1ra-1793/2016 — art. 187 alin. 2 lit. e, f CP

Prin sentința Judecătoriei Bălți din 18 martie 2016, Celapchin Serghei a fost condamnat în baza art. 187 alin. (2) lit. e) și f) Cod penal la 5 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, începând din 18 martie 2016, deducându- se durata aflării în arest preventiv de la 24 septembrie 2015 până la 18 martie 2016.

Instanța de fond a constatat că la 23 septembrie 2015, ora 02.00, inculpatul Celapchin S., aflându-se în spatele stației transportului public amplasată în mun. Bălți, str. Ștefan cel Mare, în preajma stadionului municipal, profitând de faptul că Juc A. este neputincioasă față de el fizic cât și psihic, reușind să impună o 1 frică față de ultima, i-a aplicat acesteia o lovitură cu pumnul în față, și, în mod deschis, i-a sustras, smulgându-i de la gât un lanț din aur cu masa de 8 gr., la prețul de 6400 lei și un pandantiv din aur cu chipul Maicii Domnului, cu masa de 3 gr., la prețul de 2400 lei, cauzând părții vătămate o daună în proporții considerabile, în sumă totală de 8800 lei. Instanța a reținut că inculpatul a recunoscut vina parțial și a indicat că a smuls de la gâtul părții vătămate un lănțișor din aur cu pandantiv. Lănțișorul l-a predat la lombard, iar pandantivul l-a păstrat. Însă, nu a aplicat violență fizică în privința părții vătămate și a fost depusă o cerere de împăcare din partea acesteia. Solicită reîncadrarea acțiunilor sale în baza art.187 al. (1) Cod penal, cu încetarea procesului penal. Totodată, vinovăția acestuia este dovedită integral prin probele administrate. Astfel, partea vătămată Juc A. a declarat că inculpatul s-a apropiat de ea, i-a smuls lanțul din aur la prețul de 6400 lei cu pandantiv din aur la prețul de 2400 lei și a fugit spre autogară. Prejudiciul cauzat, în mărime de 8800 lei nu este considerabil, ea dispunând de un salariu de aproximativ 2000 lei, iar soțul având un venit de aproximativ 200 dolari SUA. În momentul sustragerii bunurilor, inculpatul nu a aplicat violență fizică în privința ei, leziunile corporale fiindu-i produse prin cădere, ea împiedicându-se și lovindu-se cu fața de pământ, când a încercat să-l ajungă pe acesta din urmă. Martorul Bodnar A. a comunicat că partea vătămată a strigat după ajutor și, apropiindu-se, a văzut-o pe aceasta jos, iar un bărbat fugea în direcția autogării. Nu a văzut nemijlocit momentul jafului, însă partea vătămată i-a spus că a fost jefuită, iar lănțișorul cu pandantiv din aur i-au fost smulse de la gât de inculpat. La fel, vina inculpatului se confirmă și prin procesul-verbal de recunoaștere a persoanei din 24.09.2015, procesul-verbal de ridicare de la Lentițcaia E. a pandantivului de aur, procesul-verbal de ridicare de la Jitniuc A. a lanțului de aur, procesul-verbal de examinarea a obiectului și raportul de expertiză medico-legală nr. 777 din 25.09.2015, potrivit căruia la Juc A. s-au depistat echimoză la ochiul stâng, echimoze pe brațul stâng, excoriații pe gât, plăgi contuze și sectoare de hemoragii în mucoasa buzelor, ce se califică ca leziuni corporale neînsemnate. În cadrul urmăririi penale partea vătămată a indicat că prejudiciul cauzat, în mărime de 8800 lei, este unul considerabil și că, anume inculpatul, smulgându-i bunurile de la gât, a lovit-o cu pumnul în față. Ținând cont de faptul că partea vătămată este angajată ca soră medicală cu un salariul lunar de aproximativ 2000 lei, iar soțul acesteia are un venit de aproximativ 200 dolari SUA, alte surse de venit nefiind stabilite, prejudiciul material în sumă de 8800 lei, pentru ea nu poate fi neconsiderabil. Instanța a conchis că partea vătămată parțial și-a schimbat declarațiile la solicitarea inculpatului sau unor terțe persoane în interesele acestuia cu scopul de a-i facilita situația. Depozițiile inculpatului, prin care susține că n-a lovit partea vătămată la momentul jafului, sunt nefondate, fiind