1ra-1154/2017 — art. 264/1 alin.3; 287 alin.1 CP

1ra-1154/2017 — art. 264/1 alin.3; 287 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-1154/2017

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

05 iulie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul

Gîlcă Ilie în numele inculpatului, prin care se solicită casarea parțială a deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 septembrie 2016, în cauza penală

în privința lui:

Cocorin Gleb xxx, născut la xx.xx.xxxx,

originar și locuitor în xxx,

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 03.03.2014- 23.12.2015;

Instanța de apel: 23.03.2016 - 07.09.2016;

Instanța de recurs: 16.06.2017- 05.07.2017.

C O N S T A T Ă:

privința inculpatului Cocorin Gleb a fost încetat procesul penal de învinuire în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal, pe motiv că acțiunile

acestuia constituie elementele constitutive ale contravenției prevăzute de art. 78 alin.

(2) Cod contravențional.

S-a încetat procesul contravențional în privința lui Cocorin Gleb în săvârșirea

contravenției prevăzute de art. 78 alin. (2) Cod contravențional, pe motivul expirării

termenului de prescripție a răspunderii contravenționale.

Cocorin Gleb a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 2641 alin. (3)

Cod penal, cu liberarea de pedeapsă în temeiul art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal, pe

motivul expirării termenului de tragere la răspundere penală.

învinuiește conform rechizitoriului că la 31.12.2013, aproximativ ora 23.30, aflându-

se în scara blocului în care domiciliază, situat în str. xxx, mun. xxx, din intenții

huliganice, încălcând grosolan ordinea publică, exprimând o vădită lipsă de respect

față de societate, acostându-l pe cet. Octavian Covalciuc, i-a aplicat ultimului câteva

lovituri cu pumnul în regiunea feței, cauzându-i conform raportului de expertiză

medico-legală nr. 174/D din 03.02.2014, traumă cranio-cerebrală închisă manifestată

prin comoție cerebrală, echimoză cu edem al țesuturilor moi adiacente pe față, care au

fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în

1

timpul și circumstanțele indicate, condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată

și în baza acestui criteriu, în comun se califică ca vătămare corporală ușoară.

La fel, instanța de fond a stabilit că, tot el, Cocorin Gleb, la 24.12.2012,

aproximativ ora 04.30, în mun. Chișinău, pe str. Calea Basarabiei, conducea

autovehiculul de model „xxx” cu numărul de înmatriculare XXX xxx. În timpul

deplasării, autovehiculul condus de către Cocorin Gleb, a fost stopat pentru verificare

de către inspectorul SPR al GGP mun. Chișinău, agentul constatator Bragarenco

Denis. În cadrul verificării actelor, deoarece s-a constatat că de la șoferul Cocorin

Gleb persista miros de alcool din cavitatea bucală și prezenta semne că a consumat

băuturi alcoolice, conducătorul auto a fost condus la sediul SPR al IGP mun.

Chișinău pentru examinarea medicală în vederea stabilirii stării de ebrietate și naturii

ei. La examenul medical, conducătorul auto Cocorin Gleb, intenționat, dându-și

seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și

admițând în mod conștient survenirea acestor urmări, conform procesului-verbal nr.

3334 din 24.12.2012, a refuzat de la recoltarea probelor biologice în cadrul

examenului medical în vederea stabilirii stării de ebrietate și naturii ei.

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru

prima instanță prin care, Cocorin Gleb să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza

art. 287 alin. (1) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de amendă în mărime de

700 unități convenționale.

Tot el, să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 2641 alin. (3) Cod

penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de amendă în mărime de 650 unități

convenționale, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe termen

de 3 ani.

În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate,

a-i stabili lui Cocorin Gleb pedeapsa definitivă sub formă de amendă în mărime de

1000 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport

pe termen de 3 ani.

În motivarea cerințelor procurorul a invocat:

- instanța de fond eronat a recalificat acțiunile inculpatului în baza art. 78 Cod

contravențional, or acesta a comis infracțiunea în public, ascensorul casei de locuit

sau scara blocului, întrunind condițiile în acest sens, iar aplicarea violenței fără un

motiv întemeiat față de Covalciuc Octavian reprezintă o realizare a modalității de

comitere a infracțiunii de huliganism;

- termenul de prescripție de tragere la răspundere penală a inculpatului Cocorin

Gleb pentru comiterea la 24.12.2012 a infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (3) Cod

penal nu a expirat, atât timp cât acesta la 31.12.2013 a comis infracțiunea prevăzută

de art. 287 alin. (1) Cod penal, fapt care a determinat, potrivit prevederilor art. 60

alin. (4) Cod penal, întreruperea termenului de prescripție, cu calcularea acestuia din

momentul săvârșirii infracțiunii noi, ținându-se cont de perioada cât inculpatul s-a

sustras de la judecată, fiind dat în căutare (aprilie – iulie 2015).

