1ra-1787/2014 — art. 188 al. 2 lit. b, e, f, 84 CP

1ra-1787/2014 — art. 188 al. 2 lit. b, e, f, 84 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul nr. 1ra-1787/2014

Curtea Supremă de Justiție 1ra-42/2015

D E C I Z I E

14 ianuarie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

președinte – Nicolae Gordilă,

judecători – Ion Guzun și Liliana Catan,

în camera de consiliu, fără citarea părților, a examinat admisibilitatea în principiu a

recursului ordinar, declarat de avocatul Alexandr Hramcenco în numele inculpatului

Baluța Serghei, împotriva sentinței Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 14 aprilie

2014 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 august 2014, în

cauza penală în privința lui

Baluța Serghei Mihail, născut la 09 octombrie 1991, originar din

mun. Chișinău, fără loc permanent de trai.

Termenul examinării cauzei:

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție asupra recursului în cauză în baza

actelor din dosar,

C O N S T A T Ă :

Baluța Serghei a fost condamnat în baza art. 188 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal la 6

(șase) ani închisoare în penitenciar de tip închis.

Conform art.84 alin. (4) Cod penal la pedeapsa stabilită prin prezenta sentință, s-

a adăugat parțial pedeapsă stabilită și neexecutată prin sentința Judecătoriei Ialoveni

din 13 decembrie 2013, fiindu-i aplicată lui Baluța Serghei Mihail pedeapsă

definitivă de 7 (șapte) ani închisoare cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis.

de 20 septembrie 2013, în jurul orelor 23:50, împreună și prin înțelegere prealabilă cu

persoane neidentificate de organul de urmărire penală, aflîndu-se pe str. Bănulescu

Bodoni, 57, mun. Chișinău, avînd scopul sustragerii bunurilor altei persoane, l-au

agresat fizic pe cet.Cebotari Pavel, după care Baluța Serghei, avînd la sine un cuțit, l-

a atacat și amenințîndu-1 cu aplicarea violenței periculoase pentru viața și sănătatea

persoanei a cerut transmiterea banilor în sumă de 5000 de lei.

Tot el, Baluța Serghei, la data de 21 septembrie 2013, în jurul orelor 00:30,

împreună cu Saveliev Veaceslav, aflîndu-se pe str. Bănulescu Bodoni, 57, mun.

Chișinău și avînd scopul sustragerii bunurilor altei persoane, avînd la sine un cuțit, 1-

a atacat pe Molodeț Valeriu și amenințîndu-1 cu aplicarea violenței periculoase

pentru viața și sănătatea persoanei, în mod deschis a sustras de la ultimul telefonul

mobil de model ,,Samsung 5610” cu nr. de IMEI - 353630055667040, cu SIM cartela

cu nr. 078623592, la preț de 1000 lei, pe care ulterior l-a transmis lui Saveliev

Veaceslav, iar aceasta la rîndul său a sustras ceasul de mînă de model ,,EYKI” la preț

1

de 300 lei și brățară din argint la preț de 50 de lei, cauzîndu-i părții vătămate Molodeț

Valeriu o daună materială în proporții considerabile, la sumă totală de 1350 lei.

Prin acțiunile sale intenționate cet. Baluța Serghei, a săvîrșit tîlhăria, adică atacul

săvîrșit asupra persoanelor în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de aplicarea

violenței periculoase pentru viața și sănătatea persoanelor agresate, după semnele

calificative: de două sau mai multe persoane, cu folosirea obiectelor în calitate de

armă și cu cauzarea de daune în proporții considerabile - infracțiune prevăzută de art.

188 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal.

- procurorul Aliona Lașcu, în care a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea

unei noi hotărîri, cu pedeapsă mai aspră în privința lui Baluța Serghei. În motivarea

apelului declarat s-a invocat precum că, urmare a modificărilor operate în Codul

penal prin Legea nr. 119 din 23 mai 2013, publicată la 21 iunie 2013 în Monitorul

Oficial nr. 130-134, la alin. (2) al art. 188 din Codul penal, limita minimă a pedepsei

prevăzute de lege este închisoarea de la 8 ani. Inculpatul a săvîrșit infracțiunea după

ce modificările au intrat în vigoare, în aceste circumstanțe instanța a admis o eroare

de drept.

Totodată, la stabilirea pedepsei, aceasta urmează să fie individualizată, ținîndu-

se cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei, prevăzute de art. 75 Cod

penal, inclusiv de gravitatea infracțiunii săvîrșite, fiind comisă o infracțiune gravă, de

motivul acesteia, de personalitatea inculpatului, avînd în vederea că acesta nu este

pentru prima dată în conflict cu legea.

- inculpatul Baluța Serghei și avocatul său Hramcenco Alexandr, care au

solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîrii, prin

care lui Baluța Serghei să fie stabilită pedeapsă nonprivativă de libertate. În motivare

apelanții au indicat că Baluța Serghei a recunoscut vina în comiterea infracțiunii

imputabile; în cazul dat există un șir de circumstanțele atenuante excepționale, cum

ar fi: săvîrșirea infracțiunii ca urmare a unui concurs de împrejurări grele de ordin

personal sau familial; prevenirea de către vinovat a urmărilor prejudiciabile ale

infracțiunii săvîrșite, repararea benevolă a pagubei pricinuite sau înlăturarea daunei

cauzate; auto-denunțarea, contribuirea activă la descoperirea infracțiunii sau la

identificarea infractorilor ori recunoașterea vinovăției; ilegalitatea sau imoralitatea

acțiunilor victimei care au provocat infracțiunea; săvirșirea infracțiunii cu depășirea

limitelor legale ale legitimei apărări, stării de extremă necesitate.

