1ra-1100/2018 — art. 328 alin. 1 CP

1ra-1100/2018 — art. 328 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-1100/2018

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

19 septembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Țurcan Anatolie

Judecători – Cobzac Elena și Burduh Victor

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Popescu Dorin în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 ianuarie 2018, în cauza penală

privindu-l pe

Bricicaru Ilie xxxxx, născut la xxxxx,

originar din xxxxx și domiciliat în xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 02.08.2012 – 16.05.2013;

Instanța de apel: 04.06.2013 – 18.12.2013;

Instanța de recurs: 03.03.2014 – 20.05.2014;

Instanța de apel: 20.06.2014 – 02.10.2015;

Instanța de recurs: 27.11.2015 – 16.02.2016;

Instanța de apel: 22.03.2016 – 26.01.2018;

Instanța de recurs: 08.05.2018 – 19.09.2018.

Asupra admisibilității recursului ordinar declarat, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal al Curții Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă:

fost condamnat în baza art.328 alin.(1) Cod penal, la amendă în mărime de 300 unități

convenționale, fără aplicarea pedepsei complementare privarea de dreptul de a ocupa

funcții sau de a exercita o anumită activitate.

deținând funcția de șef-adjunct al secției permise de conducere din cadrul Direcției

înregistrarea Transportului și Calificarea Conducătorilor Auto a ÎS CRIS Registru a

1

Ministerului Tehnologiei și Informației, fiind persoană publică, adică angajat al

întreprinderii de stat, de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu Comanac Ion, pe

parcursul anului 2011, au organizat o schemă infracțională de facilitare și susținere a

examenelor teoretice și practice la calificarea conducătorilor auto pentru diverse persoane,

săvârșind infracțiunea de depășire a atribuțiilor de serviciu în următoarele circumstanțe.

La sfârșitul lunii noiembrie 2011, Comanac Ion, întâlnindu-se în preajma pieței

UNO din mun. Chișinău cu Caproș Alexandru, susținând că are influență asupra șefului-

adjunct al secției permise de conducere din cadrul Direcției înregistrarea Transportului și

Calificarea Conducătorilor Auto a ÎS CRIS Registru a Ministerului Tehnologiei și

Informației, Bricicaru Ilie, pe care îl va determina la favorizarea susținerii cu ușurință a

testărilor necesare și perfectarea pentru Caproș Alexandru a permisului de conducere în

termen cât mai restrâns, a pretins suma de 2 500 lei, pe care ulterior a primit-o.

În continuarea acțiunilor sale infracționale, Comanac Ion, la 25 noiembrie 2011, l-a

contactat telefonic pe Bricicaru Ilie și i-a solicitat acestuia influențarea șefului-adjunct al

secției evidentă și examinare a transportului Căușeni, Repeșciuc V., în vederea facilitării

susținerii examenului de calificare a conducătorilor auto de către Caproș Alexandru.

Ulterior, tot în aceiași zi, Bricicaru Ilie, deținând funcția de șef-adjunct al secției

permise de conducere din cadrul Direcției înregistrarea Transportului și Calificarea

Conducătorilor Auto a ÎS CRIS Registru a Ministerului Tehnologiei și Informației, fiind

persoană publică, adică angajat al întreprinderii de stat, acționând de comun acord și prin

înțelegere prealabilă cu Comanac Ion, conform planului infracțional stabilit de înainte,

depășindu-și în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, l-a contactat

telefonic pe ultimul și i-a comunicat că Caproș Alexandru urmează să meargă la Repeșciuc

V., care deținea funcția de șef-adjunct al secției evidentă și examinare a transportului

Căușeni și să se prezinte ca fiind venit din numele lui Bricicaru Ilie, fapt care îl va facilita

la susținerea examenelor de calificare a conducătorilor auto.

2.1. În continuarea acțiunilor sale, la 07 decembrie 2011, Comanac Ion, întâlnind-u-

se în preajma Gării Feroviare din mun. Chișinău cu Mura Igor și, susținând că are influență

asupra șefului-adjunct al secției permise de conducere din cadrul Direcției înregistrarea

Transportului și Calificarea Conducătorilor Auto a ÎS CRIS Registru a Ministerului

Tehnologiei și Informației, Bricicaru Ilie, pe care în schimbul sumei de 200 euro, care

conform cursului oficial al BNM constituia suma de 3 156 lei, îl va determina la

favorizarea susținerii a testărilor necesare și perfectarea permisului de conducere în termen

cât mai restrânși, sumă pe care ulterior a primit-o. Apoi, Comanac Ion l-a contactat

telefonic pe Bricicaru Ilie, și i-a solicitat acestuia influențarea șefului Biroului Evidență și

Examinare a Transportului Strășenii, Apostol Vladimir, în vederea facilitării susțineri

examenului de calificare a conducătorilor auto de către Mura Igor.

2

Astfel, Bricicaru Ilie, la 07 decembrie 2011, deținând funcția de șef-adjunct al secției

permise de conducere din cadrul Direcției înregistrarea Transportului și Calificarea

Conducătorilor Auto a ÎS CRIS Registru a Ministerului Tehnologiei și Informației, fiind

persoană publică, adică angajat al întreprinderii de stat, acționând de comun acord și prin

înțelegere prealabilă, conform planului infracțional stabilit, depășind în mod vădit limitele

drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, discutând telefonic cu Comanac Ion, i-a

comunicat acestuia că Mura Igor urmează să meargă la Apostol Vladimir, care deținea

funcția de șef al Biroului Evidență și Examinare a Transportului Strășeni și să se prezinte

ca fiind venit din numele lui Bricicaru Ilie, fapt care îl va facilita la susținerea examenelor

de calificare a conducătorilor auto.

2.2. În luna decembrie 2011, Comanac Ion s-a întâlnit în preajma Gării Feroviare din

mun. Chișinău cu Musabecov Ruslan și, susținând că are influență asupra șefului-adjunct al

secției permise de conducere din cadrul Direcției înregistrarea Transportului și Calificarea

Conducătorilor Auto a ÎS CRIS Registru a Ministerului Tehnologiei și Informației,

Bricicaru Ilie, pe care în schimbul sumei de 300 euro îl va determina la favorizarea

susținerii cu ușurință a testărilor necesare și perfectarea pentru Musabecov Ruslan a

permisului de conducere în termen cât mai restrâns, a primit suma de 150 euro, care

conform cursului oficial al BNM constituia suma de 2394 lei.