2

2016, a fost admis apelul declarat de procuror, casată sentința integral, rejudecată

cauza și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță,

potrivit căreia:

Cocorin Gleb a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 287 alin. (1) și

2641 alin. (3) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa:

- în baza art. 287 alin. (1) Cod penal - amendă în mărime de 300 (trei sute) u.c.;

- în baza art. 2641 alin. (3) Cod penal - amendă în mărime de 600 (șase sute) u.c.,

cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe termen de 3 (trei) ani.

Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i

s-a stabilit lui Cocorin Gleb pedeapsă definitivă sub formă de amendă în mărime de

600 (șase sute) u.c., cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe

termen de 3 (trei) ani.

4.1. Judecând apelul declarat, verificând legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, Colegiul a constatat că,

Cocorin Gleb la 31.12.2013 aproximativ ora 23.30, aflându-se în scara blocului în

care domiciliază, situat în str. xxx, mun. xxx, din intenții huliganice, încălcând

grosolan ordinea publică, exprimând o vădită lipsă de respect față de societate,

acostându-l pe cet. Octavian Covalciuc, i-a aplicat ultimului câteva lovituri cu

pumnul în regiunea feței, cauzându-i conform raportului de expertiză medico-legală

nr. 174/D din 03.02.2014, traumă cranio-cerebrală închisă manifestată prin comoție

cerebrală, echimoză cu edem al țesuturilor moi adiacente pe față, care au fost cauzate

în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și

circumstanțele indicate, condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată și în baza

acestui criteriu, în comun se califică ca vătămare corporală ușoară.

Necătând la faptul că inculpatul vina pe învinuirea adusă în baza art. 287 alin.

(1) Cod penal nu a recunoscut-o, instanța a constatat că faptul comiterii acțiunilor

infracționale imputate lui este dovedit prin declarațiile părții vătămate Covalciuc

Octavian, martorului Chioibaș Alina, raportul de expertiză medico-legală nr. 174/D

din 03.02.2014 prin care se atestă că cet. Covalciuc Octavian i-a fost cauzată traumă

cranio-cerebrală, echimoză cu edem al țesuturilor moi pe față, care au fost cauzate

prin acțiunea traumatică a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și

circumstanțele indicate, condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată și în baza

acestui criteriu, în comun, se califică ca vătămare corporală ușoară. Luând în

considerație localizarea anatomică a leziunilor corporale depistate, producerea lor în

ansamblu în rezultatul căderii pe suprafața plană se exclude (f.d. 21-22).

Cu referire la reîncadrarea acțiunilor lui Cocorin Gleb din art. 287 alin. (1) Cod

penal în baza art. 78 alin. (2) Cod contravențional, Colegiul a atestat că instanța de

fond nu a constatat fapta, ca urmarea a reîncadrării acțiunilor lui Cocorin Gleb în

baza Codului contravențional, din care motiv, instanța a apreciat că prima instanță nu

a soluționat chestiunile prevăzute de art. 385 alin. (1) Cod de procedură penală.

3

Analizând probele administrate în cadrul urmăririi penale și cercetării

judecătorești în instanța de fond și verificate în instanța de apel, prin prisma art. 101

Cod de procedură penală, Colegiul a considerat că instanța de fond incorect a calificat

acțiunile inculpatului în baza art.78 alin. (2) Cod contravențional, or, acțiunile

acestuia urmau a fi încadrate în baza art. 287 alin. (1) Cod penal.

Astfel, Colegiul a notat că obiectul juridic special al infracțiunii de huliganism îl

constituie relațiile sociale cu privire la ordinea publică apărate împotriva infracțiunii

de huliganism.

Latura obiectivă a infracțiunii constă în fapta prejudiciabilă exprimată fie în

acțiunile care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra

persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, de opunerea de

rezistență violentă reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele

huliganice, fie în acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau

obrăznicie deosebită.

Latura subiectivă a infracțiunii de huliganism se caracterizează prin intenție

directă, motivele acestei infracțiuni fiind huliganice.

