonstrează vina inculpatului Mogîldea Ilie în comiterea infracțiunii imputate lui, deoarece atât la urmărirea penală, cât și în ședințele instanței de fond și apel n-au fost aduse careva probe pertinente, concludente, utile și veridice, 5 care ar corobora între ele și ar demonstra vinovăția ultimului că ar fi comis infracțiunea prevăzută art. 328 alin. (3) lit. b) Cod penal, precum indică procurorul în apelul declarat, ci demonstrează vinovăția inculpatului în comiterea contravenției prevăzute de art. 313 Cod contravențional, din următoarele considerente: Infracțiunea prevăzută de art. 328 Cod penal, este o infracțiune materială. Ea se consideră consumată din momentul producerii daunelor în proporții considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice sau fizice. Prin „daune în proporții considerabile cauzate intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice sau fizice” se înțeleg vătămarea ușoară sau medie a integrității corporale sau a sănătății, leziuni corporale care nu implică un prejudiciu pentru sănătate, daunele materiale care nu ating proporțiile mari, etc. Dacă fapta de exces de putere sau depășire a atribuțiilor de serviciu nu implică producerea unor asemenea urmări, răspunderea poate fi aplicată în conformitate cu art. 313 din Cod contravențional. Astfel, instanța de apel a concluzionat că, în cadrul judecării cauzei, prin probele administrate atât în ședința de judecată a instanței de fond cât și apel, a fost stabilit faptul că inculpatul Mogîldea Ilie, deținând funcția de primar al s. Zubrești, a încheiat contractele de arendă din 29.12.2007, 03.01.2013 și 21.04.2014, depășind în mod vădit atribuțiile de serviciu atribuite prin lege, în lipsa cărora decizii ale consiliului local Zubrești prin care s-ar fi hotărât darea în arendă a spațiului din Casa de Cultură Zubrești, cu suprafața de 30 m2, din numele Primăriei s. Zubrești în calitate de locator, cu cet. Ticlenco Tamara în calitate de locatar. Astfel, prin decizia sa personală a transmis în posesie și folosință spațiul din Casa de Cultură Zubrești, cameră, care aparține cu drept de proprietate unității administrativ teritoriale Zubrești. Luând în considerație faptul că, prin rechizitoriu inculpatul Mogildea Ilie, este învinuit precum că, acțiunile sale a generat cauzarea de daune considerabile fără a fi indicată cuantumul acestui prejudiciu, prin urmare acțiunile inculpatului nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (3) lit. b) Cod penal, ci întrunesc elementele contravenției prevăzută de art. 313 Cod contravențional, adică excesul de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu, săvârșirea unei acțiuni care depășește în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege și care contravine intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, dacă fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii, or acuzarea în învinuirea formulată nu a indicat suma 6 prejudiciului cauzat, care ulterior, urma a fi apreciat ca considerabil sau de altă natură. De asemenea, instanța de apel a menționat că, de către acuzare nu au fost prezentate probe în acest sens, or, din declarațiile martorilor și a înscrisurilor anexate la materialele cauzei, se confirmă faptul că ÎI „Ticlenco Tamara” a achitat plata pentru arendă în cuantumul calculat. Astfel, instanța de apel a conchis că, acuzarea nu a prezentat probe pertinente și concludente în vederea demonstrării faptului prejudicierii în mod considerabil a bugetului administrației publice locale sau cauzării de daune considerabile intereselor publice a drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanei juridice sau fizice, iar argumentul apelantului precum că, prin acțiunile lui Mogîldea Ilie a subminat autoritatea organului public și prin cauzarea daunelor intereselor publice, trebuie de subînțeles credibilitatea autorităților, ca o încălcare semnificativă a intereselor legitime ale statului, este unul nefondat. Instanța de apel a indicat că, analizând toate aceste argumente și probe, și apreciindu-le conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, a ajuns la concluzia că prima instanță corect a constatat că, acțiunile inculpatului urmează a fi încadrate în dispoziția art. 313 Cod contravențional, care prevede că săvârșirea unei acțiuni care depășește în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege și care contravine intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, dacă fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii, se sancționează cu amendă de la 30 la 90 de unități convenționale cu privarea de dreptul de a deține o anumită funcție sau de dreptul de a desfășură o anumită activitate pe un termen de la 3 luni la un an. De asemenea, instanța de apel a statuat că, instanța de fond justificat a încetat procesul contravențional în privința lui Mogîldea Ilie în baza art. 30 Cod contravențional, deoarece conform prevederilor alin. (2) al aceluiași articol, termenul general de prescripție a răspunderii contravenționale este de 12 luni, astfel, contravenția a fost săvârșită de către Mogîldea Ilie la 21 ianuarie 2014, iar la momentul pronunțării sentinței la 12 iulie 2016, termenul de prescripție era deja expirat.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către procuror, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, prin care solicită casarea 7 deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei penale spre rejudecare de către aceiași instanță de apel într-un alt complet de judecată. Recurentul menționează că, instanța de apel a dat o apreciere eronată probelor înaintate de către acuzare, care demonstrează nemijlocit vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (3) lit. b) Cod penal.