făcute cu scop de a evita răspunderea penală. În general, declarațiile părților, cu excepțiile analizate, coroborează între ele. 2 Instanța a încadrat acțiunile inculpatului în baza art.187 alin. (2) lit. e) și f) Cod penal, ca jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșită cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viață sau sănătate, cu cauzarea de daune în proporții considerabile. La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont de prevederile art. 34, 61, 72, 75 Cod penal, că inculpatul are antecedente penale nestinse, a săvârșit infracțiunea în stare de recidivă, fiind condamnat anterior prin Decizia Curții Supreme de Justiție din 26.09.2009 în baza art. 186 alin. (2), 273 alin. (2), 192/1 alin.(2) lit. a), 84 Cod penal la 8 ani închisoare, fiind eliberat din locurile de detenție pentru executarea integrală a pedepsei la 31.12.2014, iar potrivit art. 82 alin. (2) Cod penal, mărimea pedepsei pentru recidivă nu poate fi mai mică de jumătate din maximul celei mai aspre pedepse prevăzute la articolul corespunzător din Partea specială a prezentului cod, ca circumstanțe atenuante fiind reținute repararea benevolă a pagubei pricinuite și înlăturarea daunei cauzate, în calitate de circumstanțe agravante - săvârșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru infracțiune similară sau pentru alte fapte care au relevanță pentru cauză, concluzionând că reeducarea și corectarea inculpatului este posibilă doar prin izolare de societate.

Inculpatul a declarat apel, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunile lui să fie reîncadrate în baza art. 187 alin. (1) Cod penal și încetarea procesului penal, în legătură cu împăcarea părților. Apelantul a indicat că nu a aplicat violență fizică în privința părții vătămate. 3.1. A declarat apel și avocatul Aliona Rusnac, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunile inculpatului să fie reîncadrate în baza art. 187 alin. (1) Cod penal, cu încetarea procesului penal în temeiul art. 109 Cod penal. Apelanta a invocat că partea vătămată susține că inculpatul nu a agresat-o, ea lovindu-se în timp ce a căzut jos, încercând să ajungă inculpatul, fapt confirmat și de martorul Bodnar A. Totodată, prin cererea depusă, partea vătămată confirmă că prejudiciul cauzat nu este unul considerabil, și fiind restituit integral, nu are pretenții față de inculpat. 3.2. Avocatul Vladislav Nevreanschi a declarat apel suplimentar, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunile inculpatului să fie reîncadrate în baza art. 187 alin. (1) Cod penal. Apelantul a indicat că, fiind ignorată cererea inculpatului de efectuare a expertizei de evaluare a bunurilor sustrase, a fost încălcat dreptul acestuia la apărare. Declarațiile părții vătămate privind mărimea salariului său și al soțului nu corespund realității, veniturile familiei fiind mult mai mari. Instanța de fond, luând poziția acuzării, a respins declarațiile părților, dorința acestora de a se împăca și argumentele acestora că fapta a fost calificată greșit. Declarațiile inculpatului au fost neglijate totalmente, iar acuzarea nu a combătut prin probe pertinente, concludente și verosimile, versiunea acestuia și a părții vătămate referitor la cele întâmplate. 3 Totodată, instanța a ignorat și faptul că inculpatul a recunoscut vina și s-a căit, și-a cerut scuze de la partea vătămată și a restituit prejudiciul cauzat, lipsind careva pretenții materiale față de acesta, a colaborat activ cu organele de drept, nu a influențat părțile și nu a tergiversat desfășurarea anchetei, a comis infracțiunea ca urmare a unui concurs de împrejurări grele de ordin personal și familial, situația financiară fiind precară, având un copil minor de vârstă fragedă, iar soția fiind însărcinată. Instanța de fond nu a dat o apreciere justă probelor administrate, în special, prin coroborarea acestora.

Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 15 iunie 2016, toate apelurile au fost respinse ca nefondate. Instanța de apel a statuat că instanța de fond, verificând complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei, a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, corect a concluzionat referitor la vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate. Instanța de fond just a apreciat că pe cauză sunt suficiente probe directe, utile și veridice, care în ansamblu coroborează între ele și care confirmă pe deplin vinovăția inculpatului în fapta infracțională reținută în sarcina lui. Astfel, în instanța de apel au fost verificate suplimentar probele administrate. Conform plângerii părții vătămate din 24.09.2015, ea a solicitat organelor de poliție atragerea la răspundere a persoanei de gen masculin, cu vârsta până la 25 ani, care la 23.09.2015, aproximativ ora 02.00, după oprirea stadionului orășenesc, de pe str. Ștefan cel Mare, a lovit-o în regiunea feței, după ce în mod deschis, i-a smuls de la gât un lănțișor din aur cu masa de 8 gr., la preț de 6400 lei cu pandantiv din aur, în formă de romb cu înfățișarea Maicii Domnului, cu masa de 3 gr. la preț de 2400 lei, prin ce i-a fost cauzată o pagubă materială considerabilă, în sumă totală de 8800 lei. Potrivit procesului-verbal de audiere a părții vătămate din 24.09.2015, pe 23.09.2015, la ora 23.00, ea s-a întâlnit cu prietena sa, Aliona la un bar din centrul mun. Bălți, „La havuz". Ulterior, de ele s-a apropiat un bărbat pe nume Serghei, care s-a distrat cu ele, apoi a ieșit să fumeze. Împreună cu Bodnaru A., pe la ora 01.00 au hotărât să plece acasă pe jos, pe str. Ștefan cel Mare, în direcția autogării Bălți. În spatele stației pentru transport public, amplasată în preajma stadionului orășenesc, bărbatul din bar a lovit-o în regiunea feței de câteva ori cu pumnul și i-a smuls lanțul din aur cu masa de 8 gr., la prețul de 6400 lei și un pandantiv din aur cu înfățișarea Maicii Domnului, cu masa de 3 gr., la prețul de 2400 lei, în valoare totală de 8800 lei. Bodnaru A. s-a apropiat și a încercat să o ajute. Serghei a fugit de la fața locului cu obiectele sustrase în mod deschis, în direcția autogării Bălți, lovind-o și pe Bodnaru A. în timpul evadării. De acasă au anunțat poliția despre cele întâmplate. Din procesul-verbal de audiere al bănuitului Celapchin S., din 24.09.2015, rezultă că la 23.09.2015, aproximativ ora 24.00, se afla în barul „La havuz", unde a dansat puțin și a servit bere cu două femei. Fumând afară, a observat că doamnele 4 au ieșit și s-au îndreptat pe jos, pe str. Ștefan cel Mare, în direcția autogării Bălți. A mers în urma lor și a observat cum Juc A., femeia ce avea un lănțișor de aur, a plecat în spatele stației transportului public de lângă stadionul orășenesc din Bălți. A urmărit-o și a hotărât să o jefuiască. În spatele stației, în mod deschis, i-a sustras lănțișorul cu pandantiv de la gâtul acesteia, aplicându-i lovituri cu pumnul în regiunea feței. Partea vătămată a strigat după ajutor și a venit prietena sa, Bodnaru A., care a încercat să o ajute. Atunci el a fugit cu bunurile sustrase de la fața locului. A doua zi a predat lanțul de aur la lombard iar pandantivul de aur l-a dăruit soției sale. A fost reținut de către angajații IP Bălți la 24.09.2015. Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 777 din 24.09.2015, la partea vătămată s-au depistat echimoză la ochiul stâng, echimoze pe brațul stâng, excoriații pe gât, plăgi contuze și sectoare de hemoragii în mucoasa buzelor, care se califică ca leziuni corporale neînsemnate, produse prin acțiunea unui/unor corp(uri) dur bont, cu o suprafață de interacțiune limitată, posibil în timpul și circumstanțele indicate în ordonanță. Vinovăția inculpatului se confirmă și prin biletul de amanet din 22.10.2015; ordonanța de restituire a corpurilor delicte din 28.09.2015 și recipisa părții vătămate; procesul-verbal de audiere a învinuitului Celapchin S. din 25.09.2015, potrivit căruia, îi este clară esența învinuirii înaintată în baza art. 187 alin. (2) lit. e) și f) Cod penal, recunoaște integral vina, susține declarațiile depuse în calitate de bănuit și nu are completări; procesul-verbal de informare despre terminarea urmăririi penale și procesul-verbal de prezentare a materialelor de urmărire penală din 22.10.2015 învinuitului și avocatului acestuia; cererea părții vătămate din 19.11.2015 de examinare a cauzei în lipsă, în care susține declarațiile depuse în calitate de parte vătămată în cadrul