1rh-4/2016 — art. 42, 236 al. 1 CP

1rh-4/2016 — art. 42, 236 al. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1rh-4/2016

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

09 iunie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Gordilă Nicolae,

Judecători - Timofti Vladimir, Covalenco Elena, Catan Liliana, Guzun Ion,

cu participarea:

procurorului Crijanovschi Serghei

avocatului Gorea Tatiana

condamnatului Balachin Alexandr

interpretului Condrațcaia Adriana

a judecat în ședință publică cererea de revizuire declarată de condamnatul

Balachin Alexandr, împotriva sentinței Judecătoriei Ialoveni din 30 ianuarie 2012,

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 aprilie 2013, deciziilor

Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 06 noiembrie 2013 și 16 octombrie

2014, în cauza penală privindu-l pe

Balachin Alexandr Vladimir, născut la 11 septembrie

1962, originar din Federația Rusă, regiunea Magadan,

raionul Iagodninschii și domiciliat în or. Căușeni, str.

Păcii 23, ap. 1.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-au prezentat:

Avocatul Gorea Tatiana și condamnatul Balachin Alexandr, care au solicitat

admiterea cererii de revizuire în sensul declarat și reducerea termenului de pedeapsă

cu 70 de zile, ca satisfacție echitabilă pentru încălcarea stabilită de CtEDO.

Procurorul Crijanovschi Serghei, care a solicitat respingerea cererii de revizuire

în sensul declarat.

Asupra cererii de revizuire, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), 236

1

alin. (1) Cod penal și i-a fost stabilită pedeapsa de 7 ani închisoare, cu executarea

acesteia în penitenciar de tip închis.

Prin aceeași sentință au fost condamnați Rimschii Valentin, Prozor Troian,

Prozor Artur, Odajiu Dumitru, Odajiu Stelian, Juravliov Anatolii, Paniciuc Iurie,

Crivoi Igor, Șabelschi Victor, Greenberg Yosef, Moiseev Eugeniu, Andronache

Andrei și achitați Tonu Valeriu, Buzdugan Nicolae, Stepuleac Sergiu, Melnic

Sergiu, în privința cărora hotărîrile judecătorești în prezent nu se contestă.

inculpații Greenberg Yosef, Balachin Alexandr, Moiseev Eugeniu, acționînd de

comun acord și avînd ca scop punerea în circulație a valutei străine false și anume a

dolarilor SUA și a rublelor rusești, au recrutat-o pe cet. Pogrebnaia Rada pentru ca

ultima să pună în circulație pe teritoriul RM a valutei străine false transmise de ei.

În acest scop, inculpatul Greenberg Yosef în prezența lui Șabelschi Victor, Balachin

Alexandr și Moiseev Eugeniu, la o întîlnire cu Pogrebnaia Rada, care a avut loc în

mun. Chișinău, i-a transmis ultimei o bancnotă cu nominalul de 100 dolari SUA și

una cu nominalul de 1000 de ruble rusești false, pentru a le pune în circulație. Însă

Pogrebnaia Rada a refuzat să îndeplinească indicațiile inculpaților și a declarat

despre aceasta organelor de drept, care, în scopul descoperirii persoanelor implicate

în această activitate ilegală, au infiltrat-o pe Pogrebnaia Rada în acțiuni operative și

la o întâlnire cu ea, care a avut loc în mun. Chișinău, în parcul din sect. Rîșcani, la

intersecția str. M. Costin și bd. Moscovei, la 01.07.2009 a fost efectuată o achiziție

de control, conform căreia Șabelschi Victor, Balachin Alexandr și Moiseev Eugeniu

i-au transmis lui Pogrebnaia Rada, 5 bancnote cu nominalul de 100 dolari SUA false,

în schimbul la 1700 lei prin intermediul lui Greenberg Yosef.

