1ra-867/16 — Art. 188 alin.2 lit.b,e CP

Prin sentința Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 19 mai 2015, Gheban Serghei a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.188 alin.(2) lit. b), e) Cod penal la 8 (opt) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, Gheban Serghei la 16.09.2013 aproximativ ora 05.00, împreună cu o altă persoană nestabilită de organul de urmărire penală, aflîndu-se pe aleea de pe str. Alecu-Russo, la intersecția cu str. Dimo, mun. Chișinău, avînd intenția atacului asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, prin aplicarea violenței periculoase pentru viața și sănătatea persoanei, 1-a atacat și i-a aplicat cet. Colesnicenco Alexandr o lovitură cu piatra în regiunea capului, cauzîndu-i conform raportului de expertiză medico-legală nr.4684 din 17.09.2013, traumă cranio cerebrală închisă, manifestată prin comoție cerebrală, fractura corpului os zigomatic pe stînga, cu deplasarea fragmentelor, hemoragie totală în segmentul lateral al scalei ochiului stîng, în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, cu suprafața de interacțiune limitată, care se califică ca vătămări corporale ușoare, după care, în mod deschis, a sustras de la acesta telefonul 1 mobil de model „Palm”, la prețul de 1200 lei, în care activa cartela sim cu nr.0600321677, la prețul de 30 lei și din buzunar a sustras suma de 5 lei, pricinuindu- i astfel părții vătămate un prejudiciu material în sumă totală de 1235 lei.

Nefiind de acord cu sentința, a declarat apel avocatul Gușan Vasile în interesele inculpatului Gheban Serghei, prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care acțiunile inculpatului să fie calificate conform prevederilor art. 187 alin.(2) lit. e) Cod penal, adică jaful și în baza acestui articol a fi aplicată o pedeapsă minimă condiționată conform art. 90 Cod penal. În motivarea apelului a invocat că acțiunile inculpatului nu au fost însoțite de violență periculoasă pentru viața sau sănătatea părții vătămate, respectiv, nu cad sub incidența dispoziției art. 188 alin.(2) lit. b), e) Cod penal și urmează a fi calificate în baza art. 187 alin.(2) lit. e) Cod penal, adică jaful.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29 septembrie 2015, a fost respins apelul declarat ca nefondat și menținută sentința fără modificări. 4.1 În argumentarea soluției adoptate instanța de apel a constatat că instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că inculpatul a săvîrșit infracțiunea imputată lui. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală și care au fost corect apreciate, respectîndu-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Astfel, necătînd la faptul, că inculpatul își recunoaște vina parțial în cele comise, considerînd că a comis jaf și nu tîlhărie, Colegiul a considerat că vina lui se dovedește integral prin cumulul de probe, pertinente, concludente, utile și veridice ce coroborează între ele, și care combat argumentele apelului inclusiv: declarațiile părții vătămate Colesnicenco Alexandr, martorilor Colesnicenco Angela, Pîrhalev Tatiana și materialele cauzei, inclusiv: - procesul-verbal de consemnare a plîngerii din 18.09.2013, prin care Alexandr Colesnicenco a solicitat atragerea la răspundere pe cet. Pîrhalev Vladimir și Gheban Serghei pentru sustragerea de bani și a unui calculator de buzunar de model „Palm”(f. d. 8, vol. I); - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 23.09.2013, prin care s-a ridicat o piatră cu dimensiunea de aproximativ 14*12*2, asemănătoare cu cea cu care a fost lovită victima (f. d. 9, vol. I); - procesul-verbal de examinare a obiectului din 19.10.2013, prin care s-a 2 constatat că ultima dată cînd cartela sim cu numărul 06321677, care era introdusă în telefonul mobil cu IMEI nr.00440145001579, sustras ulterior de la Alexandr Colesnicenco a fost în rețea la 16.09.2013, ora 00:00:55 (f. d. 57, vol. I); - procesul-verbal de examinare a obiectului din 29.10.2013, prin care s-a confirmat că la 20.09.2013, ora 14.06 în tel. mobil cu IMEI nr.00440145001579 a fost introdusă cartela sim cu nr.069255231, care aparține lui Gheban Serghei, ulterior la 23.09.2013, ora 14.52 în același telefon cu același IMEI, a fost introdusă cartela sim cu nr. 060445580, care s-a stabilit că aparținea cet. Verlan Valeriu, ulterior în perioada 01.09.2013 pînă la 17.10.2013 în telefon cu IMEI nr.00440145001579, nu a mai fost introdusă nici o cartelă sim (f.d.69, vol. I); - procesul-verbal de ridicare din 07.12.2013, prin care s-a ridicat de la Verlan Valeriu telefonul mobil de model „Palm” (f. d. 74, vol. I); - procesul-verbal de confruntare din 24.02.2015, prin care Gheban Serghei a recunoscut că de unul singur 1-a lovit și a luat telefonul mobil de la Colesnicenco Alexandr, Pîrhalev Vladimir fiind deja plecat la domiciliu. A mai declarat că în circumstanțe necunoscute telefonul sustras la pierdut, iar din ce motive Colesnicenco Alexandr consideră că 1-a jefuit el nu cunoaște. Tot în cadrul confruntării partea vătămată a confirmat că a fost lovită de Gheban Serghei și i s-a