urmăririi penale; declarația părții vătămate Juc A. din 19.11.2015, autentificată notarial, prin care indică că nu are pretenții materiale față de inculpat, prejudiciul cauzat nefiind considerabil. Astfel, instanța de apel a reținut că prin cererea inițială, depusă la organele de poliție de către partea vătămată din 24.09.2015, aceasta a solicitat organelor de poliție atragerea la răspundere a persoanei de gen masculin, cu vârsta până la 25 ani, care la data de 23.09.2015, aproximativ la ora 02.00, a lovit-o în regiunea feței, după ce, în mod deschis, i-a smuls de la gât un lănțișor din aur cu masa de 8 gr., la preț de 6400 lei cu pandantiv din aur în formă de romb, cu înfățișarea Maicii Domnului cu masa de 3 gr., la preț de 2400 lei, fiindu-i cauzată o pagubă materială considerabilă, în sumă totală de 8800 lei. Fiind audiată în cadrul urmăririi penale, partea vătămată, la fel, a declarat că inculpatul i-a aplicat lovituri peste față cu pumnul. Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 777 din 24.09.2015 la partea vătămată Juc A. s-au depistat echimoză la ochiul stâng, echimoze pe brațul stâng, excoriații pe gât, plăgi contuze și sectoare de hemoragii în mucoasa buzelor, care se califică ca leziuni corporale neînsemnate, produse prin acțiunea unui/unor corp(uri) dur bont cu o suprafață de interacțiune limitată, posibil în timpul și circumstanțele indicate în ordonanță. Celapchin S., fiind audiat în calitate de bănuit și de învinuit, a recunoscut că la 23.09.2015, aproximativ ora 24.00, a plecat în urma părții vătămate și, în mod 5 deschis, a sustras lănțișorul cu pandantiv de la gâtul acesteia, paralel aplicându-i lovituri cu pumnul în regiunea feței. Prin urmare, instanța de fond corect a respins declarațiile părții vătămate din cadrul ședinței, în care susține că inculpatul nu i-a aplicat careva lovituri, iar leziunile depistate au apărut în urma căderii, din cauză că, fiind în stare de ebrietate, a încercat să fugă după inculpat după ce i-a sustras lănțișorul și pandantivul din aur de la gât, în declarațiile date inițial la urmărirea penală fiind descrise circumstanțele comiterii infracțiunii prevăzute de art. 187 al. (2) lit. e), f) Cod penal de către inculpat, declarații confirmate și prin raportul de expertiză medico-legală efectuat în privința părții vătămate. Totodată, partea vătămată la 19.11.2015 a depus în instanța de judecată o cerere, prin care solicită judecarea cauzei în lipsa sa, indicând că susține pe deplin declarațiile depuse în calitate de parte vătămată în cadrul urmăririi penale. Deci, argumentele apărării că instanța de fond nu a apreciat corect declarațiile părții vătămate referitor la faptul că dauna cauzată prin infracțiune în mărime de 8800 lei pentru ea nu este considerabilă și că nu are careva pretenții materiale față de inculpat, sunt neîntemeiate, fiind stabilit că inițial partea vătămată, în plângerea adresată organelor de poliție a indicat, că suma de 8800 lei pentru ea este o pagubă materială considerabilă. Mai mult, depozițiile ulterioare ale părții vătămate, prin care susține că suma de 8800 lei pentru ea nu este considerabilă, sunt făcute cu scop de a-i ușura situația inculpatului. Astfel, fiind stabilit că probele cercetate în instanța de fond și verificate suplimentar în ședința instanței de apel, confirmă cu certitudine săvârșirea infracțiunii constatate, nerecunoașterea vinovăției de către inculpat în fapta incriminată, nu poate echivala cu recalificarea faptei săvârșite. Totodată, probele administrate contravin declarațiilor inculpatului date în instanța de fond, potrivit cărora, acesta nu este vinovat de săvârșirea infracțiunii incriminate și nu i-a aplicat părții vătămate lovituri, ultima căzând jos singură în timp ce alerga, depozițiile fiind date cu scopul evitării răspunderii penale. Sunt neîntemeiate și afirmațiile apărării privind recalificarea acțiunilor din prevederile art. 187 al.(2) lit. e), f) Cod penal în temeiul art. 187 al. (1) Cod penal, cu încetarea procesului penal în temeiul art. 109 Cod penal, în legătură cu împăcarea părților, fiind combătute prin declarațiile părții vătămate date la urmărirea penală, care a confirmat faptul că prejudiciul cauzat este considerabil. La stabilirea pedepsei, instanța de fond corect a ținut cont de prevederile art.61 al. (2), 75, 72 al. (4), 82 al.(1) Cod penal, stabilind inculpatului o pedeapsă echitabilă infracțiunii comise, corespunzătoare împrejurărilor cauzei, normelor legale și care va atinge scopul de reeducare și corectare a inculpatului.