După aceasta, Comanac Ion, la 08 decembrie 2011, l-a contactat telefonic pe

Bricicaru Ilie și i-a solicitat acestuia influențarea șefului Biroului Evidență și Examinare a

Transportului Florești, în vederea facilitării susțineri examenului de calificare a

conducătorilor auto de către Musabecov Ruslan.

În continuare, la 08 decembrie 2011, Bricicaru Ilie, deținând funcția de șef-adjunct al

secției permise de conducere din cadrul Direcției înregistrarea Transportului și Calificarea

Conducătorilor Auto a ÎS CRIS Registru a Ministerului Tehnologiei și Informației, fiind

persoană publică, adică angajat al întreprinderii de stat, acționând cu intenție directă,

depășind-și în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, l-a contactat

telefonic pe Pădureț Mihail, care deținea funcția de șef al Biroului Evidență și Examinare a

Transportului Florești, pe care l-a determinat să faciliteze susținerea examenelor de

calificare a conducătorilor auto de către Musabecov Ruslan. Ulterior, discutând telefonic cu

Comanac Ion, i-a comunicat acestuia că Musabecov Ruslan urmează să meargă la Pădureț

Mihail și să se prezinte ca fiind venit din numele lui Bricicaru Ilie, fapt care îl va facilita la

susținerea examenelor de calificare a conducătorilor auto.

2.3. În decembrie 2011, Comanac Ion, întâlnind-u-se în preajma pieței UNO din

mun. Chișinău cu Pruteanu Ion și susținând că are influență asupra șefului-adjunct al secției

permise de conducere din cadrul Direcției înregistrarea Transportului și Calificarea

Conducătorilor Auto a ÎS CRIS Registru a Ministerului Tehnologiei și Informației,

Bricicaru Ilie, pe care în schimbul sumei de 2 000 lei îl va determina la favorizarea

3

susțineri cu ușurință a testărilor necesare și perfectarea pentru Pruteanu Ion a permisului de

conducere în termen cât mai restrâns, sumă pe care ulterior a primit-o.

Apoi, Comanac Ion, la 28 decembrie 2011, l-a contactat telefonic pe Bricicaru Ilie și

i-a solicitat acestuia influențarea șefului Biroului Evidență și Examinare a Transportului

Hîncești, în vederea facilitării susțineri examenului de calificare a conducătorilor auto de

către Pruteanu Ion.

La 28 decembrie 2011, Bricicaru Ilie, deținând funcția de șef-adjunct al secției

permise de conducere din cadrul Direcției înregistrarea Transportului și Calificarea

Conducătorilor Auto a ÎS CRIS Registru a Ministerului Tehnologiei și Informației, fiind

persoană publică, adică angajat al întreprinderii de stat, acționând de comun acord și prin

înțelegere prealabilă conform planului infracțional stabilit, depășind-și în mod vădit

limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, discutând telefonic cu Comanac Ion, i-

a comunicat acestuia că Pruteanu Ion urmează să meargă la I. Ivaniuc, care deținea funcția

de inginer al Biroului Evidență și Examinare a Transportului Hîncești și să se prezinte ca

fiind venit din numele lui Bricicaru Ilie, fapt care îi va facilita la susținerea examenelor de

calificare a conducătorilor auto.

inculpatul Bricicaru Ilie și avocatul acestuia Popescu Dorin.

3.1. Procurorul a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri,

potrivit căreia inculpatului să-i fie stabilită pedeapsa complementară, privarea de dreptul de

a exercita funcții în cadrul autorităților publice de stat pe un termen de 3 ani, invocând că

sentința este ilegală sub aspectul blândeții pedepsei în partea ce ține de neaplicarea

pedepsei complementare obligatorii, deoarece în partea dată instanța nu și-a motivat

soluția, iar ajungând la o asemenea concluzie, putea să nu aplice această pedeapsă

complementară obligatorie doar strict în condițiile art.79 Cod penal, circumstanțe care la

caz nu au fost stabilite atât în cadrul urmăririi penale, precum și în cadrul cercetării

judecătorești.

3.2. Avocatul în numele inculpatului și inculpatul au solicitat casarea sentinței,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri de achitare, din motivul lipsei în

acțiunile lui Bricicaru Ilie a faptei infracționale.

În motivarea, apelului declarat, avocatul a indicat că instanța a pus la baza sentinței

de condamnare majoritatea probelor prezentate de către partea acuzării, ignorând în

totalitate argumentele apărării, care dovedesc nevinovăția inculpatului, deoarece Comanac

Ion s-a adresat doar de câteva ori pentru a-l ajuta cu programarea unor rude pentru a fi

admiși la examen în secțiile de examinare din raioanele de domiciliu sau absolvire a

școlilor auto, însă o făcea fără să-și dea seama că ultimul estorca bani de la persoanele

programate și se folosea de faptul că îl cunoaște pentru a-și rezolva schemele criminale.

4

Prima instanță a lăsat fără apreciere circumstanța că inculpatul nu a pretins și nu a

primit careva mijloace financiare de la nimeni.

De asemenea, apelantul a menționat că este greșită constatarea instanței că ,,cu

certitudine s-a stabilit că el împreună cu Comanac Ion aveau puse la cale o schemă

infracțională de facilitare și susținere a examenelor” precum și că „Comanac Ion îi era

intermediar”, deoarece de aici rezultă că persoanele care figurează pe dosar nu aveau

cunoștințele respective, însă au primit permisele de conducere datorită pronunțării familiei

sale, deși inculpatul nu i-a cunoscut și nu le-a organizat sau susținerea examenelor;

Instanța nu a dat apreciere cuvenită declarațiilor părții vătămate R. Musabecov, cât și

a martorilor Ig. Mura și I. Pruteanu, care au declarat că nu îl cunosc pe inculpat, nu au

vorbit niciodată cu el și nu i-au transmis careva bani, iar examenele teoretice și practice le-

au susținut cu propriile cunoștințe.