sustras din buzunar suma de 5 lei și telefonul mobil de model „Palm”, însă nu cunoaște cine a fost a doua persoană care era cu Gheban Serghei deoarece se afla la o distanță mare și i-a văzut doar spatele (f. d. 170, vol. I); - raportul de expertiză medico-legală nr. 2384/D din 25.09.2013, solicitat în baza ordonanței de către OUP al SUP al IP CIOCANA, prin care s-a constat că cet. Alexandr Colesnicenco a suferit o traumă cranio cerebrală închisă, manifestată prin comoție cerebrală; fractura corpului os zigomatic pe stînga cu deplasarea fragmentelor; hemoragie totală în segmentul lateral al sclerei ochiului stîng; echimoze cu edem al țesuturilor moi adiacente și escoriații pe față, care au rezultat din acțiunea unui obiect contondent dur cu suprafața de interacțiune limitată, posibil în timpul și circumstanțele indicate, care condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată și se califică ca vătămare ușoară. În momentul cauzării leziunilor corpoale s-a acționat cu suficientă putere pentru a învinge rezistența țesutului moale și osos, în momentul cauzării leziunilor au fost aplicate circa 4-5 lovituri și tinînd cont de localizarea lor puțin probabil să fi fost produse de sine stătător (f. d. 29, vol. I); - raportul de constatare medico-legală nr.4684 din 17.09.2013, efectuat în baza unei solicitări personale prin care s-a constatat că traumele suferite de cet. Colesnicenco Alexandr sunt de o gravitate medie și calificate ca o vătămare 3 ușoară (f. d. 30, vol. I); Colegiul a constatat că aceste probe, coroborează cu întreaga sistemă de probe analizată și demonstrează cu certitudine că Gheban Serghei, împreună și după o înțelegere prealabilă cu o altă persoană, nestabilită de organul de urmărire penală, a comis infracțiunea imputată lui, și că acțiunile inculpatului au fost corect calificate în baza art. 188 alin.(2) lit. b), e) Cod penal, tîlhărie, adică atacul săvîrșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de aplicarea violenței periculoase pentru viața și sănătatea persoanei agresate, cu aplicarea unor obiecte folosite în calitate de armă, săvîrșit de două persoane. Analizînd declarațiile martorilor Colesnicenco Angela și Pîrhalev Tatiana, apreciindu-le, conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, se reține, că ele nu indică direct la circumstanțele comiterii tîlhăriei de către inculpat, însă coroborează cu declarațiile părții vătămate referitor la faptul că în acea seară dînsul a fost împreună cu Pîrhalev Vladimir și inculpatul Gheban Serghei, demonstrînd astfel indirect, vina inculpatului în comiterea tîlhăriei imputate și combat argumentele apelului înaintat. Nefondată a fost apreciată de către instanța de apel și poziția apelantului, inclusiv și a inculpatului privitor la faptul că în acțiunile lui Gheban Serghei se conțin elementele infracțiunii de jaf și nu de tîlhărie, deoarece chiar dacă părții vătămate nu i s-au provocat vătămări corporale de grad mediu ori grave, inculpatul 1-a atacat și i-a aplicat ultimului o lovitură cu piatra în regiunea capului. Aplicarea violenței periculoasă pentru viață și sănătate, urmează a fi considerată atît cauzarea de vătămare ușoară a integrității corporale sau a sănătății, urmată de o dereglare de scurtă durată a sănătății, cum a avut loc în cazul dat, sau vătămarea medie a integrității corporale sau a sănătății, care a fost urmată de dereglarea de lungă durată a sănătății, cît și alte acțiuni care, deși nu au pricinuit vătămările menționate, au creat la momentul aplicării lor un pericol real pentru viața și sănătatea victimei, situație relevantă la caz or, lovind cu piatra în regiunea capului părții vătămate, care este un organ vital, a fost aplicată, incontestabil violența periculoasă pentru viața și sănătatea părții vătămate. Așadar, Colegiul a conchis că vătămarea intenționată ușoară a integrității corporale a părții vătămate, în urma atacului intenționat comis de inculpat cu o altă persoană, în cazul dat, cade sub incidența art.188 Cod penal. De asemenea, Colegiul a conchis că, cu toate că inculpatul a atacat partea vătămată nu cu o armă de foc sau rece, ci cu o piatră, acțiunile lui cad sub incidența alin.(2) lit. e) art. 188 Cod penal, deoarece acest indiciu prevede 4 aplicarea nu doar a armei, ci și a altor obiecte folosite ca armă, iar în cazul dat, inculpatul a folosit piatra în calitate de armă atacîndu-1, împreună cu o altă persoană, pe partea vătămată, cu intenția de a sustrage bunurile ultimului. Cu referire la pedeapsa penală stabilită inculpatului, Colegiul consideră, că instanța de fond la stabilirea categoriei și termenului ei, corect a aplicat prevederile legale și în conformitate cu prevederile art. 7, 75 Cod penal a ținu cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvîrșite - că infracțiunea comisă de inculpat face parte din categoria infracțiunilor grave, de persoana celui vinovat, de rolul lui la săvîrșirea infracțiunii, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, corect fiind reținută drept circumstanță atenuantă recunoașterea parțială a vinei, iar agravantă - comiterea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnat pentru infracțiuni similare. Inculpatul anterior a fost condamnat prin sentința judecătoriei Ciocana, mun.Chișinău din 17.10.2007 în baza art.190 alin.