Ordinea publică înseamnă o totalitate de relații sociale ce asigură o ambianță

liniștită de conviețuire în societate, de inviolabilitate a persoanei și a integrității

patrimoniului, precum și activitatea normală a instituțiilor de stat și publice. Încălcare

grosolană a ordinii publice ce exprimă o vădită lipsă de respect se consideră

săvârșirea unor acțiuni intenționate ce atentează la regulile sociale și morale de

conviețuire, care sunt încălcate într-un mod grosolan și demonstrativ de către

violatorul ordinii publice prin necuviință, neobrăzare, comportare batjocoritoare cu

cetățenii, prin înjosire a onoarei și demnității persoanei, încălcare îndelungată și

insistentă a ordinii publice, zădărnicire a activităților de masă, suspendare temporară

a activității normale a întreprinderilor, instituțiilor, organizațiilor, transportului

obștesc etc.

Prin exprimarea unei vădite lipse de respect față de societate se au în vedere

acțiunile evidente ce ating interesele legitime ale unui grup ori chiar ale unei persoane

care se află la locul infracțiunii (proferarea de expresii indecente, abordarea unei

ținute lipsite de pudoare, efectuarea de gesturi obscene etc.)

Acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică și exprimă o vădită

lipsă de respect față de societate nu pot să formeze de sine stătător componența

infracțiunii de huliganism. Aceste acțiuni principale trebuie să fie însoțite obligatoriu

de oricare din acțiunile adiacente menționate în dispoziția alin.(1) art.287 Cod penal,

dar dacă acțiunile ce tulbură ordinea publică și liniștea cetățenilor nu sunt însoțite de

acțiunile adiacente, specificate mai sus, atunci calificarea trebuie făcută potrivit

art.164 Cod contravențional - huliganism nu prea grav.

Colegiul analizând materialele cauzei în coraport cu argumentele aduse de către

instanța de fond în sprijinul concluziei referitor la faptul că, acțiunile inculpatului cad

sub incidența Codului contravențional, a considerat că instanța de fond contrar

probelor administrate la cauza penală a recalificat acțiunile inculpatului în baza art.

4

78 alin. (2) Cod contravențional, or, acțiunile intenționate ale acestuia îndreptate spre

încălcarea grosolană a ordinii publice, au fost însoțite de acțiunea adiacentă care s-a

manifestat sub formă aplicării violenței asupra persoanei.

În acest context, instanța de apel a reținut ca fiind pertinente și concludente

declarațiile părții vătămate Covalciuc Octavian care coroborează pe deplin cu

declarațiile martorului Chioibaș Alina, fiind confirmate prin raportul de expertiză

medico-legală nr. 174/D din 03.02.2014.

Din coroborarea declarațiilor părții vătămate cu declarațiile martorului Chioibaș

Alina, instanța de apel a reținut că incidentul din data de 31.12.2013 a avut loc într-un

spațiu public, scara blocului locativ din str. xxx, mun. xxx, menționând că

huliganismul reprezintă o faptă săvârșită în public, însă nu neapărat într-un loc

public. Or, potrivit lit. c) și e) a art. 131 Cod penal, fapta se consideră a fi săvârșită în

public și atunci când este comisă într-un loc inaccesibil publicului, cu intenția însă ca

fapta să fie auzită sau văzută, dacă aceasta s-a produs față de două sau mai multe

persoane, prin orice mijloace recurgând la care făptuitorul își dădea seama că fapta ar

putea ajunge la cunoștința publicului.

În acest context, Colegiul a considerat eronată concluzia instanței de fond care a

indicat că, nu s-a demonstrat că inculpatul a încălcat ordinea publică exprimând o

vădită lipsă de respect față de societate, deoarece în afară de partea vătămată la locul

incidentului nu au fost alte persoane și nici vecini care să fi auzit careva zgomote, or,

acțiunile de huliganism, în spațiu și timp, se pot înfăptui și în locuri care nu au

caracter public, dar cu încălcarea ordinii publice, adică rezultatul actelor huliganice

devine inevitabil cunoscut altor persoane. În afară de faptul cauzării de leziuni

corporale ușoare părții vătămate, care formal se mențin în art. 78 Cod

contravențional, acțiunile inculpatului s-au exprimat prin acțiuni intenționate,

prejudiciabile de o deosebită importanță fără careva motive justificative, acțiuni care

conțin toate semnele caracteristice infracțiunii de huliganism habitual.

