1ra-867/16 — art. 188 alin.2 lit.b,e CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 188 alin.2 lit.b,e CP
- Temei legal
- art. 427 alin.1 pct.6,12 CPP
1ra-867/16 — art. 188 alin.2 lit.b,e CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Dosarul nr. 1ra-867/2016
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
13 aprilie 2016 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
Președinte Nicolae Gordilă
Judecători Liliana Catan
Ion Guzun
examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de
avocatul Vasile Gușan în numele inculpatului, prin care se solicită casarea sentinței
Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 19 mai 2015 și a deciziei Colegiului penal
al Curții de Apel Chișinău din 29 septembrie 2015, în cauza penală în privința lui
Gheban Serghei Oleg, născut la
09.03.1990, originar și locuitor în mun.
Chișinău, str. Vasile Varzaru 5/1, ap. 40,
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 04.03.2015 - 19.05.2015;
Instanța de apel: 09.07.2015 - 29.09.2015;
Instanța de recurs: 21.03.2016-13.04.2016;
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 19 mai 2015, Gheban
Serghei a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.188 alin.(2) lit. b), e) Cod
penal la 8 (opt) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.
Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, Gheban Serghei
la 16.09.2013 aproximativ ora 05.00, împreună cu o altă persoană nestabilită de
organul de urmărire penală, aflîndu-se pe aleea de pe str. Alecu-Russo, la intersecția
cu str. Dimo, mun. Chișinău, avînd intenția atacului asupra unei persoane în scopul
sustragerii bunurilor, prin aplicarea violenței periculoase pentru viața și sănătatea
persoanei, 1-a atacat și i-a aplicat cet. Colesnicenco Alexandr o lovitură cu piatra în
regiunea capului, cauzîndu-i conform raportului de expertiză medico-legală nr.4684
din 17.09.2013, traumă cranio cerebrală închisă, manifestată prin comoție cerebrală,
fractura corpului os zigomatic pe stînga, cu deplasarea fragmentelor, hemoragie
totală în segmentul lateral al scalei ochiului stîng, în rezultatul acțiunii traumatice a
unui obiect contondent dur, cu suprafața de interacțiune limitată, care se califică ca
vătămări corporale ușoare, după care, în mod deschis, a sustras de la acesta telefonul
1
mobil de model „Palm”, la prețul de 1200 lei, în care activa cartela sim cu
nr.0600321677, la prețul de 30 lei și din buzunar a sustras suma de 5 lei, pricinuindu-
i astfel părții vătămate un prejudiciu material în sumă totală de 1235 lei.
Nefiind de acord cu sentința, a declarat apel avocatul Gușan Vasile în
interesele inculpatului Gheban Serghei, prin care a solicitat casarea sentinței,
rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru
prima instanță, prin care acțiunile inculpatului să fie calificate conform prevederilor
art. 187 alin.(2) lit. e) Cod penal, adică jaful și în baza acestui articol a fi aplicată o
pedeapsă minimă condiționată conform art. 90 Cod penal.
În motivarea apelului a invocat că acțiunile inculpatului nu au fost însoțite
de violență periculoasă pentru viața sau sănătatea părții vătămate, respectiv, nu cad
sub incidența dispoziției art. 188 alin.(2) lit. b), e) Cod penal și urmează a fi calificate
în baza art. 187 alin.(2) lit. e) Cod penal, adică jaful.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29 septembrie
2015, a fost respins apelul declarat ca nefondat și menținută sentința fără modificări.
4.1 În argumentarea soluției adoptate instanța de apel a constatat că instanța de
judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia
că inculpatul a săvîrșit infracțiunea imputată lui.
Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la
cauza penală și care au fost corect apreciate, respectîndu-se prevederile art. 101
Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței,
utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al
coroborării lor.