Acțiunile inculpatului Balachin Alexandru au fost calificate de către prima

instanță în baza art. 42 alin. (5), art. 236 alin. (1) Cod penal, adică punerea în

circulație a valutei străine false în complicitate, fiind reîncadrate acțiunile acestuia

de pe art. 42 alin. (5), art. 236 alin. (2) pct. c) Cod penal, conform învinuirii înaintate

de către procuror, deoarece în cadrul ședinței de judecată a primei instanțe nu au fost

prezentate suficiente probe întru confirmarea acestei învinuiri, adică punerea în

circulație a valutei străine false, în proporții deosebit de mari.

3.1. Inculpatul Balachin Alexandr, care a solicitat casarea sentinței, cu

pronunțarea unei noi hotărîri prin care să fie achitat de sub învinuirea imputată, din

motiv că lipsesc elementele infracțiunii, invocînd că:

- nu a pus în circulație valută falsă și anume dolari SUA, ruble rusești. Între el

și inculpații Șabelschi, Moiseev nu a fost o înțelegere. Pe ei i-a văzut numai de două

ori;

- din partea agentului sub acoperire Fiodorov a fost o provocare, el propunînd

mai multor inculpați spre vînzare bani falși. La fel și martorul Pogrebnaia era un

2

agent sub acoperire, care pe 11.08.2009 l-a telefonat pe inculpat și i-a propus pentru

realizare bani falși.

3.2. Avocatul Balan Angela în numele inculpatului Balachin Alexandr, prin

care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Balachin Alexandr să fie

achitat de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), art.

236 alin. (1) Cod penal, pe motivul lipsei în acțiunile inculpatului a elementelor

infracțiunii, invocînd că:

- prima instanță a dat o apreciere greșită probelor, faptelor și circumstanțelor

cauzei și lipsește în acțiunile inculpatului participarea lui la infracțiunea imputată;

- apreciind probele puse la baza sentinței de condamnare, și anume declarațiile

martorului Pogrebanaia Rada, este cert faptul că în momentul transmiterii de către

Șabelschi Victor și Greenberg Yosef a bancnotelor de 1000 ruble rusești și de 100

dolari falși lui Pogrebanaia Rada, Balachin Alexandr era o persoană necunoscută

pentru ultima, iar la 01.07.2009, în parcul din sect. Rîșcani, la intersecția str. Miron

Costin și bd. Moscovei, unde Pogrebnaia Rada s-a întîlnit doar cu Greenberg Yosef,

căruia i-a transmis 1700 de lei contra 500 dolari falși, Balachin Alexandr nu a

participat;

- lipsește constatarea măcar a unei circumstanțe, care ar stabili că Balachin

Alexandr a cunoscut de întîlnirea în cauză și care confirmă participația lui Balachin

Alexandr la acțiunile date;

- în materialele dosarului lipsesc probe care ar dovedi că Balachin Alexandr,

prin participație a transmis lui Pogrebnaia Rada pentru punere în circulație 1000

ruble rusești și 100 dolari SUA falși;

- circumstanțele de participație la acțiunile de transmitere a banilor de către

Șabelschi Victor și Greenberg Yosef lui Pogrebnaia Rada, în baza cărora a fost

condamnat Balachin Alexandr, nu au servit obiect al cercetării judecătorești în prima

instanță, fapt confirmat prin procesul verbal al ședinței de judecată;

- prima instanță și-a motivat soluția de condamnare pe simpla prezență a lui

Balachin Alexandr la discuția dintre Pogrebnaia Rada și Șabelschi Victor și

Greenberg Yosef, care este făcută doar în baza declarațiilor martorului Pogrebnaia

Rada în fața judecătorului de instrucție;

- careva acțiuni de sprijin, înlesnire sau ajutor la comiterea infracțiunii din

partea lui Balachin Alexandr, nu au fost constatate, nici de organul de urmărire

penală, nici de instanța de judecată;

- nu au fost constatate nici acțiunile de transmitere a banilor din partea

celorlalți inculpați către martor.

au fost respinse apelurile declarate și menținută sentința fără modificări.

probatorii invocate în apel cît privește nevinovăția lui Balachin Alexandr, acestea au

3

fost obiect de studiu la cercetarea judecătorească în prima instanță, care s-a petrecut

sub toate aspectele, complet și obiectiv, prin prisma principiului contradictorialități

și nemijlocirii.