Cât privește poziția de nerecunoașterea vinei a inculpatului, Colegiul a apreciat-

o ca o metodă de apărare în scop de a se eschiva de la răspunderea penală pentru

fapta comisă, mai mult că această versiune nu coroborează cu celelalte probe.

Cu referire la vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art.

2641 alin. (3) Cod penal, Colegiul a reținut că acesta a recunoscut vina declarând că a

fost stopat când conducea automobilul de model „xxx”, cu n/î XXX xxx și a fost

condus la dispensar unde a refuzat prelevarea probelor biologice.

Tot aici, instanța de apel a constatat că instanța de fond incorect a stabilit că

pentru acest capăt de acuzare a expirat termenul de tragere la răspundere penală, în

acest sens menționând următoarele. Conform art. 16 Cod penal, infracțiunea

prevăzută de art. 2641 alin. (3) Cod penal se califică ca infracțiune „ușoară”. Potrivit

art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal, persoana se liberează de răspundere penală dacă din

ziua săvârșirii infracțiunii au expirat 2 ani de la săvârșirea unei infracțiuni ușoare.

Însă potrivit art. 60 alin. (4) Cod penal, prescripția se va întrerupe dacă până la

expirarea termenelor prevăzute la alin.(1), persoana va săvârși o infracțiune pentru

5

care, conform prezentului cod, poate fi aplicată pedeapsa cu închisoare pe un termen

mai mare de 2 ani. Calcularea prescripției în acest caz începe din momentul săvârșirii

unei infracțiuni noi. Potrivit art. 60 alin. (5) Cod penal, curgerea prescripției se

suspendă dacă persoana care a săvârșit infracțiunea se sustrage de la urmărirea penală

sau de la judecată.

Specificând acestea, Colegiul a constatat că prin ordonanța din 22.03.2013 s-a

dispus suspendarea urmăririi penale în privința lui Cocorin Gleb pe faptul comiterii

infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (3) Cod penal pe termen de 1 an, fiind

stabilită obligația să nu săvârșească infracțiuni și contravenții (f.d. 55). Prin

încheierea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 08.04.2015 Cocorin Gleb a fost

anunțat în căutare (f.d. 116), iar potrivit procesului-verbal de reținere, acesta a fost

reținut la 23.07.2015 (f.d. 181). Infracțiunea prevăzută de art. 2641 alin.(3) Cod penal

incriminată lui Cocorin Gleb a fost comisă la 24.12.2012, iar ulterior, la 31.12.2013

dânsul a comis infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (1) Cod penal, fapt care a

determinat, potrivit art. 60 alin. (4) Cod penal întreruperea termenului de prescripție,

respectiv, calcularea acestuia se reia din momentul săvârșirii noii infracțiuni, ținându-

se cont de perioada cât inculpatul s-a sustras de la judecată, fiind anunțat în căutare

(aprilie - iulie 2015) și reținut la 23.07.2015. În contextul celor relatate, instanța de

apel a constatat că termenul de tragere la răspundere penală a inculpatului pentru

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (3) Cod penal nu a expirat, dânsul

fiind pasibil răspunderii penale.

La stabilirea pedepsei inculpatului pentru cele comise, instanța de apel s-a

condus de prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal, menționând că pedeapsa este

echitabilă, când ea impune infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor lui,

proporționale cu gravitatea infracțiunii săvârșite și este suficientă pentru restabilirea

echitații sociale, adică a drepturilor și intereselor victimei, statului și întregii societăți,

perturbate prin infracțiune.

Astfel, Colegiul ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunilor

săvârșite, de persoana celui vinovat care a recunoscut vina parțial, anterior nu a fost

judecat, a considerat echitabil numirea unei pedepse non-privative de libertate, sub

formă de amendă, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport.

Ilie în numele inculpatului, care invocând prevederile art. 427 alin.(1) pct.

6),8),12),13) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia cu menținerea fără

modificări a sentinței instanței de fond.