Astfel, necătînd la faptul, că inculpatul își recunoaște vina parțial în cele comise,
considerînd că a comis jaf și nu tîlhărie, Colegiul a considerat că vina lui se dovedește
integral prin cumulul de probe, pertinente, concludente, utile și veridice ce
coroborează între ele, și care combat argumentele apelului inclusiv: declarațiile
părții vătămate Colesnicenco Alexandr, martorilor Colesnicenco Angela,
Pîrhalev Tatiana și materialele cauzei, inclusiv:
- procesul-verbal de consemnare a plîngerii din 18.09.2013, prin care
Alexandr Colesnicenco a solicitat atragerea la răspundere pe cet. Pîrhalev
Vladimir și Gheban Serghei pentru sustragerea de bani și a unui calculator de
buzunar de model „Palm”(f. d. 8, vol. I);
- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 23.09.2013, prin care s-a
ridicat o piatră cu dimensiunea de aproximativ 14*12*2, asemănătoare cu cea cu care
a fost lovită victima (f. d. 9, vol. I);
- procesul-verbal de examinare a obiectului din 19.10.2013, prin care s-a
2
constatat că ultima dată cînd cartela sim cu numărul 06321677, care era introdusă
în telefonul mobil cu IMEI nr.00440145001579, sustras ulterior de la Alexandr
Colesnicenco a fost în rețea la 16.09.2013, ora 00:00:55 (f. d. 57, vol. I);
- procesul-verbal de examinare a obiectului din 29.10.2013, prin care s-a
confirmat că la 20.09.2013, ora 14.06 în tel. mobil cu IMEI nr.00440145001579 a
fost introdusă cartela sim cu nr.069255231, care aparține lui Gheban Serghei,
ulterior la 23.09.2013, ora 14.52 în același telefon cu același IMEI, a fost introdusă
cartela sim cu nr. 060445580, care s-a stabilit că aparținea cet. Verlan Valeriu,
ulterior în perioada 01.09.2013 pînă la 17.10.2013 în telefon cu IMEI
nr.00440145001579, nu a mai fost introdusă nici o cartelă sim (f.d.69, vol. I);
- procesul-verbal de ridicare din 07.12.2013, prin care s-a ridicat de la
Verlan Valeriu telefonul mobil de model „Palm” (f. d. 74, vol. I);
- procesul-verbal de confruntare din 24.02.2015, prin care Gheban Serghei
a recunoscut că de unul singur 1-a lovit și a luat telefonul mobil de la
Colesnicenco Alexandr, Pîrhalev Vladimir fiind deja plecat la domiciliu. A mai
declarat că în circumstanțe necunoscute telefonul sustras la pierdut, iar din ce
motive Colesnicenco Alexandr consideră că 1-a jefuit el nu cunoaște. Tot în
cadrul confruntării partea vătămată a confirmat că a fost lovită de Gheban
Serghei și i s-a sustras din buzunar suma de 5 lei și telefonul mobil de model
„Palm”, însă nu cunoaște cine a fost a doua persoană care era cu Gheban Serghei
deoarece se afla la o distanță mare și i-a văzut doar spatele (f. d. 170, vol. I);
- raportul de expertiză medico-legală nr. 2384/D din 25.09.2013, solicitat
în baza ordonanței de către OUP al SUP al IP CIOCANA, prin care s-a constat
că cet. Alexandr Colesnicenco a suferit o traumă cranio cerebrală închisă,
manifestată prin comoție cerebrală; fractura corpului os zigomatic pe stînga cu
deplasarea fragmentelor; hemoragie totală în segmentul lateral al sclerei ochiului
stîng; echimoze cu edem al țesuturilor moi adiacente și escoriații pe față, care au
rezultat din acțiunea unui obiect contondent dur cu suprafața de interacțiune
limitată, posibil în timpul și circumstanțele indicate, care condiționează
dereglarea sănătății de scurtă durată și se califică ca vătămare ușoară. În
momentul cauzării leziunilor corpoale s-a acționat cu suficientă putere pentru a
învinge rezistența țesutului moale și osos, în momentul cauzării leziunilor au
fost aplicate circa 4-5 lovituri și tinînd cont de localizarea lor puțin probabil să
fi fost produse de sine stătător (f. d. 29, vol. I);
- raportul de constatare medico-legală nr.4684 din 17.09.2013, efectuat în
baza unei solicitări personale prin care s-a constatat că traumele suferite de cet.
Colesnicenco Alexandr sunt de o gravitate medie și calificate ca o vătămare
3
ușoară (f. d. 30, vol. I);
Colegiul a constatat că aceste probe, coroborează cu întreaga sistemă de probe
analizată și demonstrează cu certitudine că Gheban Serghei, împreună și după o
înțelegere prealabilă cu o altă persoană, nestabilită de organul de urmărire penală, a
comis infracțiunea imputată lui, și că acțiunile inculpatului au fost corect calificate
în baza art. 188 alin.(2) lit. b), e) Cod penal, tîlhărie, adică atacul săvîrșit asupra
unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de aplicarea violenței
periculoase pentru viața și sănătatea persoanei agresate, cu aplicarea unor obiecte
folosite în calitate de armă, săvîrșit de două persoane.