Astfel, instanța de a apel a conchis că a fost constatat că în luna iunie 2009,

inculpații Greenberg Yosef, Balachin Alexandr, Moiseev Eugeniu, acționînd de

comun acord și avînd ca scop punerea în circulație a valutei străine false și anume a

dolarilor SUA și a rublelor rusești au recrutat-o pe cet. Pogrebnaia Rada, pentru ca

ultima să pună în circulație pe teritoriul RM a valutei false transmise de ei. În acest

scop inculpatul Greenberg Yosef, în prezența lui Șabelschi Victor, Balachin

Alexandr și Moiseev Eugeniu, la o întîlnire cu Pogrebnaia Rada, care a avut loc în

mun. Chișinău, i-a transmis ultimei o bancnotă cu nominalul de 100 dolari SUA și

una cu nominalul de 1000 de ruble rusești false pentru a le pune în circulație. Însă,

Pogrebnaia Rada a refuzat să îndeplinească indicațiile inculpaților și a declarat

despre aceasta organelor de drept, care, în scopul descoperirii persoanelor implicate

în această activitate ilegală, au infiltrat-o pe Pogrebnaia Rada în acțiuni operative și

la o întîlnire cu ea, care a avut loc în mun. Chișinău, în parcul din sect. Rîșcani, la

intersecția str. M. Costin și bd. Moscovei, la 01.07.2009 a fost efectuată o achiziție

de control, conform căreia Șabelschi Victor, Balachin Alexandr și Moiseev Eugeniu

i-au transmis lui Pogrebnaia Rada, 5 bancnote cu nominalul de 100 dolari SUA false

în schimbul la 1700 lei prin intermediul lui Greenberg Yosef.

La fel, instanța de apel a atestat că vina inculpatului Balachin Alexandr a fost

dovedită de declarațiile martorilor Pogrebnaia Rada, Fiodorov V., Solodcov V.,

precum și prin materialele examinate în ședința de judecată, descrise în decizia

instanței de apel (f.d.73-94, vol. 32).

Astfel, instanța de apel a statuat că prima instanță corect a calificat acțiunile

inculpatului Balachin Alexandr în baza art. 42 alin. (5), art. 236 alin. (1) Cod penal.

Totodată în urma analizei materialelor cauzei, instanța de apel a menționat că

nu s-au confirmat motivele invocate de apelanți, precum că colaboratorii de poliție

au organizat un experiment operativ de provocare prin care l-au determinat pe

Balachin Alexandr să comită infracțiunea imputată.

În opinia instanței de apel, organul de urmărire penală, prin aplicarea

metodelor operative de investigații, prin infiltrarea persoanelor sub acoperire și

anume Fiodorov V., informatorul cu numele cifrat „Bulgar”, precum și a persoanei

atrase la colaborare Pogrebnaia Rada, au acționat legal, în limita competențelor

acordate prin Legea cu privire la activitatea operativă de investigații, deoarece

depistarea și documentarea acțiunilor ilegale ale inculpaților nu putea fi înfăptuită

prin alte metode decît prin infiltrarea persoanelor sub acoperire și atragerea altor

persoane la colaborare, în caz contrar organele de urmărire penală erau în

imposibilitate totală de a descoperi asemenea infracțiuni camuflate.

În prima instanță s-a constatat că, toate întâlnirile făptuitorilor erau

supravegheate de către poliție, care nu se implica în acțiuni, nu purcedea la

4

provocări, dar numai îi supraveghea și aduna probe, acțiuni pe care instanța de apel

nu le-a calificat ca provocatoare.

Motivul indicat de inculpatul Balachin Alexandr în apel că nu a pus în

circulație bani rusești falși a fost considerat neîntemeiat de instanța de apel.

În același context, în privința apelului declarat de avocatul Balan Angela în

numele inculpatului Balachin Alexandr, instanța de apel a statuat că este

neîntemeiat, deoarece se contrazice cu declarațiile date de către inculpații Juravliov

Anatolii și Crivoi Igor, atît organului de urmărire penală, cît și primei instanțe, unde

ei amănunțit descriu despre acțiunile lor, inclusiv și despre asamblarea și

dezasamblarea utilajului.