(2) lit. b), c) Cod penal la 3 ani închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, iar prin sentința Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 09.12.2009 - în baza art.187 alin.(2) lit. e) Cod penal cu stabilirea pedepsei închisorii pe termen de 2 ani cu executarea cesteia în penitenciar de tip semiînchis, antecedentul penal nefiind stins, astfel, fiind prezentă starea de recidivă simplă. Ținînd cont de cele expuse, Colegiul a considerat că numirea în privința lui Gheban Serghei a pedepsei închisorii cu suspendarea condiționată a executării ei este inaplicabilă or, potrivit art. 90 alin.(4) Cod penal persoanelor care au săvîrșit infracțiuni deosebit de grave și excepțional de grave, precum și în cazul recidivei, condamnarea cu suspendarea condiționată a executării pedepsei nu se aplică.

Împotriva deciziei declară recurs ordinar avocatul Gușan Vasile în numele inculpatului Gheban Serghei și invocînd temeiul prevăzut de art. 427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală solicită casarea sentinței și deciziei emise la caz, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care acțiunile lui Gheban Serghei să fie calificate în baza art. 187 alin.(2) lit. e) Cod penal cu stabilirea pedepsei minime prevăzută de sancțiunea articolului dat și dispunerea, conform art. 90 Cod penal, suspendării condiționate a executării pedepsei. În susținerea recursului invocă aceleași motive declarate în apel la pct. 3 al prezentei decizii. 5.1 În conformitate cu prevederile art. 431 alin.1) pct.11) Cod de procedură 5 penală, procurorul a depus referință, solicitînd respingerea recursului deoarece argumentele asupra cărora indică recurentul, au fost obiect de judecare în instanța de apel, care respectînd prevederile art. 414, 417 Cod de procedură penală, s-a pronunțat asupra lor. Toate probele administrate au primit apreciere corectă și instanța de judecată just a încadrat acțiunile lui Gheban Serghei în baza art. 188 alin.(2) Cod penal.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar în baza materialelor din dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că acesta este vădit neîntemeiat. În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Raportînd aceste prevederi la speța examinată, Colegiul penal reține că recurentul în recursul declarat indică drept temei de casare pct. 6) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală care stipulează că hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul cînd hotărîrea atacată nu cuprinde motivele legale pe care se întemeiază soluția, însă de fapt invocă că faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, eroare care se atribuie la pct.12) alin.(1) al art. 427 Cod de procedură penală. Instanța de recurs menționează că nici unul din prevederile la care se referă autorul recursului nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorii de drept, care ar servi ca temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei instanței de apel. Colegiul penal reține, că instanțele de fond judecînd cauza și verificînd probele în ședința de judecată cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală le-a dat o apreciere justă potrivit art. 101 Cod de procedură penală din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenței, veridicității și coroborării lor, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, ajungînd la concluzia corectă cu privire la vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 6 188 alin.(2) lit. b), e) Cod penal. Cu referire la temeiul invocat de recurent, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în care se specifică că hotărîrea atacată nu cuprinde motivele legale pe care se întemeiază soluția, Colegiul penal constată că acesta nu și-a găsit confirmarea în urma cercetării materialelor cauzei, dat fiind faptul că, instanța de apel, la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală și prin decizia adoptată corect a menținut sentința privind condamnarea inculpatului Gheban Serghei în baza art. 188 alin.(2) lit. b), e) Cod penal. Mai mult ca atît, Colegiul menționează că motivarea hotărîrii este un proces de analiză și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului, care nu presupune în mod necesar expunerea tuturor elementelor amănunțit, atît timp cît sunt valorificate toate aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt menționate componentele obligatorii ale unei motivări a hotărîrii penale, așa cum s-a procedat, de altfel, în cauza de față. Investită cu o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare a efectuării cercetării judecătorești, just a concluzionat că instanța de fond, analizînd probele administrate corect a stabilit și a reținut în sarcina lui Gheban Serghei încadrarea juridică corespunzătoare prevăzută la art. 188 alin.