Neapreciate de către instanță au rămas declarațiile martorului Comanac Ion, care a

confirmat că nu a avut careva înțelegere cu inculpatul de a facilita pe cineva la susținerea

examenelor, dar se folosea de numele acestuia, iar banii pretinși de la cetățeni îi folosea în

scopuri personale, precum și declarațiile martorilor V. Repeșciuc, V. Apostol, M. Pădureț

și I. Ivaniuc, din care rezultă că toate persoanele au fost examinate în modul corespunzător

și nu au fost influențați de nimeni la aprecierea cunoștințelor examinaților, respectiv

procedura de organizare și desfășurare a examenelor a fost respectată în totalitate.

Instanța nu a ținut cont nici de Regulamentul cu privire la permisul de conducere și

condițiile de admitere la traficul rutier, în care este prescris că examenul se desfășoară în

Comisie, formată din trei persoane, astfel că dânsul personal nu putea să influențeze

întreaga comisie, iar partea acuzării nu a prezentat careva probe care ar demonstra

ilegalitatea procedurii de examinare și eliberare a permiselor de conducere ale cet. A.

Caproș, Ig. Mura, R. Musabecov și I. Pruteanu, deoarece permisele de conducere sânt și la

moment legale și valabile, nefiind stabilite careva abateri, prin urmare nu există legătura

directă între acțiunile sale, ca persoană cu funcții de răspundere, competențele date lui prin

lege sau printr-un act subordonat legii și urmările survenite;

Instanța recunoscându-l vinovat pe inculpat pentru fapta de care a fost pus sub

învinuire, și constatând fapta ca fiind săvârșită, nu a reținut că aceasta contravine

prevederilor art.281 alin.(2) Cod de procedură penală, deoarece organul de urmărire penală

în ordonanța de învinuire și în rechizitoriu sau instanța de judecată în motivarea sentinței,

nu i-au incriminat depășirea sau încălcarea unei norme concrete de drept, precum nu au

făcut referire nici la un articol din alte hotărâri de Guvern, regulamente sau ordine de

serviciu, care ar fi fost încălcate de către inculpat prin depășirea atribuțiilor de serviciu.

Inculpatului îi este încriminat faptul că „a comis depășirea atribuțiilor de serviciu,

care se caracterizează prin săvârșirea de către o persoană publică a unor acțiuni … dacă

aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice” infracțiune prevăzută

5

la art.328 alin.(1) Cod penal, componența căreia presupune doar un subiect special, și

anume persoană publică.

Instanțele ilegal l-au condamnat pe inculpat, deoarece la momentul săvârșirii faptei,

art.123 Cod penal nu prevedea noțiunea de persoană publică, ci doar noțiunea de persoană

cu funcție de răspundere și persoană cu înaltă funcție de răspundere, iar modificările și

completările în art.123 și art.328 alin.(1) Cod penal, prin care a fost introdusă noțiunea de

persoană publică, au avut loc la data de 02.12.2011 și au intrat în vigoare la data de

03.02.2012, astfel că, în perioada în care au fost săvârșite faptele incriminate, normele

penale sus indicate nu prevedeau noțiunea de persoană publică, totodată, persoana publică

nu era subiect al componenței infracțiunii prevăzute la art.328 alin.(1) Cod penal.

Instanțele l-au condamnat pe inculpat pentru fapte comise de altă persoană -

Comanac Ion, pentru care acesta a fost deja condamnat pe altă cauză penală și în alte limite

ale învinuirii, prin urmare încălcând în așa mod prevederile art.325 alin.(1) Cod de

procedură penală.

Învinuirea înaintată lui Bricicaru Ilie nu cuprinde consecințele infracțiunii, respectiv,

date privind cauzarea de daune în proporții considerabile intereselor publice, deoarece

inculpatul nu este învinuit de cauzarea unor asemenea daune, iar instanța de fond nu a

constatat în ce constau daunele în proporții considerabile cauzate intereselor publice și

despre care interese publice anume este vorba.

Nu s-a demonstrat că a existat careva determinare la facilitare, iar nici unul din

martorii ÎS CRIS „Registru” din raioane nu a declarat că a fost determinat să faciliteze

susținerea examenelor a careva persoane.

Pentru existența componenței infracțiunii prevăzute la art.328 alin.(1) Cod penal,

este necesar să existe condiția obligatorie, și anume să fie depășite în mod vădit doar

drepturi și atribuții acordate anume prin lege, însă în speța dată, nici în rechizitoriu, nici în

sentința, nu este stabilit care anume lege acordă careva drepturi și atribuții lui Bricicaru

Ilie, care chipurile au fost depășite în mod vădit, precum nu este stabilit nici care limite a

drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege acestuia au fost depășite de către el în mod vădit

și în ce constă „modul vădit”;

Apelantul, a mai menționat că drepturile și atribuțiile șefului adjunct al Secției

permise de conducere din cadrul Direcției înregistrarea Transportului și calificarea

Conducătorilor Auto a ÎS CRIS „Registru” a Ministerului Tehnologiilor Informaționale și

Comunicaților, ce tine de organizarea și desfășurarea examenelor teoretice și practice la

calificarea conducătorilor auto, nu sânt reglementate prin lege, fapt ce rezultă din fișa

postului pct.8.1 al șefului adjunct, din dispozițiile nr.39 din 27.10.2011, nr.55 din

28.11.2011, cu privire la ordinea teritorială de deservire și componenta comisiilor de

examinare în vederea obținerii permisului de conducere, precum și din ordinul nr.290 din

6

17.08.2010 cu privire la ordinea și regimul de activitate a oficiilor de documentare a

conducătorilor auto.

au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de procuror, inculpatul Bricicaru Ilie și

avocatul acestuia Popescu Dorin.

prisma art.101 Cod de procedură penală, a examinat și apreciat probele administrate în

cauză, care dovedesc cu certitudine vinovăția lui Bricicaru Ilie în săvârșirea infracțiunii

imputate, fiind bazate pe declarațiile pârților vătămate Caproș Alexandru, Musabecov

Ruslan și a martorului Mura Igor, care coroborează între ele și formează un ansamblu

probatoriu, prin care se dovedește pe deplin vinovăția inculpatului, acțiunile acestuia corect

fiind încadrate în baza art.328 alin.(1) Cod penal.

avocatul Popescu Dorin în numele inculpatului.