Astfel, instanța de apel a conchis că la stabilirea pedepsei inculpatului

Balachin Alexandr, prima instanță s-a condus de prevederile art. 75 Cod penal, și a

ținut cont de toate circumstanțele cauzei și că acesta anterior a mai fost condamnat

și are antecedente penale nestinse, reținînd corect starea de recidivă, aplicând just o

pedeapsă sub formă de închisoare.

inculpatul Balachin Alexandr și de către avocații Balan Angela și Rotaru Ilie în

numele inculpatului, care indicînd temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1)

pct. 6), 8) Cod de procedură penală, au solicitat casarea sentinței și a deciziei

instanței de apel, cu pronunțarea unei noi hotărîri, prin care Balachin Alexandr să fie

achitat, pe motivul lipsei în acțiunile lui a faptei prejudiciabile, invocînd că:

- pretinsa învinuire este bazată doar pe declarațiile martorului protejat,

Pogrebnaia Rada, în temeiul art. 215 Cod de procedură penală, date în cadrul

urmăririi penale și în fața judecătorului de instrucție;

- starea de fapt constatată de către prima instanță este în plină contradicție cu

probele cercetate și administrate suplimentar în instanța de apel;

- în materialele dosarului lipsesc probe care ar constata existența unei

bancnote cu nominalul de 100 dolari SUA și unei bancnote cu nominalul de 1000 de

ruble rusești false, lipsesc probe pertinente și concludente care ar susține declarațiile

divergente ale martorului Pogrebania Rada;

- probele administrate suplimentar în instanța de apel dovedesc cu certitudine

lipsa faptei de complicitate a lui Balachin Alexandr la acțiunea de transmitere de

către Greenberg Yosef, lui Pogrebnaia Rada a 500 de dolari falși contra sumei de

1700 lei veritabili. Pe acest capăt instanța de apel nu s-a expus;

- prima instanță și cea de apel, erau obligate să stabilească, descrie și probeze

acțiunile de coparticipație a lui Balachin Alexandr la acțiunile de punere în circulație

a banilor falși. Lipsa acestor constatări stabilește lipsa descrierii faptei criminale,

considerată ca fiind dovedită;

- în actele de învinuire și în hotărîrile primei instanțe și de apel, lipsește

indicarea motivului, scopului și a intenției lui Balachin Alexandr de recrutare a lui

Pogrebnaia Rada și de punere în circulație a banilor falși.

5

2013, au fost respinse recursurile declarate, deoarece nu îndeplinesc cerințele legale

de conținut și ca fiind vădit neîntemeiate.

recursuri nu a fost indicată esența circumstanțelor că instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul

hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt,

care ar fi afectat soluția instanței, că nu au fost întrunite elementele infracțiunii,

lipsind în aceste recursuri argumentarea ilegalității hotărârilor contestate în acest

sens.

Totodată, instanța de recurs ordinar a conchis că împrejurările menționate în

partea descriptivă a deciziilor contestate, relevă în mod concludent că instanțele de

fond și de apel au constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind

învinuirea înaintată inculpatului și încadrarea juridică a acțiunilor infracționale ale

acestuia, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și

prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar,

pronunțîndu-se argumentat asupra tuturor motivelor invocate atît în apelurile de pe

rol, cît și în recursurile ordinare ale recurenților.

La stabilirea pedepsei, instanțele au ținut cont de prevederile art. 61, 75 Cod

penal, conform cărora persoanei recunoscute vinovate de săvîrșirea unei infracțiuni

i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele și în strictă conformitate cu dispozițiile

legii. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont

de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele

cauzei care atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării

și reeducării vinovatului. Deci pedeapsa respectivă a fost motivată, individualizată

și aplicată în corespundere cu prevederile legale.