Analizînd declarațiile martorilor Colesnicenco Angela și Pîrhalev Tatiana,
apreciindu-le, conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, se reține, că
ele nu indică direct la circumstanțele comiterii tîlhăriei de către inculpat, însă
coroborează cu declarațiile părții vătămate referitor la faptul că în acea seară dînsul a
fost împreună cu Pîrhalev Vladimir și inculpatul Gheban Serghei, demonstrînd astfel
indirect, vina inculpatului în comiterea tîlhăriei imputate și combat argumentele
apelului înaintat.
Nefondată a fost apreciată de către instanța de apel și poziția apelantului,
inclusiv și a inculpatului privitor la faptul că în acțiunile lui Gheban Serghei se
conțin elementele infracțiunii de jaf și nu de tîlhărie, deoarece chiar dacă părții
vătămate nu i s-au provocat vătămări corporale de grad mediu ori grave,
inculpatul 1-a atacat și i-a aplicat ultimului o lovitură cu piatra în regiunea
capului. Aplicarea violenței periculoasă pentru viață și sănătate, urmează a fi
considerată atît cauzarea de vătămare ușoară a integrității corporale sau a
sănătății, urmată de o dereglare de scurtă durată a sănătății, cum a avut loc în
cazul dat, sau vătămarea medie a integrității corporale sau a sănătății, care a fost
urmată de dereglarea de lungă durată a sănătății, cît și alte acțiuni care, deși nu
au pricinuit vătămările menționate, au creat la momentul aplicării lor un
pericol real pentru viața și sănătatea victimei, situație relevantă la caz or,
lovind cu piatra în regiunea capului părții vătămate, care este un organ vital, a
fost aplicată, incontestabil violența periculoasă pentru viața și sănătatea părții
vătămate.
Așadar, Colegiul a conchis că vătămarea intenționată ușoară a integrității
corporale a părții vătămate, în urma atacului intenționat comis de inculpat cu o
altă persoană, în cazul dat, cade sub incidența art.188 Cod penal.
De asemenea, Colegiul a conchis că, cu toate că inculpatul a atacat partea
vătămată nu cu o armă de foc sau rece, ci cu o piatră, acțiunile lui cad sub
incidența alin.(2) lit. e) art. 188 Cod penal, deoarece acest indiciu prevede
4
aplicarea nu doar a armei, ci și a altor obiecte folosite ca armă, iar în cazul dat,
inculpatul a folosit piatra în calitate de armă atacîndu-1, împreună cu o altă
persoană, pe partea vătămată, cu intenția de a sustrage bunurile ultimului.
Cu referire la pedeapsa penală stabilită inculpatului, Colegiul consideră, că
instanța de fond la stabilirea categoriei și termenului ei, corect a aplicat prevederile
legale și în conformitate cu prevederile art. 7, 75 Cod penal a ținu cont de caracterul
și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvîrșite - că infracțiunea comisă de
inculpat face parte din categoria infracțiunilor grave, de persoana celui vinovat,
de rolul lui la săvîrșirea infracțiunii, de circumstanțele cauzei care atenuează ori
agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și
reeducării vinovatului, corect fiind reținută drept circumstanță atenuantă
recunoașterea parțială a vinei, iar agravantă - comiterea infracțiunii de către o
persoană care anterior a fost condamnat pentru infracțiuni similare.
Inculpatul anterior a fost condamnat prin sentința judecătoriei Ciocana,
mun.Chișinău din 17.10.2007 în baza art.190 alin.(2) lit. b), c) Cod penal la 3
ani închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, iar prin
sentința Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 09.12.2009 - în baza art.187
alin.(2) lit. e) Cod penal cu stabilirea pedepsei închisorii pe termen de 2 ani cu
executarea cesteia în penitenciar de tip semiînchis, antecedentul penal nefiind
stins, astfel, fiind prezentă starea de recidivă simplă.
Ținînd cont de cele expuse, Colegiul a considerat că numirea în privința lui
Gheban Serghei a pedepsei închisorii cu suspendarea condiționată a executării
ei este inaplicabilă or, potrivit art. 90 alin.(4) Cod penal persoanelor care au
săvîrșit infracțiuni deosebit de grave și excepțional de grave, precum și în cazul
recidivei, condamnarea cu suspendarea condiționată a executării pedepsei nu se
aplică.