6.1. Procurorul, invocând ca temei de drept prevederile art.427 alin.(1) pct.6) și 10)

Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei, cu remiterea cauzei la rejudecare,

deoarece instanța de apel nu a ținut cont de gradul de pericol social al infracțiunii comise

de către inculpat, de faptul că acesta a comis o infracțiune mai puțin gravă, vina în

comiterea infracțiunii incriminate nu a recunoscut-o, iar careva circumstanțe care ar

înlătura pedeapsa complementară nu s-au stabilit, astfel că Bricicaru Ilie urma să fie privat

de dreptul de a exercita funcții în cadrul autorităților publice de stat.

6.2. Avocatul Popescu Dorin în numele inculpatului, invocând ca temei de drept

prevederile art.427 alin.(1) pct.6) și 8) Cod de procedură penală, a solicitat casarea

hotărârilor judecătorești, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri de achitare a lui

Bricicaru Ilie, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii prevăzute la art.328

alin.(1) Cod penal, repetat făcând referire la aceleași argumente care anterior au fost

menționate în apel, la pct.3 al prezentei decizii și suplimentar a mai invocat că instanța de

apel la examinarea cauzei a admis o eroare gravă de fapt, deoarece depășirea limitelor

învinuirii, nu poate constitui o eroare materială, care poate fi corectată prin prisma

prevederilor art.249 Cod de procedură penală.

Totodată, a indicat că instanța a dat apreciere critică declarațiilor martorilor I.

Comanac, I. Ivaniuc, V. Apostol, V. Repeșciuc, M. Pădureț, N. Tabora și M. Pruteanu, însă

această apreciere este o eroare de fapt, deoarece aceste probe îl dezvinovățesc pe inculpat;

instanța a încălcat prevederile art.414 alin.(6) Cod de procedură penală, deoarece deși a

admis cererea privind audierea părții vătămate A. Caproș, acesta nu a fost audiat în

instanța de apel și declarațiile lui nu au fost verificate, deși instanța și-a întemeiat concluzia

pe declarațiile acestuia.

7

au fost admise recursurile ordinare declarate de procurorul și avocatul Popescu Dorin în

numele inculpatului, casată total decizia instanței de apel cu remiterea cauzei la rejudecare

în aceiași instanță, în alt complet de judecată.

argumentele de bază din apelurile declarate de procuror și partea apărării, ceea ce

contravine prevederilor art.414 Cod de procedură penală, iar respingând apelul

procurorului, instanța nu a reținut că prevederile art.78 alin.(2) Cod penal, înlăturarea

pedepsei complementare este posibilă doar în cazul când aceasta nu este prevăzută de

sancțiunea articolului dat ca o pedeapsă obligatorie (cu sau fără aplicarea pedepsei

complementare), iar în cazul când pedeapsa complementară este obligatorie, înlăturarea ei

poate avea loc doar prin prisma prevederilor art.79 alin.(1) Cod penal, în partea descriptivă

a hotărârilor judecătorești lipsește cu desăvârșire motivarea aplicării față de inculpat a

acestor prevederi.

La fel, instanța de recurs a conchis că instanța de apel limitând-u-se la redarea

conținutului mai multor probe indirecte, cum ar fi declarațiile părților vătămate Caproș

Alexandru, Musabecov Ruslan și a martorilor, care au declarat că pe inculpatul Bricicaru

Ilie nu-l cunosc, nu l-au văzut niciodată, precum și careva pretenții față de ultimul nu au,

însă, pentru facilitarea susțineri examenelor cu primirea ulterioară a permisului de

conducere s-au adresat la o persoană pe nume „Ion”, căruia i-au achitat bani și care i-a

ajutat la obținerea permisului de conducere, iar când s-au prezentat la examenele de

susținere s-au prezentat că sânt de la Bricicaru Ilie, deoarece așa le-a spus persoana pe

nume „Ion”, însă aceste probe nu au fost supuse verificării sub aspectul veridicității și

puterii probante, iar declarațiile părții vătămate Caproș Alexandru, care au fost puse la baza

hotărârii de condamnare nu au fost verificate în ședința instanței de apel, prin ce la

examinarea cauzei au fost încălcate prevederile art.414 alin.(6) Cod de procedură penală.

au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de inculpat și avocatul acestuia Popescu

Dorin, și admis apelul declarat de procuror, casată sentința în partea aplicării pedepsei

complementare, pronunțându-se în această parte o nouă hotărâre potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care lui Bricicaru Ilie recunoscut vinovat și condamnat în baza

art.328 alin.(1) Cod penal la amendă în mărime de 300 unități convenționale, i-a fost

aplicată pedeapsa complementară - privarea de dreptul de a ocupa funcții publice în

organele de stat pe un termen de 2 ani.

Instanța de apel a constatat că prima instanță, în conformitate cu prevederile art.101

Cod de procedură penală, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv

circumstanțele cauzei dând probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, corect ajungând la concluzia privind

8

vinovăția inculpatului Bricicaru Ilie în săvârșirea infracțiunii imputate, care se confirmă

prin probele cercetate atât în prima instanță, cât și în instanța de apel, și anume prin

declarațiile părților vătămate Caproș Alexandru, Musabecov Ruslan, a martorului Mura

Igor, Comanac Ion, Ivaniuc Ion, Apostol Vladimir, Repeșciuc Veaceslav, Tabară Nicolae,

Pădureț Mihail, Pruteanu Ion și actele cauzei - stenogramele convorbirilor telefonice din

06.12.2011, 07.12.2011, 14.12.2011, 17.12.2011, 08.12.2011, 25.12.2011, 28.12.2011,

21.12.2011, 25.11.2011, purtate dintre Comanac Ion și Bricicaru Ilie, Comanac Ion și

Mura Igor, Pruteanu Ion, Musabecov Ruslan, Caproș Alexandru, probe care, analizate în

ansamblu, coroborează între ele și confirmă vina inculpatului în comiterea infracțiunii

prevăzute de art.328 alin.(1) Cod penal - depășirea atribuțiilor de serviciu, adică săvârșirea

de către o persoană cu funcție de răspundere a unor acțiuni care depășesc în mod vădit

limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, fapt ce a cauzat daune în proporții

considerabile intereselor publice.