În sensul vizat, instanța de recurs ordinar a reținut că potrivit părții descriptive

a hotărârilor contestate, instanțele întemeiat au exclus din învinuire episoadele

incriminate inculpaților și bazate doar pe acțiunile de investigație operativă -

provocarea organizată de către persoanele infiltrate, efectuată cu încălcarea legii de

procedură penală, motiv pentru care au aplicat față de inculpați art. 385 alin. (4) Cod

de procedură penală, care prevede că dacă, în cursul urmăririi penale sau judecării

cauzei, s-au constatat încălcări ale drepturilor inculpatului, precum și s-a stabilit din

vina cui au fost comise aceste încălcări, instanța reduce pedeapsa inculpatului drept

recompensă pentru aceste încălcări. În celelalte cazuri aceste măsuri au fost produse

în strictă conformitate cu prescripțiile de drept procesual.

Mai mult, instanța de recurs ordinar a menționat că potrivit argumentelor

invocate de recurenți, acestea sunt întemeiate pe critica modului în care instanța de

apel a apreciat circumstanțele cauzei.

6

Însă, în acest sens instanța de recurs ordinar a atestat că, pornind de la

prevederile art. 27, 414 alin. (1) și (2) Codului de procedură penală, judecătorul

apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma

cercetării tuturor probelor administrate, instanța de apel, judecînd apelul, verifică

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima

instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel,

activitatea instanței de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor

cauzei în alt sens decît cel propus de recurenți, este o competență legală a acestei

instanțe, care nefiind temei de drept din numărul celor incluse în art. 427 Cod de

procedură penală, este neîntemeiat invocată prin intermediul recursului ordinar.

În opinia instanței de recurs ordinar, circumstanțele enunțate denotă în mod

concludent că instanțele de fond și de apel nu au comis erori de drept în raport cu

motivele invocate de recurenți, că hotărîrile atacate conțin motive clare și legale pe

care se întemeiază soluția și că toate recursurile ordinare sunt vădit neîntemeiate.

9.1. Condamnatul Balachin Alexandr, prin care a solicitat casarea hotărîrilor

judecătorești adoptate pe caz, invocînd înlăturarea erorii cu privire la aplicarea art.

34 și 82 Cod penal

9.2. Avocatul Balan Angela în numele condamnatului Balachin Alexandr, prin

care a solicitat casarea deciziei Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 06

noiembrie 2013 și dispunerea rejudecării în aceiași instanță, învocînd că:

- a fost încălcat art. 6 CEDO – dreptul la un proces echitabil și art. 13 CEDO

– dreptul de a primi o soluție legală și întemeiată la argumentele înaintate în apel și

recurs;

- la caz lipsesc probe ce ar confirma învinuirea înaintată inculpatului,

aprecierea eronată a probelor administrate la caz, în actele de învinuire și în hotărîrile

judecătorești lipsește indicarea motivului, scopului și intenției inculpatului de cele

imputate;

- instanța de recurs nu a indicat care anume condiții de conținut nu au fost

respectate.

octombrie 2014, recursurile în anulare declarate au fost respinse ca inadmisibile,

fiind vădit neîntemeiate.

anulare a conchis, că recurenții în calitate de viciu fundamental în cadrul procedurii

precedente au invocat încălcarea art. 6 din CEDO - dreptul la un proces echitabil și

art. 13 din CEDO - dreptul de a primi o soluție legală și întemeiată la argumentele

înaintate în apel și recurs.

În acest context, instanța de recurs în anulare a reținut că, deși instanța de

recurs ordinar, examinînd recursurile ordinare declarate a constatat că acestea nu

7

întrunesc condițiile de conținut și instanța de recurs nu este competentă să

completeze recursul ordinar cu circumstanțe în fapt și în drept, totuși a verificat, dacă

instanțele de judecată au aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărîrea atacată

și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept.

Astfel, instanța de recurs în anulare a conchis că sub acest aspect instanța de

recurs ordinar a remarcat că, împrejurările menționate în partea descriptivă a

hotărârilor contestate, relevă în mod concludent că instanțele de fond au constatat și

apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată inculpatului

și încadrarea juridică a acțiunilor infracționale ale acestuia, în strictă conformitate

cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin

prisma cumulului de probe anexate la dosar, pronunțîndu-se argumentat asupra

tuturor motivelor invocate atît în apelurile de pe rol, cît și în recursurile ordinare ale

recurenților.