Judecând recursul ordinar declarat, în raport cu actele cauzei, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că, acesta urmează a fi respins, ca inadmisibil, din următoarele considerente de fapt și de drept. Potrivit prevederilor art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recursuri de titularii acestora. În conformitate cu dispoziția art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța este în drept să-l respingă, ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, în cazul în care se constată că, recursul nu a fost declarat cu respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori nu este întemeiat legal (este nefondat). Recursul este nefondat atunci când hotărârea atacată este legală, întemeiată și motivată. Din textul recursului declarat se constată că, recurentul invocă drept temei art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și anume că, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Așadar, Colegiul penal lărgit menționează că, aceste temeiuri pot fi aplicate în cazul când instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apel și nu a motivat întemeiat hotărârea judecătorească. Adică, este necesar ca hotărârea pronunțată să fie motivată atât în fapt, cât și în drept. Din textul recursului declarat se evidențiază că, de fapt autorul descrie dezacordul acestuia cu faptul că instanța de apel a menținut sentința instanței de fond care a dat o apreciere critică probelor prezentate de către acuzare, însă nu argumentează ilegalitatea hotărârilor instanțelor de fond din punct de vedere al erorilor de drept invocate, ce au fost comise la judecarea cauzei. Totodată, în recursul respectiv, nu este specificat asupra căror motive concrete invocate în apel, nu s-a pronunțat instanța de apel în raport cu circumstanțele relevate în partea descriptivă a deciziei contestate, inclusiv cele indicate în pct. 5 al prezentei decizii și care ar fi esența circumstanțelor că hotărârea pronunțată nu cuprinde 8 motivele pe care se întemeiază soluția, fiind omisă în totalitate argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens. Astfel, instanța de recurs constată că, temeiurile invocate de către recurent și prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, cuprinzând și motivele pe care se întemeiază soluția adoptată. Mai mult, din textul deciziei recurate se constată că, instanța de apel a cercetat toate probele prezentate și le-a apreciat din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității acestora și care în ansamblul lor, au confirmat că Mogîldea Ilie nu a săvârșit infracțiunea încriminată acestuia prin rechizitoriu, prevăzută de art. 328 alin. (3) lit. b) Cod penal, deoarece fapta comisă de către acesta constituie o contravenție. Instanța de apel a stabilit că, învinuirea nu a prezentat probe pertinente și concludente, care în coroborare cu circumstanțele cauzei ar dovedi vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (3) lit. b) Cod penal, acestea demonstrând vinovăția inculpatului în comiterea contravenției prevăzute de art. 313 Cod Contravențional. Potrivit prevederilor art. 394 alin. (3) Cod de procedură penală, instanța de apel a făcut o analiză amplă probelor, argumentând detaliat respingerea probelor aduse în sprijinul acuzării lui Mogîldea Ilie. Astfel, toate probele prezentate au primit o apreciere corectă, concluziile făcute de instanța de apel rezultă din materialul factologic acumulat la prezenta cauză. Totodată, Colegiul penal lărgit menționează că, în recursul declarat, recurentul doar enumeră probele administrate și verificate de instanța de apel, care după părerea acestuia confirmă vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate. În același context, în vederea respingerii argumentelor invocate în recurs privitor la chestiunea de apreciere a probelor, Colegiul penal lărgit amintește că la etapa judecării recursului nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele ierarhic inferioare, acestea fiind atributul exclusiv al instanțelor de fond și de apel. Așadar, instanța de recurs conchide că instanța de apel și-a motivat soluția privind nevinovăția inculpatului, care a fost expusă pe larg la pct. 4.1. din prezenta 9 decizie, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin și a cărei reluare nu se mai impune. Mai mult, Colegiul penal lărgit susține că, decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în sensul că argumentele pe care instanța de apel le-a expus în partea descriptivă a deciziei, echivalează cu o motivare corespunzătoare rigorilor și exigențelor cuprinse în art. 6 CEDO. Totodată, Colegiul penal lărgit pe această linie de considerente ține să specifice că, pentru a constitui caz de casare, eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte să fie vădită, neîndoielnică. Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, ci discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o susține. În cauza respectivă o atare eroare nu a fost constatată de către instanța de recurs. Față de considerentele relatate, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că, nu există temei legal pentru admiterea recursului ordinar declarat de către procuror și potrivit legii, se impune respingerea acestuia, ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate.

În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e : respinge ca inadmisibil recursul ordinar, declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Ciobanu Sergiu, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 martie 2017, în cauza penală privindu-l pe Mogîldea Ilie XXX, cu menținerea hotărârii atacate. Decizia este irevocabilă. Publicată integral la 26 septembrie 2017. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Ion Guzun Elena Covalenco Liliana Catan Iurie Diaconu 10