Totodată, instanță de apel a respins argumentele avocatului și inculpatului cu referire

la nevinovăția ultimului, considerându-le o versiune înaintată de ultimii în scopul evitării

răspunderii penale, deoarece din declarațiile martorilor rezultă că Comanac Ion estorca bani

de la persoanele pe care le trimitea să dea examene pentru a primi permis de conducere,

fapt recunoscut însuși de către Comanac Ion, că primea în mediu 100-150 euro sau dolari și

că Bricicaru Ilie a fost la el în ospeție și i-a dăruit iepuri.

Faptul că Comanac Ion în prima instanță și-a modificat declarațiile date la urmărirea

penală, instanță la apreciat ca o metodă aleasă de ultimul în scopul ameliorării situației lui

Bricicaru Ilie.

La fel, instanța de apel a respins argumentul apărării, precum că inculpatul nu este

subiect al infracțiunii incriminate, deoarece orice persoană publică este și persoană cu

funcție de răspundere, fiindcă exercită atribuțiile autorității publice, dar Bricicaru Ilie fiind

în funcția de șef-adjunct al secției permise de conducere din cadrul Departamentului

înregistrării Transportului și calificarea conducătorilor Auto a ÎS „Cris-Registru” a

Ministerului Tehnologiei și Informației, exercita funcțiile autorității publice și astfel este

subiect al infracțiunii prevăzute de art.328 alin.(1) Cod penal.

De asemenea, instanța a considerat nefondat și argumentul apărării că inculpatul prin

acțiunile sale nu a cauzat careva daune intereselor publice, deoarece fapta comisă aduce

atingere interesului statului prin diminuarea autorității instituțiilor statale din care face

parte, întrucât prin acțiunile sale, mai multe persoane au beneficiat de acte ce le acordă

drepturi, fără ca să aibă drept legal de a le primi.

Instanța a considerat lipsit de temei și argumentul apărării că inculpatul ar fi fost

condamnat pentru fapta comisă de altă persoană, care ar fi facilitat susținerea examenului la

calificare a conducătorilor auto pentru Mura Igor, Pruteanu Ion, Caproș Alexandru,

Musabecov Ruslan, deoarece din declarațiile ultimului date la urmărirea penală, rezultă că

9

dânsul a mers la indicația lui Comanac Ion să dea examene, unde s-a prezentat că este din

numele lui Bricicaru Ilie, iar dezicerea părții vătămate în instanță de aceste declarații, a fost

considerată ca dată cu scopul de a-i ameliora situația inculpatului. Totodată, din

stenogramele convorbirilor telefonice între Comanac Ion și Caproș Alexandru, rezultă că

ultimul s-a prezentat din numele lui Bricicaru Ilie, precum și din discuțiile între Comanac

Ion și Bricicaru Ilie, rezultă că acesta din urmă i-a promis lui Comanac Ion că îl găsește pe

cel responsabil de examen pentru Caproș Alexandru, și anume pe Repeșciuc Veaceslav,

precum se confirmă și acțiunile lui Bricicaru Ilie în cauza lui Igor Mura, Pruteanu Ion și

Soltan.

Cu referire la apelul declarat de procuror, instanța de apel a conchis că acesta este

fondat și urmează a fi admis, în partea stabilirii pedepsei complementare, deoarece prima

instanță fără a stabili pe cauză careva circumstanțe excepționale, nu a fost în drept să

excludă pedeapsa complementară obligatorie, prevăzută de sancțiunea art.328 alin.(1) Cod

penal, iar cumulul de circumstanțe reținute de instanță în seama inculpatului, fac parte din

categoria celor prevăzute de art.76 Cod penal, adică atenuante, care au fost luate în calcul

la stabilirea categoriei de pedeapsă principală.

Dorin în numele inculpatului Bricicaru Ilie și inculpatul care, invocând temeiurile

prevăzute de art.427 alin.(1) pct.6), 8), 9), 10) Cod de procedură penală, solicită casarea

acestora, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri de achitare, pe motiv că:

- acțiunile inculpatului nu întrunesc elementele infracțiunii incriminate;

- instanțele de fond, recunoscându-l vinovat pe inculpat în comiterea infracțiunii

prevăzute de art.328 alin.(1) Cod penal, pentru depășirea atribuțiilor de serviciu, prin

săvârșirea de către el, ca persoană cu funcție de răspundere, a unor acțiuni care depășesc în

mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, prin care s-a cauzat daune în

proporții considerabile intereselor publice, incorect au reținut faptul că dânsul este persoană

cu funcție de răspundere, pe când potrivit atât învinuiri înaintate, cât și rechizitoriului,

dânsul a fost considerat ca persoană publică;

- instanțele constatând că prin acțiunile sale inculpatul a depășit în mod vădit limitele

drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, nu au reținut că prin rechizitoriu nu s-a făcut

referire la careva acte legislative și normative ce au fost depășite de către acesta, având în

vedere că procedura de obținere a permisului de conducere este reglementată de acte

legislative și normative, iar acțiunea prejudiciabilă de depășire a limitelor drepturilor și

atribuțiilor acordate prin lege, are în vedere patru modalități faptice - săvârșirea unei acțiuni

care tine de competenta unei alte persoane cu funcție de răspundere, săvârșirea unei acțiuni

care putea fi comisă de către făptuitor numai în prezenta unor circumstanțe deosebite,

indicate în lege sau într-un alt act normativ, săvârșirea unipersonală a unei acțiuni pe care o

10

poate efectua exclusiv un organ colegial și săvârșirea unei acțiuni pe care nimeni și în nici

un fel de circumstanțe nu este în drept să le săvârșească;

- instanțele nu au confirmat procesual pretinsa depășiri a atribuțiilor, adică

documentarea pretinselor fraudări ale examenelor și depășirii de către inculpat a atribuțiilor