În sensul vizat s-a reținut de instanța de recurs în anulare, că potrivit părții

descriptive a hotărîrilor contestate, instanțele întemeiat au exclus din învinuire

episoadele incriminate inculpatului și bazate doar pe acțiunile de investigație

operativă – provocarea organizată de către persoanele infiltrate, efectuată cu

încălcarea legii de procedură penală, motiv pentru care au aplicat față de inculpat

art. 385 alin. (4) Cod de procedură penală.

În celelalte cazuri aceste măsuri au fost efectuate în strictă conformitate cu

prescripțiile de drept procesual.

Ca rezultat, instanța de recurs în anulare a constatat corectitudinea concluziei

instanței de recurs ordinar precum că, instanțele de fond nu au comis erori de drept

în raport cu motivele invocate de recurenți, că hotărîrile atacate conțin motive clare

și legale pe care se întemeiază soluția și că toate recursurile ordinare sunt vădit

neîntemeiate.

Astfel, raportînd argumentele invocate în recursul în anulare, la hotărîrile

judecătorești criticate de către recurenți, instanța de recurs în anulare, a considerat

vădit neîntemeiate argumentele recurenților privitor la încălcarea dreptului la un

proces echitabil și de a primi o soluție legală și întemeiată la argumentele înaintate

în apel și recurs, iar instanțele de judecată la judecarea cauzei au respectat toate

exigențele legii în acest sens, adoptînd hotărîri legale și argumentate sub acest

aspect.

În consecință, instanța de recurs în anulare nu a constatat prezența erorilor de

drept ce ar genera casarea hotărîrilor atacate sub aspectele invocate, deoarece

soluțiile adoptate de către aceste instanțe sunt întemeiate și motivate iar de către

instanțele de judecată nu a fost comisă nici o eroare de drept, care ar indica existența

unui viciu fundamental în cauză ce ar duce la casarea unei hotărîri irevocabile.

4641 Cod de procedură penală, a depus la 26.04.2016 și 18.05.2016, cîte o cerere de

revizuire împotriva sentinței Judecătoriei Ialoveni din 30 ianuarie 2012, deciziei

8

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 aprilie 2013, deciziilor Colegiului

penal al Curții Supreme de Justiție din 06 noiembrie 2013 și 16 octombrie 2014,

solicitînd rejudecarea cauzei și desființarea hotărârilor nominalizate, reducerea cu 3

luni a termenului de pedeapsă cu închisoarea stabilit prin aceste hotărâri, deoarece

Curtea Europeană a Drepturilor Omului, la 26 ianuarie 2016 a emis Hotărârea pe

cauza Balachin c. Moldovei, prin care a fost constatată încălcarea art. 5§3 din

Convenția europeană a drepturilor omului, invocînd că:

- ședința de judecată în prima instanță s-a amînat de cîteva ori, din cauza

neprezentării martorilor acuzării, Sert și Pogrebnoi. Sert nu a dat declarații, prin ce

au fost încălcate prevederile art. 6 § 3 CEDO;

- prin Hotărîrea Curții Constituționale din 23 februarie 2016, au fost

recunoscute neconstituționale prevederile art. 186 alin. (5) și (9) Cod de procedură

penală, acestea fiind în vigoare la momentul judecării cauzei împotriva sa;

- prin hotărârea CEDO în cauza Balachin c. Moldovei, deși s-a constatat

încălcarea art. 5§3 CEDO, nu i s-a oferit nici o compensare.

invocate, Colegiul penal conchide că aceasta urmează a fi admisă din următoarele

considerente.

Conform art. 4641 alin. (11), 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură

penală, dacă se constată că cererea de revizuire este întemeiată, instanța desființează

hotărîrea atacată sub aspectul dreptului încălcat, rejudecă cauza și pronunță o nouă

hotărîre dacă nu se agravează situația condamnatului.