(2) lit. b), e) Cod penal. Cu referire la motivul invocat de recurent precum că faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, care cade sub incidența art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală Colegiul, verificînd materialele dosarului în raport cu criticele recurentului, conchide că la judecarea apelului instanța a examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, adoptînd o soluție corectă privind menținerea sentinței, care este argumentată și corespunzătoare circumstanțelor de fapt și de drept stabilite în speța dată. Făcînd o analiză minuțioasă a materialelor cauzei, Colegiul penal constată că alegațiile recurentului privitor la pretinsa eroare judiciară reținută la calificarea juridică a acțiunilor inculpatului este vădit nefondată, iar instanța de apel corect și-a motivat soluția de menținere a sentinței. Or, din toate probele examinate și cercetate de către instanțele de fond s-a constatat indubitabil că inculpatul a comis infracțiunea incriminată prin rechizitoriu, iar instanțele de fond nu au făcut o altă încadrare juridică a faptelor comise de către Gheban Serghei decît cea în baza căreia acesta a fost pus sub învinuire. În acest context se menționează că latura obiectivă a tîlhăriei are următoarea structură: a) acțiunea principală care se exprimă prin sustragere; b) acțiunea adiacentă care constă în atacul săvîrșit asupra unei persoane, care este însoțit în mod alternativ de violența periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate sau 7 amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe. Este important ca apariția scopului de sustragere la făptuitor să urmeze după acțiunea de atac însoțită de aplicarea violenței. Prin ”violență periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate”, se înțelege aplicarea intenționată a violenței care s-a soldat cu vătămarea gravă, medie sau ușoară a integrității corporale sau a sănătății, ori care, deși nu a cauzat aceste urmări prejudiciabile, constituie la momentul aplicării ei, datorită metodei de operare, un pericol real pentru viața sau sănătatea persoanei agresate. Raportînd cele menționate la caz, se constată că inculpatul mai întîi a atacat partea vătămată, apoi a sustras de la el telefonul mobil și banii, iar în urma atacului, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 2384/D din 07.10.1013, la partea vătămată Colesnicenco Alexandr s-au constatat leziuni corporale ușoare. Astfel, Colegiul consideră că inculpatul lovind partea vătămată cu piatra în regiunea capului, care este un organ vulnerabil al vieții și sănătății persoanei, a aplicat incontestabil violență periculoasă pentru viața și sănătatea părții vătămate, momente care certifică existența în acțiunile inculpatului a laturii obiective anume a infracțiunii de tîlhărie dar a nu celei de jaf la care se face trimitere în recursul declarat. Cu referire la pedeapsa numită inculpatului, Colegiul reiterează că instanțele de fond corect la stabilirea acesteia au ținut cont de prevederile art. 7, 75 Cod penal, de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvîrșite, de persoana celui vinovat, de rolul lui la săvîrșirea infracțiunii, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, drept circumstanță atenuantă fiind reținută recunoașterea parțială a vinei, iar agravantă - comiterea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru infracțiuni similare, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului și constatînd prezența recidivei, făcînd trimitere la prevederile art. 90 alin.(4) Cod penal, au menționat imposibilitatea aplicării în privința inculpatului a suspendării condiționate a executării pedepsei cu închisoare. În aceeași ordine de idei se indică, că criticile formulate de recurent prin care se invocă aceleași motive ca și în apel, recursul de fapt fiind o copiere a cererii de apel, au format obiect de discuție la judecarea cauzei în instanța de apel și ultima le- a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în prezenta decizie la pct. 4.1, soluție, pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin și a cărei reluare nu se mai impune, avînd în vedere și faptul că verificînd hotărîrea judecătorească în raport și cu prevederile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, nu se identifică existența și a altor motive care analizate din oficiu să ducă la casare, constatîndu-se astfel că recursul declarat este inadmisibil. 8 În consecință, Colegiul reține că, temeiurile invocate de recurent prevăzute la art. 427 alin. (1) pct.6), 12) Cod de procedură penală nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului. Erori de drept în speța examinată nu s-au comis, prin urmare, hotărîrea atacată este legală și întemeiată, iar recursul urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) și alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Vasile Gușan în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29 septembrie 2015, în cauza penală în privința lui Gheban Serghei, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată publicată la 12 mai 2016. Președinte: Nicolae Gordilă Judecători: Liliana Catan Ion Guzun 9