În susținerea recursului se indică:

- probele administrate nu confirmă vinovăția lui Cocorin Gleb de săvârșirea

infracțiunii de huliganism, or în afară de partea vătămată la locul incidentului alte

persoane nu au fost prezente;

- instanța de apel eronat a pronunțat o decizie de condamnare a inculpatului

punând la bază aceleași probe care au fost puse la baza sentinței de încetare, fără a

audia repetat atât inculpatul cât și partea vătămată și martorii;

6

- instanța de apel incorect a calificat acțiunile inculpatului drept infracțiune de

huliganism, or urmările prejudiciabile, și anume vătămarea intenționată ușoară a

integrității corporale care a provocat o dereglare de scurtă durată a sănătății, trebuiau

calificate în baza art. 78 alin.(2) Cod contravențional;

- termenul de prescripție de tragere la răspundere penală în baza art. 2641 alin.(3)

Cod penal a expirat la 12.04.2016, astfel instanța de apel era obligată în baza art. 60

Cod penal, să înceteze procesul penal;

- instanța de apel, examinând cauza nu a ținut cont de Legea nr. 210 din

29.07.2016 privind amnistia, or fapta comisă de Cocorin Gleb la 31.12.2013, cade

sub incidența respectivei legi.

5.1. Pe marginea recursului declarat, procurorul depune referință indicând că

lipsesc temeiuri de casare a hotărârii contestate, solicitând dispunerea inadmisibilității

acestuia ca fiind vădit neîntemeiat.

materialelor din dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea

acestuia, din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în

cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres în art. 427

alin. (1) Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava

situația condamnatului.

Raportând aceste prevederi la speța examinată, Colegiul penal evidențiază că

avocatul în recursul declarat invocă drept temeiuri de casare prevederile art. 427 alin.

(1) pct. 6), 8), 12) și 13) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise

când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea

soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a

admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; nu au fost întrunite

elementele infracțiunii; faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită și când

a intervenit o lege penală mai favorabilă condamnatului, însă, aceste temeiuri nu și-

au găsit confirmare la examinarea recursului în cauză, starea de fapt reținută și de

drept apreciată de către instanța de apel, concordă cu circumstanțele stabilite și

probele administrate, relatate și examinate în cuprinsul hotărârii atacate.

Cu referire la temeiul invocat de recurent, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6)

Cod de procedură penală, Colegiul menționează că acesta nu și-a găsit confirmarea în

urma cercetării materialelor cauzei, dat fiind faptul că, instanța de apel, la examinarea

cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de

7

procedură penală corect fiind condamnat inculpatul Cocorin Gleb în baza art. 287

alin.(1) Cod penal. Instanța de apel a cercetat minuțios probele administrate legal de

către organul de urmărire penală și verificate în ședința de judecată, cu respectarea

prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă

potrivit art. 101 Cod de procedură penală din punct de vedere al pertinenței, utilității,

concludenții, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate

aspectele de fapt și de drept, ajungând la concluzia corectă cu privire la vinovăția

inculpatului.

De asemenea, contrar celor invocate în recurs, Colegiul constată că instanța de

apel, examinând apelul declarat de procuror, a verificat legalitatea și temeinicia

hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conținutul și valoarea

lor probatorie fiind analizată desfășurat și minuțios în pct. 4.1. al prezentei decizii și

s-a expus detaliat pe marginea fiecărui motiv invocat, soluție pe care instanța de

recurs și-o însușește pe deplin și a cărei reluare nu se mai impune, având în vedere și

faptul că verificând hotărârea judecătorească în raport și cu prevederile art. 424 alin.

(2) Cod de procedură penală, nu se identifică existența altor motive care analizate din

oficiu să ducă la casare.

Totodată, contrar celor invocate de recurent, Colegiul reiterează că soluția de

încetare a procesului penal din motiv că fapta constituie o contravenție, adoptată de

instanța de fond, nu constituie o achitare a făptuitorului ci o reîncadrare a acțiunilor

acestuia de la o componență de infracțiune la o contravenție. Astfel, poziția apărării

precum că soluția instanței de apel de condamnare a lui Cocorin Gleb în baza art. 287

alin.(1) Cod penal, fără verificarea pe viu a probelor acuzării constituie eroare gravă

de drept, este una vădit eronată, or potrivit art. 415 alin. (21) Cod de procedură

penală, judecând apelul declarat împotriva sentinței de achitare, (nu de încetare),

instanța de apel nu este în drept să pronunțe o hotărâre de condamnare fără

audierea învinuitului prezent, precum și a martorilor acuzării solicitați de părți.

Cât ține de expirarea termenului prescripției de tragere la răspunderea penală,

Colegiul este de acord cu poziția instanței de apel, care pe marginea faptului dat s-a

expus pe larg în hotărârea sa, constatând că la data pronunțării deciziei, Cocorin Gleb

era pasibil răspunderii penale în baza art. 2641 alin.(3) Cod penal.