Potrivit art. 4641 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile irevocabile

pronunțate în cauzele în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat o

încălcare a drepturilor sau a libertăților fundamentale ale omului pot fi supuse

revizuirii dacă cel puțin una dintre consecințele grave ale încălcării Convenției

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și a protocoalelor

adiționale la aceasta continuă să se producă și nu poate fi remediată decît prin

revizuirea hotărîrii pronunțate.

Examinînd calea extraordinară de atac prin prisma dispozițiilor legale

menționate, Colegiul consideră cazul dat de revizuire ca fiind dublu condiționat, ce

presupune:

- existența unei hotărîri definitive a Curții, prin care s-a constatat o încălcare

a drepturilor sau a libertăților fundamentale ale persoanei;

- consecințele grave ale încălcării Convenției continue să se producă și să nu

poată fi remediate decît prin revizuirea hotărîrii pronunțate.

Această cerere de revizuire poate fi formulată de persoana al cărei drept a fost

încălcat (art. 4641 alin. (2) lit. a) Cod de procedură penală), care a avut calitatea de

parte atît în cauza împotriva Republicii Moldova soluționată prin hotărîrea Curții,

cît și în cauza soluționată prin hotărârea instanței naționale.

9

Avînd în vedere cele menționate, Colegiul penal lărgit constată că prezenta

cerere de revizuire este formulată de o persoană cu privire la care Curtea s-a

pronunțat, existînd o hotărîre prin care aceasta a constatat o încălcare a unui drept al

persoanei care solicită revizuirea.

În acest sens, Colegiul penal lărgit atestă că prin hotărârea CtEDO din 26

ianuarie 2016 în cauza Balachin vs Republica Moldova, în pct. 21, Curtea a constatat

că a avut loc o încălcare a art. 5 §3 din Convenție, ce s-a manifestat prin durata

excesiv de lungă a detenției preventive pe 29 luni și că aceasta nu s-a bazat pe motive

rezonabile și suficiente.

Astfel, Colegiul penal lărgit reține că, fiecare înaltă parte contractantă la

Convenție are obligația, în temeiul art. 1 din Convenție de a recunoaște drepturile

Convenției oricărei persoane aflate sub jurisdicția sa și, în temeiul art. 46 § 1 din

Convenție, s-a angajat să se conformeze hotărârilor definitive ale instanței europene

în litigiile la care ea este parte. Adică, interpretările Curții cuprinse în hotărârile sale,

adoptate în privința Republicii Moldova, sunt obligatorii pentru instanțele

judecătorești naționale.

Mai mult ca atît, conform prevederilor alin. (8) art. 7 Cod de procedură penală,

hotărârile definitive ale Curții sunt obligatorii pentru organele de urmărire penală,

procurori și instanța de judecată. Reieșind din sensul acestei norme, au caracter

obligatoriu nu doar interpretările Curții cuprinse în hotărârile sale adoptate în

privința Republicii Moldova, dar și cele adoptate în privința altor state.

Referitor la hotărârile Curții adoptate în privința unor state concrete, statele

contractante singure decid cum să execute cel mai bine hotărârile Curții, în condițiile

constatării unei încălcări a articolului din Convenție.

Cel mai eficient mod de a repune persoana căreia i-a fost recunoscută

încălcarea în situația sa inițială (restitutio in integrum) pentru Republica Moldova ca

stat contractant și în conformitate cu prevederile legale în vigoare, este aplicarea căii

de atac extraordinare, și anume a procedurii de revizuire a cauzei la nivel național,

prin care instanța își retractează propria hotărâre.

În aceiași ordine de idei, în Hotărârea Curții Constituționale nr. 10 din 16

aprilie 2010 pentru revizuirea Hotărârii Curții Constituționale nr. 16 din 28 mai 1998

cu privire la interpretarea art. 20 din Constituția Republicii Moldova, în redacția

Hotărârii nr. 39 din 09.07.2001, Curtea Constițuțională a stabilit că „principiile și

normele unanim recunoscute ale dreptului internațional, tratatele internaționale

ratificate și cele la care Republica Moldova a aderat, sunt parte componentă a

cadrului legal al Republicii Moldova și devin norme ale dreptului intern.