în raport cu cei de la autoritățile de examinare, facilitarea, influențarea, favorizarea,

perfectarea în termeni restrânși a permisului de conducere, și de ce dacă acesta a fost

obținut prin fraudă cu încălcarea legislației, acuzarea nu a solicitat ca permisele emise pe

numele acestor persoane să fie declarate obținute prin fraudă și anulate, așa cum prevede

pct.29 din Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1452/2007;

- instanțele nici printr-o probă nu au demonstrat cum inculpatul a primit și facilitat

de sursele financiare, care prin rechizitoriu i se invocă că i-au fost transmise de către

Comanac Ion, cum acesta a putut influența comisiile de examinare sau membrii acestora,

dacă nu a avut acces la influențarea lor, fiindcă persoanele date sânt numite/eliberate de alte

persoane și la alt nivel decizional;

- constatarea instanței de apel că fapta inculpatului atinge interesul statului prin

diminuarea autorității instituționale statale din care face parte, întrucât prin acțiunile

acestuia, mai multe persoane au beneficiat de acte ce le acordă drepturi, fără ca să aibă

dreptul legal de a le primi, este una eronată, deoarece nici una din părțile vătămate sau

martorii audiați nu au declarat că în privința lor s-ar fi încălcat vreo procedură legală de

examen, că nu au fost testați în clasa de examen, că nu au condus mașina și apreciați

corespunzător de Comisie la proba practică și că permisul de conducere l-ar fi obținut

ilegal, astfel că procedura de examinare nu a fost încălcată;

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și în

acțiunile inculpatului nu s-a constatat existența faptei infracțiunii prevăzute de art.328

alin.(1) Cod penale, fiindcă reținând faptul că infracțiunea dată este una materială, nu a

demonstrat că prin acțiunile sale inculpatul ar fi cauzat daune în proporții considerabile

intereselor publice, iar cele reținute că „a adus atingere interesului statului prin diminuarea

autorităților instituțiilor statale și punerea în pericol a bunei desfășurări a activității ÎS CRIS

,,Registru”, nu constituie în sine cauzare de daune în proporții considerabile intereselor

publice, deoarece la caz, nu a fost demonstrat că anumite persoane au primit permis de

conducere fără ca să aibă drept legal de a le primi, de rând ce aceste persoane au declarat că

au susținut examenele cu puterile și cunoștințele personale, iar permisele lor sânt valabile și

la momentul de fată, nefiind anulate nici rezultatele examenelor, astfel lipsind latura

obiectivă a infracțiunii de care este condamnat Bricicaru Ilie;

- instanțele nu au reținut faptul că nici la urmărirea penală și nici în cadrul examinării

cauzei nu s-a constatat faptul fraudării examenelor pentru primirea carnetelor de conducere

de către Caproș Alexandru, Mura Igor, Musabecov Ruslan, Prutean Ion;

11

- nici în învinuirea adusă, nici cum s-au descris faptele, nu a fost stabilit care anume

limite a drepturilor și atribuțiilor acordate și prin care anume lege au fost depășite în mod

vădit de către Bricicaru Ilie, de rând ce drepturile și atribuțiile acestuia, ce țin de

organizarea și desfășurarea examenelor teoretice și practice la calificarea conducătorilor

auto, nu sânt reglementate prin lege, iar faptul dat rezultă din fișa postului pct.8.1 al șefului

adjunct, din dispozițiile nr.39 din 27.10.2011, nr.55 din 28.11.2011, cu privire la ordinea

teritorială de deservire și componența comisiilor de examinare în vederea obținerii

permisului de conducere, precum și din ordinul nr.290 din 17.08.2010 cu privire la ordinea

și regimul de activitate a oficiilor de documentare a conducătorilor auto;

- reținând și constatând fapta așa cum a fost învinuit inculpatul prin rechizitoriu,

ambele instanțe au depășit limitele învinuirii prin faptul că au incriminat inculpatului

consecințe care nu i-au fost incriminate prin rechizitoriu, deoarece inculpatul nu a primit

examene la calificarea conducătorilor auto în calitate de examinator, nu a eliberat ilegal

careva premise de conducere, or, faptele de favorizare a susțineri cu ușurință a examenului

de calificare prin menționarea numelui său șefilor secțiilor de evidentă și examinare a

transportului din mai multe raioane, nu constituie acțiuni care depășesc în mod vădit

limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege;

- instanțele de fond, așa după cum au constatat faptele inculpatului, urmau corect a le

încadra în baza art.313/1 Cod contravențional;

- instanța de apel judecând cauza și-a întemeiat concluziile pe probele cercetate de

prima instanță, însă fără a le verifica în ședința de judecată și a le consemna în procesul-

verbal, prin ce au fost încălcate prevederile art.414 alin.(6) Cod de procedură penală,

deoarece, deși instanța a admis cererea privind audierea lui Caproș Alexandru, declarațiile

acestuia nu au fost verificate în ședința instanței de apel, declarații ce îl dezvinovățesc pe

Bricicaru Ilie, deoarece extorcarea și primirea mijloacelor bănești a avut loc de către

Comanac Ion;

- instanța nu a ținut cont de faptul că recunoașterea lui Caproș Alexandru și

Musabecov Ruslan și alții în calitate de parte vătămată s-a efectuat în cauza penală privind

traficul de influență și nu pentru faptul excesului de putere sau de depășiri a atribuțiilor de

serviciu de către Bricicaru Ilie.

2016, au fost admise recursurile declarate de către avocatul Popescu Dumitru în numele

inculpatului și inculpatul, casată total decizia instanței de apel, cu dispunerea rejudecării

cauzei în aceeași instanță de apel, într-un alt complet de judecată.

rejudecând cauza nu a îndeplinit indicațiile instanței de recurs punctate în decizia din 20

mai 2014, deoarece verificând deoarece verificând declarațiile lui Caproș Alexandru date în

prima instanță, cercetând stenogramele convorbirilor între acesta și Comanac Ion și

12

ajungând la concluzia că Caproș Alexandru s-a prezentat la examene din numele lui

Bricicaru Alexei, deși la solicitarea avocatului Popescu Dorun a consemnat în procesul-

verbal declarațiile lui Caproș Alexandru date la urmărirea penală la 18.07.2012 (f.d.57-58

vol. 1), însă în partea descriptivă a deciziei nu se regăsește o careva apreciere a acestor

declarații, prin care instanța să-și expună opinia asupra admisibilității sau inadmisibilității

probei respective.