Cu referire la pct. 8) alin.(1) al art. 427 Cod de procedură penală invocat de

recurent, Colegiul remarcă că, sub aspectul situației de “neîntrunire a elementelor

infracțiunii” se înțeleg acele cazuri când s-a produs condamnarea persoanei, însă

acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective

(persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau

subiectivă, sau legătura cauzală dintre acestea).

Astfel, verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul

menționează că starea de fapt reținută și de drept apreciată de către instanța de apel,

concordă cu circumstanțele stabilite și probele administrate, relatate și examinate în

cuprinsul hotărârii atacate, corect fiind condamnat Cocorin Gleb în baza art. 287 alin.

(1) Cod penal. Avocatul a invocat drept temei de casare a deciziei instanței de apel și

8

pct. 12) alin.(1) al art. 427 Cod de procedură penală, în situația dată nefiind clară

poziția acestuia, or ultimul menționând că nu au fost întrunite elementele infracțiunii

totodată consideră și că faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, or acest

motiv de asemenea nu persistă în cauză, deoarece instanța de apel nu a făcut o altă

încadrare juridică a faptei comise de către Cocorin Gleb decât cea în baza căreia

acesta a fost pus sub învinuire.

Colegiul constată că instanța de apel corect a încadrat acțiunile inculpatului în

baza art. 287 alin. (1) Cod penal, huliganismul, adică acțiunile intenționate care

încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei,

deoarece potrivit declarațiilor părții vătămate și martorului Alina Chioibaș, acțiunile

inculpatului au încălcat grosolan ordinea publică și au fost însoțite de aplicarea

violenței asupra persoanei, respectiv acesta din intenții huliganice l-a acostat pe

Covalciuc Octavian aplicându-i câteva lovituri cu pumnul în regiunea feței,

cauzându-i astfel vătămări corporale ușoare. Huliganismul reprezintă o faptă săvârșită

în public, însă nu neapărat într-un loc public, or acțiunile de huliganism, în spațiu și

timp, se pot înfăptui și în locuri nepopulate sau noaptea, dar cu încălcarea ordinii

publice.

Conform art.131 lit. a) Cod penal, prin fapta săvârșită în public se înțelege fapta

comisă într-un loc care, prin natura sau destinația lui, este întotdeauna accesibil

publicului, chiar dacă în momentul săvârșirii faptei în acel loc nu era prezentă nici o

persoană, dar făptuitorul își dădea seama că fapta ar putea ajunge la cunoștința

publicului.

Potrivit art. 1347 Cod penal prin loc de utilizare publică se înțeleg părțile

clădirii, ale terenului, ale străzii ori ale unui alt loc, care sunt accesibile sau

deschise publicului permanent, periodic sau ocazional și care includ orice loc

comercial, cultural, educațional, de divertisment, de recreație sau oricare alt loc

similar, accesibil sau deschis publicului.

Astfel, în speță se reține că incidentul a avut loc într-un spațiu public și cu toate

că la acel moment nu erau prezente careva persoane, inculpatul își dădea seama că

fapta sa ar putea ajunge la cunoștința publicului, dat fiind că infracțiunea a avut loc în

scara blocului de locuit.

Cât ține de aplicarea în privința inculpatului a Legii nr. 210 din 29.07.2016

privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței

Republicii Moldova invocat de recurent prin prisma pct. 13) alin.(1) al art. 427 Cod

de procedură penală, Colegiul consideră că solicitarea dată este contrară art. 1 alin.(2)

și art. 2 alin.(2) din Legea menționată.

Concomitent, se constată că și pedeapsa inculpatului este stabilită cu respectarea

prevederilor art. 61, 75 Cod penal, în limitele sancțiunii normelor penale în baza

cărora a fost declarat vinovat, ținându-se seama de criteriile generale de

individualizare a pedepsei, de gradul pericolului social al infracțiunilor comise, de

persoana acestuia și de toate circumstanțele cauzei, care agravează ori atenuează

răspunderea penală.

9

În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept invocate

de recurent ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate, deoarece soluția

adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată și recursul ordinar declarat

este inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Gîlcă Ilie în numele

inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07

septembrie 2016, în cauza penală în privința lui Cocorin Gleb, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată publicată la 14 iulie 2017.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Liliana Catan

Ion Guzun

10