Avocatul Vladislav Nevreanschi a declarat recurs ordinar, în care solicită casarea hotărârilor adoptate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunile inculpatului să fie recalificate în baza art. 187 alin. (1) Cod penal. 6 Recurentul a invocat că martorul Bodnar A. nu a declarat că partea vătămată a fost lovită și, nici nu a dedus din cuvintele acesteia că, după comiterea jafului, ar fi fost lovită. Prin ignorarea cerinței inculpatului de efectuare a expertizei de evaluare a bunurilor sustrase, a fost încălcat dreptul acestuia la apărare. Declarațiile părții vătămate privind mărimea salariului său și al soțului nu corespund realității, veniturile familiei fiind mult mai mari. Depozițiile inculpatului au fost neglijate totalmente, iar acuzarea nu a combătut prin probe pertinente, concludente și verosimile, versiunea acestuia și a părții vătămate referitor la cele întâmplate. Instanța de apel a examinat superficial cauza, fără a pătrunde în esență, făcându-și concluzii pripite de a menține sentința instanței de fond fără modificări. Totodată, instanța de fond a ignorat și faptul că inculpatul a recunoscut vina și s-a căit, și-a cerut scuze de la partea vătămată și a restituit prejudiciul cauzat, lipsind careva pretenții materiale față de acesta, a colaborat activ cu organele de drept, nu a influențat părțile și nu a tergiversat desfășurarea anchetei, a comis infracțiunea ca urmare a unui concurs de împrejurări grele de ordin personal și familial, situația financiară fiind precară, având un copil minor de vârstă fragedă, iar soția fiind însărcinată. Instanța de fond nu a dat o apreciere justă probelor administrate, în special, prin coroborarea acestora, fapta inculpatului fiind calificată greșit în baza art. 187 al. (2) lit. e), f) Cod penal, urmând a fi încadrată în temeiul art. 187 alin. (1) Cod penal, acordând părților posibilitatea de a se împăca. În drept, recursul este bazat pe art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală - faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) și 12) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, inclusiv și în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, când s-a aplicat o pedeapsă individualizată contrar prevederilor legale, când faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. În această ordine de idei și în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar, în care nici nu sunt indicate concrete erori de drept și clar definite, se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârilor contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 2. și 4. din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanțele de fond și de apel au constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind vinovăția inculpatului, încadrarea juridică a acțiunilor lui infracționale și pedeapsa aplicată acestuia, în strictă conformitate cu prevederile 7 normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, inclusiv declarațiile inculpatului, părții vătămate Juc A. și ale martorului Bodnar A., plângerea părții vătămate din 24.09.2015, procesul-verbal de audiere a părții vătămate din 24.09.2015, procesul- verbal de recunoaștere a persoanei din 24.09.2015, procesul-verbal de audiere a bănuitului Celapchin S. din 24.09.2015, procesul-verbal de ridicare de la Lentițcaia E. a pandantivului de aur, procesul-verbal de ridicare de la Jitniuc A. a lanțului de aur, procesul-verbal de examinarea a obiectului, raportul de expertiză medico- legală nr. 777 din 25.09.2015, potrivit căruia la Juc A. s-au depistat echimoză la ochiul stâng, echimoze pe brațul stâng, excoriații pe gât, plăgi contuze și sectoare de hemoragii în mucoasa buzelor și se califică ca leziuni corporale neînsemnate, biletul de amanet din 22.10.2015, ordonanța de restituire a corpurilor delicte din 28.09.2015 și recipisa părții vătămate, procesul-verbal de audiere a învinuitului Celapchin S. din 25.09.2015, potrivit căruia, îi este clară esența învinuirii înaintată în baza art. 187 alin. (2) lit. e) și f) Cod penal, recunoaște integral vina, susține declarațiile depuse în calitate de bănuit și nu are completări, cererea părții vătămate din 19.11.2015 de examinare a cauzei în lipsă, în care susține declarațiile depuse în