La fel, instanța de recurs reținând situația expusă mai sus, a considerat că aceasta are

aplicabilitate și asupra restului probelor pe care avocatul Popescu Dorin a solicitat să fie

verificate și care au fost consemnate în procesul-verbal, și anume - acțiunea civilă înaintată

de către Caproș Alexandru la 18.07.2012 în cadrul cauzei penale nr.2012036559, cererea

lui Caproș Alexandru prin care solicită admiterea acțiunii civile din 18.07.2012, ordonanța

de recunoaștere în calitate de parte vătămată din 18.07.2012, procesul-verbal de audiere a

martorului Repeșciuc V. din 05.06.2012 din cadrul urmării penale, însă cărora instanța de

apel nu le-a dat o careva apreciere din punct de vedere al prevederilor art.100 alin.(4) și

101 alin.(1)-(4) Cod de procedură penală.

De asemenea, instanța de apel și-a întemeiat concluziile de vinovăție a inculpatului I.

Bricicaru pe declarațiile martorilor I. Ivaniuc, V. Apostol, V. Repeșciuc, N. Tabără, M.

Pădureț, I. Pruteanu, stenogramele convorbirilor telefonice între I. Comanac și I. Mura din

06.12.2011, 14.12.2011 (f.d.88, 94, 97 v.1), cercetate de prima instanță, însă, contrar

prevederilor art.414 alin.(6) Cod de procedură penală, nu le-a verificat în ședința instanței

de apel și nu le-a consemnat în procesul-verbal.

În acest context, instanța de recurs a reținut prevederile art.100 alin.(4) și art.101

alin.(1)-(4) Cod de procedură penală, remarcă că, verificarea probelor este o activitate a

instanței privind constatarea veridicității probei sub aspectul corespunderii datelor de fapt

pe care le conține proba cu realitatea obiectivă.

Verificarea constă în analiza probelor acumulate, coroborarea lor cu alte probe,

verificarea sursei de proveniență a probelor, care poate avea loc doar prin aplicarea

procedeelor probatorii prevăzute de cod și se efectuează la toate fazele procesului penal.

Sânt supuse verificării atât datele de fapt, cât și mijloacele de probă din care au fost

obținute. Probele se verifică atât prin efectuarea acțiunilor procesuale prevăzute de Codul

de procedură penală, cât și printr-o analiză logică a conținutului probei, a coroborării lor.

Astfel, instanța de recurs a menționat că aprecierea probelor este unul din cele mai

importante momente ale procesului penal, deoarece întregul volum de activitate depus de

către organele de urmărire penală, de instanțele judecătorești, cât și de părțile din proces, se

finalizează prin soluția ce va fi dată în urma acesteia.

Instanța de recurs evidențiază că, concluzia instanței de apel privind vinovăția

inculpatului este prematură, deoarece instanța de apel a argumentat la general că probele

13

confirmă vinovăția acestuia, fără să le aprecieze pe fiecare în parte și să se pronunțe asupra

admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe.

Instanța de recurs a precizat că, instanță de apel fără a se expune asupra probelor sus

menționate, nu a elucidat faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei

date.

La fel, instanța de recurs a reținut că, judecând apelul, instanță de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile declarate de partea apărării în

susținerea cerințelor privind casarea hotărârii primei instanțe, expuse detaliat în pct.3 din

prezenta decizie, pe care instanță de recurs nu le va mai reproduce încă odată, inclusiv

referitor la aplicarea corectă a legii la faptele reținute prin hotărârile atacate, dacă fapta

întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, reținând faptul

că dispoziția infracțiunii de care a fost recunoscut vinovat inculpatul este una de blanchetă.

Ne pronunțarea instanței asupra tuturor motivelor invocate în apelurile pârții apărării

enumerate la pct.3 al hotărârii date, atrage după sine casarea deciziei instanței de apel.

fost admise din alte motive apelurile declarate de către procuror și de către avocatul Dorin

Popescu și inculpatul Bricicaru Ilie, casată total sentința și pronunțată o hotărâre de încetare

a procesului penal în privința lui Bricicaru Ilie învinuit în comiterea infracțiunii prevăzute

la art. 328 alin.(1) Cod penal, din motiv că există alte circumstanțe care exclud tragerea la

răspundere penală.

încadrat acțiunile inculpatului în baza art.328 alin. (1) Cod penal, și anume „depășirea

atribuțiilor de serviciu, adică săvârșirea de către o persoană cu funcție de răspundere a

unor acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin

lege, fapt ce a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice”.

În cadrul examinării cauzei în instanța de apel la 13 decembrie 2016, în ședința de

judecată a instanței de apel avocatul Popescu Dorin a înaintat o cerere în care a solicitat

sesizarea Curții Constituționale privind ridicarea excepției de neconstituționalitate a

sintagmei „daune în proporții considerabile intereselor publice” din art.328 alin.(1) Cod

penal.

Potrivit Hotărârii privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi ale

art.328 alin.(1) Cod penal din 27 iunie 2017 s-a admis parțial excepția de

neconstituționalitate ridicată de avocatul Bot Alexandru și avocatul Dorin Popescu, potrivit

căreia s-a declarat neconstituțional textul „intereselor publice sau” din alin.(1) art. 328 din

Cod penal. S-a recunoscut constituțional textul „dacă aceasta a cauzat daune în proporții

considerabile […] drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau

juridice”.

14

Astfel, instanța de apel a reținut că învinuirea înaintată lui Bricicaru Ilie în temeiul

art.328 alin.(1) Cod penal, prevede în calitate de consecințe prejudiciabile daunele

considerabile cauzate intereselor publice, și prin urmare, dat fiind că sintagma respectivă a

fost declarată neconstituțională, rezultă că, în acțiunile lui Bricicaru Ilie lipsește semnul

constitutiv a infracțiunii prevăzute la art.328 alin.(1) Cod penal – urmărire prejudiciabile

sub forma daunelor intereselor publice.