În sensul acestei interpretări, în Republica Moldova dreptul intern și cel

internațional reprezintă un tot întreg, o structură unitară. Așadar, în categoria

actelor normative se includ și normele internaționale la care Republica Moldova

este parte. Avînd în vedere că prin interpretarea prevederilor Convenției Europene,

10

Jurisprudența CtEDO face parte din dreptul accesoriu la tratatul internațional (soft

law), ea devine parte a dreptului intern.”

Colegiul penal mai invocă că conform art. 42 din Convenție, dacă Curtea

declară că a avut loc o încălcare a Convenției sau a Protocoalelor sale și dacă dreptul

intern al înaltei Părți Contractante nu permite decît o înlăturare incompletă a

consecințelor acestei încălcări, Curtea acordă părții lezate, dacă este cazul, o

reparație echitabilă, însă reclamantul nu a prezentat vreo pretenție cu privire la

satisfacția echitabilă în termenul oferit de Curte, din aceste motive, Curtea nu i-a

acordat reclamantului careva despăgubiri și în unanimitate a declarat admisibile

plîngerile invocate în temeiul articolului 5 §3 din Convenție, iar restul cererii

inadmisibilă și a hotărît că a fost încălcat articolul 5 §3 din Convenție, în ceea ce

privește detenția preventivă pe o durată excesiv de lungă și care nu s-a bazat pe

motive rezonabile și suficiente. Totodată, Curtea a hotărât că nu este necesar să se

examineze restul plîngerilor invocate în temeiul articolului 6 § 1 și 34 din Convenție,

deoarece reclamantul nu a prezentat careva probe ce ar fi dovedit existența acestor

încălcări.

Consecințele grave a încălcării nominalizate continuă să se producă, or

condamnatului, la stabilirea pedepsei nu a fost luat în considerare faptul detenției

preventive pe o durată excesiv de lungă, pentru 29 luni și nebazată pe motive

rezonabile și suficiente, fiind stabilită condamnatului prin hotărârile din speța dată,

pedeapsa penală de 7 ani închisoare, cu executare a acesteia în penitenciar de tip

închis.

Condamnatul Balachin Alexandr a solicitat ca despăgubire pentru încălcarea

dreptului constatat de CtEDO, reducerea pedepsei, inițial cu 3 luni, iar în ședința

instanței de revizuire cu 70 zile.

În acest sens, Colegiul penal lărgit consideră întemeiată cererea de revizuire

și consideră necesar de a desființa în partea stabilirii pedepsei hotărârile judecătorești

contestate, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

condamnatului a-i reduce termenul de pedeapsă inițial stabilit cu 2-ă luni, în vederea

acordării unei satisfacții echitabile ca urmare a încălcării art. 5§3 a Convenției,

constatate de către CtEDO prin hotărîrea în cauza Balachin vs. Republica Moldova

din 26 ianuarie 2016.

2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E:

Se admite cererea de revizuire declarată de condamnatul Balachin Alexandr,

se desființează, în partea stabilirii pedepsei, sentința Judecătoriei Ialoveni din 30

ianuarie 2012, decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 aprilie

2013, deciziile Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 06 noiembrie 2013

și 16 octombrie 2014, în cauza penală privindu-l pe Balachin Alexandr Vladimir,

11

se rejudecă cauza în această parte și se pronunță următoarea hotărâre.

Balachin Alexandr Vladimir se consideră condamnat în baza art. 42 alin.

(5), 236 alin. (1) Cod penal, aplicîndu-i pedeapsa sub formă de închisoare pe un

termen de 6 (șase) ani 10 (zece) luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

închis.

Termenul executării pedepsei condamnatului Balachin Alexandr Vladimir de

calculat din 09 iunie 2016, cu includerea în termen a arestului preventiv și termenului

de pedeapsă-închisoare, deja executată, din 21 august 2009 până în prezent.

În rest se mențin prevederile hotărârilor atacate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 17 iunie 2016.

Președinte Gordilă Nicolae

Judecători Timofti Vladimir

Covalenco Elena

Catan Liliana

Guzun Ion

12