calitate de parte vătămată în cadrul urmăririi penale, fiecare probă fiind apreciată în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, instanța de apel pronunțându-se argumentat asupra tuturor motivelor invocate în apelul apărării. Astfel, probele administrate, inclusiv cele nominalizate supra, dovedesc cu concludență că inculpatul a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 187 alin. (2) lit. e) și f) Cod penal, ca jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșită cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viață sau sănătate, cu cauzarea de daune în proporții considerabile. Totodată, încadrarea faptei inculpatului în temeiul art. 187 alin. (2) lit. e) și f) Cod penal coroborează și cu prevederile art. 126 alin. (2) Cod penal, potrivit cărora, caracterul considerabil al daunei cauzate se stabilește luându-se în considerare valoarea, cantitatea și însemnătatea bunurilor pentru victimă, starea materială și venitul acesteia, alte circumstanțe care influențează esențial asupra stării materiale a victimei. La stabilirea pedepsei, instanțele de fond și de apel just și argumentat au ținut cont de prevederile art. 61, 75, 82 Cod penal, conform căror persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele și în strictă conformitate cu dispozițiile legii. Pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Mărimea pedepsei pentru recidivă nu poate fi mai 8 mică de jumătate din maximul celei mai aspre pedepse prevăzute la articolul corespunzător din Partea specială a prezentului cod. Deci, pedeapsa respectivă a fost motivată, individualizată și aplicată inculpatului în corespundere cu prevederile legale ( pct. 2., 4. din decizie). Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei). Art. 6 din CEDO impune în special, în sarcina „instanței”, obligația de a efectua o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și probelor propuse de părți, cu excepția cazului în care se apreciază relevanța acestora. Deși este adevărat că obligația motivării deciziilor, impusă instanțelor de art. 6 § 1 din CEDO, nu poate fi înțeleasă ca impunând formularea unui răspuns detaliat la fiecare argument (hotărârea CtEDO, pct. 80-81, Perez c. Franței, Van de Hurk c. Țărilor de Jos). Mai mult, recursul declarat, potrivit argumentelor invocate și menționate la pct. 5. din prezenta decizie, sunt întemeiate doar pe critica modului în care instanțele au apreciat probele și circumstanțele cauzei. Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea instanțelor de fond și de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea probelor și circumstanțelor cauzei, inclusiv în latura pedepsei, în alt sens decât cel pe care îl propune avocatul, este o competență și prerogativă legală a acestor instanțe, care nu este un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar este lipsită de orice suport legal. Pe lângă aceasta, motivele invocate în recursul de pe rol au constituit deja obiect de examinare în instanțele de fond și de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens (pct. 2.-5. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor care au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița versus Moldova). Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanțele de fond și de apel nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că hotărârile contestate conțin motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică corectă, că s-au aplicat inculpatului pedepse individualizate conform prevederilor legale, și că recursul ordinar este vădit neîntemeiat. 9 Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este vădit neîntemeiat. Prin urmare, odată ce recursul ordinar este vădit neîntemeiat, el urmează a fi declarat inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (1), 432 alin. (1), (2) pct. 4), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Vladislav Nevreanschi, împotriva sentinței Judecătoriei Bălți din 18 martie 2016 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 15 iunie 2016, în privința inculpatului Celapchin Serghei Oleg, pe motiv că este vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 14 decembrie 2016. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Iurie Diaconu Elena Covalenco 10