Împotriva deciziei declară recurs ordinar avocatul Gușan Vasile în
numele inculpatului Gheban Serghei și invocînd temeiul prevăzut de art. 427
alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală solicită casarea sentinței și deciziei
emise la caz, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului
stabilit pentru prima instanță, prin care acțiunile lui Gheban Serghei să fie
calificate în baza art. 187 alin.(2) lit. e) Cod penal cu stabilirea pedepsei minime
prevăzută de sancțiunea articolului dat și dispunerea, conform art. 90 Cod penal,
suspendării condiționate a executării pedepsei.
În susținerea recursului invocă aceleași motive declarate în apel la pct. 3 al
prezentei decizii.
5.1 În conformitate cu prevederile art. 431 alin.1) pct.11) Cod de procedură
5
penală, procurorul a depus referință, solicitînd respingerea recursului deoarece
argumentele asupra cărora indică recurentul, au fost obiect de judecare în instanța
de apel, care respectînd prevederile art. 414, 417 Cod de procedură penală, s-a
pronunțat asupra lor. Toate probele administrate au primit apreciere corectă și
instanța de judecată just a încadrat acțiunile lui Gheban Serghei în baza art. 188
alin.(2) Cod penal.
Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar în baza
materialelor din dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea
acestuia din următoarele considerente.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală
instanța de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat
împotriva hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității
acestuia în cazul în care constată că acesta este vădit neîntemeiat.
În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel
pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond
și de apel.
Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept
material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la
faptele reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu
respectarea dispozițiilor de drept formal și material.
Raportînd aceste prevederi la speța examinată, Colegiul penal reține că
recurentul în recursul declarat indică drept temei de casare pct. 6) alin. (1) al art. 427
Cod de procedură penală care stipulează că hotărîrile instanței de apel pot fi supuse
recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel
în cazul cînd hotărîrea atacată nu cuprinde motivele legale pe care se întemeiază
soluția, însă de fapt invocă că faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită,
eroare care se atribuie la pct.12) alin.(1) al art. 427 Cod de procedură penală.
Instanța de recurs menționează că nici unul din prevederile la care se referă
autorul recursului nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorii de drept,
care ar servi ca temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei
instanței de apel.
Colegiul penal reține, că instanțele de fond judecînd cauza și verificînd probele
în ședința de judecată cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură
penală le-a dat o apreciere justă potrivit art. 101 Cod de procedură penală din punct
de vedere al pertinenței, utilității, concludenței, veridicității și coroborării lor,
stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, ajungînd la concluzia
corectă cu privire la vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art.
6
188 alin.(2) lit. b), e) Cod penal.
Cu referire la temeiul invocat de recurent, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6)
Cod de procedură penală, în care se specifică că hotărîrea atacată nu cuprinde
motivele legale pe care se întemeiază soluția, Colegiul penal constată că acesta nu
și-a găsit confirmarea în urma cercetării materialelor cauzei, dat fiind faptul că,
instanța de apel, la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417
alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală și prin decizia adoptată corect a
menținut sentința privind condamnarea inculpatului Gheban Serghei în baza art. 188
alin.(2) lit. b), e) Cod penal.
Mai mult ca atît, Colegiul menționează că motivarea hotărîrii este un proces de
analiză și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului, care nu presupune în mod necesar
expunerea tuturor elementelor amănunțit, atît timp cît sunt valorificate toate
aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt menționate componentele
obligatorii ale unei motivări a hotărîrii penale, așa cum s-a procedat, de altfel, în
cauza de față. Investită cu o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare a efectuării
cercetării judecătorești, just a concluzionat că instanța de fond, analizînd probele
administrate corect a stabilit și a reținut în sarcina lui Gheban Serghei încadrarea
juridică corespunzătoare prevăzută la art. 188 alin.(2) lit. b), e) Cod penal.
Cu referire la motivul invocat de recurent precum că faptei săvîrșite i s-a dat
o încadrare juridică greșită, care cade sub incidența art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod
de procedură penală Colegiul, verificînd materialele dosarului în raport cu criticele
recurentului, conchide că la judecarea apelului instanța a examinat cauza sub toate
aspectele, complet și obiectiv, adoptînd o soluție corectă privind menținerea
sentinței, care este argumentată și corespunzătoare circumstanțelor de fapt și de
drept stabilite în speța dată.