În aceste circumstanțe, dat fiind faptul că există circumstanțe care exclud tragerea la

răspundere penală, instanța de apel a încetat procesul penal în privința lui Bricicaru Ilie

învinuit în comiterea infracțiunii prevăzute la art.328 alin.(1) Cod penal.

recurs ordinar în numele inculpatului, prin care solicită casarea acesteia, cu pronunțarea

unei noi hotărâri de achitare a inculpatului Bricicaru Ilie, din motiv că fapt nu întrunește

elementele infracțiunii și din motiv că fapta nu este prevăzută de legea penală.

În motivarea recursului ordinar, avocatul punctează că deși în virtutea Hotărârii

Curții Constituționale a Republicii Moldova din 27 iunie 2017, instanța de apel a constatat

că în acțiunile lui Bricicaru Ilie lipsește semnul constitutiv a infracțiunii prevăzute la

art.328 alin.(1) Cod penal – urmările prejudiciabile sub forma daunelor intereselor publice,

ceea ce fapt constituie temei de achitare a persoanei, însă instanța de apel greșit a constatat

că lipsa semnului constitutiv a infracțiunii prevăzute la art.328 alin.(1) Cod penal, este

temei de încetare a procesului penal prevăzut la art.391 alin.(1) pct.6) Cod de procedură

penală, greșit a constatat că lipsa semnului constitutiv a infracțiunii, ar fi temei de

nereabilitare a persoanei.

Astfel, instanța de apel a comis eroarea gravă de fapt și anume, a stabilit eronat

faptele, prin neluarea în considerare a probelor care le confirmă, prevăzută la art.6 pct.

11/1) Cod de procedură penală.

Recurentul mai menționează că în dispozitivul deciziei, instanța de apel a indicat

drept temei de încetare a procesului penal – art.391 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală,

adică din motivul că există alte circumstanțe care exclud sau condiționează încetarea

urmăririi penale și tragerea la răspundere penală, însă în partea descriptivă a deciziei

recurate, instanța de apel, contrar obligației de a motiva hotărârea impusă prin prisma

prevederilor art.384 alin.(3) Cod de procedură penală, nu a motivat această concluzie prin

prisma art.385 alin.(1) pct.1), 394 alin.(1) pct. 2) Cod de procedură penală.

În drept, recurentul își întemeiază recursul pe prevederile art.427 alin.(1) pct.6), 8),

14) Cod de procedură penală.

declararea recursului depus de către avocatul Popescu Dorin în numele inculpatului,

inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat, deoarece argumentele invocate sunt motivate prin

prisma erorilor prevăzute la art.427 alin.(1) Cod de procedură penală.

15

materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, fiind vădit

neîntemeiat, or în vederea acestei statuări se expun următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă

inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este vădit

neîntemeiat.

Lecturând conținutul recursului ordinar declarat, Colegiul penal atestă că recurentul

critică soluția instanței de apel, invocând că instanța de apel eronat a ajuns la concluzia că

procesul penal intentat în privința lui Bricicaru Ilie urmează a fi încetat, din motiv că există

alte circumstanțe care exclud tragerea la răspundere penală (art.391 alin.(1) pct.6) CPP).

Așadar, Colegiul menționează că în speța dată instanța de apel a adoptat o soluție

corectă menționând că potrivit Hotărârii Curții Constituționale din 27 iunie 2017 privind

excepția de neconstituționalitate a unor prevederi ale art.328 alin (1) Cod penal, s-a admis

parțial excepția de neconstituționale ridicată de avocatul Bot Alexandru în dosarul nr.1rh-

4/2016, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, și de către avocatul Popescu

Dorin în dosarul 1a-521/2016, pendinte la Curtea de Apel Chișinău. A fost declarat

neconstituțional textul „intereselor publice sau” din alin.(1) art.328 Cod penal. S-a

recunoscut constituțional textul „dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile

drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice” din alin.(1)

art.328 Cod penal.”

De asemenea, Colegiul penal lărgit susține aprecierile instanței de apel potrivit

cărora s-a reținut că învinuirea înaintată lui Bricicaru Ilie în temeiul art.328 alin.(1) Cod

penal, prevede în calitate de consecințe prejudiciabile daunele considerabile cauzate

intereselor publice, și prin urmare, dat fiind faptul că sintagma respectivă a fost declarată

neconstituțională, rezultă că în acțiunile lui Bricicaru Ilie lipsește semnul constitutiv a

infracțiunii prevăzute la art.328 alin.(1) Cod penal – urmărire prejudiciabile sub forma

daunelor intereselor publice.

În asemenea circumstanțe, instanța de apel corect a constatat că există circumstanțe

care exclud tragerea la răspundere penală, dispunând încetarea procesului penal în privința

lui Bricicaru Ilie în baza art.391 alin.(1) pct.6) Cod penal.

Totodată, Colegiul mai menționează că solicitarea recurentului privind achitarea

inculpatului de săvârșirea infracțiunii prevăzute la art.328 alin.(1) Cod penal, din motiv că

fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii sau din motivul că fapta nu este

prevăzută de legea penală, este neîntemeiată, din motiv că inculpatul Bricicaru Ilie a comis

acțiunile prejudiciabile în anul 2011, iar atunci fapta constituia infracțiunea prevăzută la

art.328 alin.(1) Cod penal.

16

Tot aici, se reține faptul că potrivit dispoziției art.26 alin.(7) al Legii nr.317 din 13

decembrie 1994 cu privire la Curtea Constituțională, hotărârile Curții Constituționale

produc efect numai pe viitor.

Prin urmare, făcând o concluzie la cele consemnate mai sus, instanța de recurs

conchide că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale

relevante, prescrise la art. 414-419 Cod de procedură penală, pronunțând o hotărâre legală

și întemeiată sub toate aspectele, iar pe cale de consecință, temei pentru admiterea

recursului ordinar declarat de către avocatul Popescu Dorin în numele inculpatului nu a fost

atestat, ceea ce echivalează cu inadmisibilitatea recursului.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Popescu Dorin în

numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26

ianuarie 2018, în cauza penală privindu-l pe Bricicaru Ilie xxxxx, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 02 noiembrie 2018.

Președinte Țurcan Anatolie

Judecători Cobzac Elena

Burduh Victor

17