Făcînd o analiză minuțioasă a materialelor cauzei, Colegiul penal constată că
alegațiile recurentului privitor la pretinsa eroare judiciară reținută la calificarea
juridică a acțiunilor inculpatului este vădit nefondată, iar instanța de apel corect și-a
motivat soluția de menținere a sentinței. Or, din toate probele examinate și cercetate
de către instanțele de fond s-a constatat indubitabil că inculpatul a comis infracțiunea
incriminată prin rechizitoriu, iar instanțele de fond nu au făcut o altă încadrare
juridică a faptelor comise de către Gheban Serghei decît cea în baza căreia acesta a
fost pus sub învinuire.
În acest context se menționează că latura obiectivă a tîlhăriei are următoarea
structură: a) acțiunea principală care se exprimă prin sustragere; b) acțiunea
adiacentă care constă în atacul săvîrșit asupra unei persoane, care este însoțit în mod
alternativ de violența periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate sau
7
amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe. Este important ca apariția scopului
de sustragere la făptuitor să urmeze după acțiunea de atac însoțită de aplicarea
violenței. Prin ”violență periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei
agresate”, se înțelege aplicarea intenționată a violenței care s-a soldat cu vătămarea
gravă, medie sau ușoară a integrității corporale sau a sănătății, ori care, deși nu a
cauzat aceste urmări prejudiciabile, constituie la momentul aplicării ei, datorită
metodei de operare, un pericol real pentru viața sau sănătatea persoanei agresate.
Raportînd cele menționate la caz, se constată că inculpatul mai întîi a atacat
partea vătămată, apoi a sustras de la el telefonul mobil și banii, iar în urma atacului,
conform raportului de expertiză medico-legală nr. 2384/D din 07.10.1013, la partea
vătămată Colesnicenco Alexandr s-au constatat leziuni corporale ușoare. Astfel,
Colegiul consideră că inculpatul lovind partea vătămată cu piatra în regiunea
capului, care este un organ vulnerabil al vieții și sănătății persoanei, a aplicat
incontestabil violență periculoasă pentru viața și sănătatea părții vătămate,
momente care certifică existența în acțiunile inculpatului a laturii obiective
anume a infracțiunii de tîlhărie dar a nu celei de jaf la care se face trimitere în
recursul declarat.
Cu referire la pedeapsa numită inculpatului, Colegiul reiterează că
instanțele de fond corect la stabilirea acesteia au ținut cont de prevederile art. 7,
75 Cod penal, de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvîrșite, de
persoana celui vinovat, de rolul lui la săvîrșirea infracțiunii, de circumstanțele
cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, drept circumstanță atenuantă
fiind reținută recunoașterea parțială a vinei, iar agravantă - comiterea
infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru
infracțiuni similare, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării
vinovatului și constatînd prezența recidivei, făcînd trimitere la prevederile art.
90 alin.(4) Cod penal, au menționat imposibilitatea aplicării în privința
inculpatului a suspendării condiționate a executării pedepsei cu închisoare.
În aceeași ordine de idei se indică, că criticile formulate de recurent prin care
se invocă aceleași motive ca și în apel, recursul de fapt fiind o copiere a cererii de
apel, au format obiect de discuție la judecarea cauzei în instanța de apel și ultima le-
a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în prezenta decizie
la pct. 4.1, soluție, pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin și a cărei reluare
nu se mai impune, avînd în vedere și faptul că verificînd hotărîrea judecătorească în
raport și cu prevederile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, nu se identifică
existența și a altor motive care analizate din oficiu să ducă la casare, constatîndu-se
astfel că recursul declarat este inadmisibil.
8
În consecință, Colegiul reține că, temeiurile invocate de recurent prevăzute la
art. 427 alin. (1) pct.6), 12) Cod de procedură penală nu și-au găsit confirmarea la
examinarea recursului. Erori de drept în speța examinată nu s-au comis, prin urmare,
hotărîrea atacată este legală și întemeiată, iar recursul urmează a fi declarat
inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) și alin. (2) pct. 4) Cod de
procedură penală, Colegiul penal,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Vasile Gușan în
numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău
din 29 septembrie 2015, în cauza penală în privința lui Gheban Serghei, ca fiind
vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată publicată la 12 mai 2016.
Președinte: Nicolae Gordilă
Judecători: Liliana Catan
Ion Guzun
9