Apelanții au menționat că, urmează a fi considerate ca circumstanțe atenuante și

următoarele circumstanțe: împăcarea inculpatului cu părțile vătămate, căință sinceră

în cele săvîrșite, recuperarea pagubei pricinuite, inclusive pagubei morale părții

vătămate, garanția organizației Concordia precum că va depune efort și va întreprinde

acțiuni active pentru a se implica în procesul de reintegrare socială a lui Serghei

Baluța, precum și depășirea situației de criză în care acesta se află la momentul

actual, inclusiv asigurarea lui Serghei Baluța cu locul de trai și cu locul de muncă.

Totodată, apelanții, au menționat precum că semnele calificative ale infracțiunii

săvîrșite de Baluța Serghei, pe care instanță în fond le consideră dovedite, în fapt nu

sunt prezente. Apelanții au considerat că în situația dată nu suntem în față unei tîlhării

săvîrșite de două sau mai multe persoane. Cuțitaș a avut numai Serghei Baluța și

2

numai el a amenințat cu cuțitaș pe partea vătămată, apărîndu-se, iar prezență la fața

locului și a altor persoane nu înseamnă faptul coparticipației, sau mai ales

participației complexe, în sensul art.44, 45 din Cod penal, iar referitor la semnul

calificativ „cu cauzarea de daune în proporții considerabile”, partea apărării la fel

consideră că semnul calificativ dat nu este dovedit de acuzarea. Conform alin.(2) art.

126 Cod penal: „Caracterul considerabil sau esențial al daunei cauzate se stabilește

luîndu-se în considerare valoarea, cantitatea și însemnătatea bunurilor pentru victimă,

starea materială și venitul acesteia, existența persoanelor întreținute, alte circumstanțe

care influențează esențial asupra stării materiale a victimei”. Caracterul considerabil

al prejudiciului cauzat părții vătămate a fost stabilit reieșind în exclusivitate din

declarațiile părții vătămate însuși. Instanță în fond nu a stabilit starea materială a

părții vătămate și venitul acesteia, aceste circumstanțe nefiind confirmate de vre-un

document oficial, certificat privind venituri sau adeverință privind neîncadrarea în

cîmpul muncii. Astfel, consideră că în cazul dat lipsește temeiul pentru incriminarea

semnului calificativ al infracțiunii ca „cauzarea de daune în proporții considerabile”.

Referitor la semnul calificativ „cu aplicarea armei sau altor obiecte folosite în

calitate de armă”, partea apărării a menționat precum că în cazul dat Baluța Serghei

nu a folosit armă - cuțitaș, deoarece pe nimeni nu a tăiat, însă numai a arătat cuțitaș

pentru apărarea personală și nu a depășit limitele legale ale legitimei apărării.

Instanță în fond la stabilirea pedepsei a luat în considerație decizia Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 27 februarie 2014, prin care a fost respins apelul

părții apărării cu menținerea sentinței Judecătoriei Ialoveni mun. Chișinău din

13.12.2013. Decizia menționată nu a fost irevocabilă la momentul adoptării sentinței,

iar la momentul de față este atacată cu recurs în Curtea Supremă de Justiție a RM.

Partea apărării a considerat că în privință lui Baluța Serghei s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale, deoarece există un șir de circumstanțele

atenuante excepționale și concomitent absența circumstanțelor agravante permite

aplicarea în privință lui Baluța Serghei prevederilor art. 79 Codul penal cu aplicarea

în cazul dat pedepsei mai blînde decît cea prevăzută de lege.

2014, au fost respinse ca nefondate apelurile inculpatului Baluța Serghei și avocatului

Hramcenco Alexandr și a fost admis apelul procurorului Aliona Lașcu, casată

sentința și pronunțată o nouă hotărîrea prin care: Baluța Serghei a fost condamnat în

baza art. 188 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal la 8 (opt) ani 2 (două) luni închisoare.

Conform art.84 alin.(4) Cod penal, la pedeapsa stabilită prin prezenta sentință, s-

a adăugat parțial pedeapsă stabilită și neexecutată prin sentința Judecătoriei Ialoveni

din 13 decembrie 2013, fiindu-i aplicată lui Baluța Serghei pedeapsă definitivă cu

închisoare pe termen de 9 (nouă) ani cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis.

Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, la pronunțarea sentinței

instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la

concluzia că inculpatul Baluța Serghei a săvîrșit infracțiunea imputată lui.

Astfel, instanța de apel a conchis că întreaga sistemă de probe enumerate în

decizia sa și apreciate de către instanța de judecată prin prisma prevederilor art. 101

Cod de procedură penală, coroborează între ele și demonstrează, incontestabil, faptul

comiterii de către inculpatul Baluța Serghei a infracțiunii prevăzute de art. 188 alin.

3

(2) lit. b), e), f) Cod penal, tîlhăria, adică atacul săvîrșit asupra persoanelor în

scopul sustragerii bunurilor, însoțit de aplicarea violenței periculoase pentru viața și

sănătatea persoanelor agresate, după semnele calificative: de două sau mai multe

persoanei cu folosirea obiectelor în calitate de armă și cu cauzarea de daune în

proporții considerabile.

Instanța de apel a reținut că, în speță, circumstanțele invocate în apelul

inculpatului și apărătorului, n-au fost constatate, astfel, argumentul părții apărării

precum că în cazul dat este posibilă aplicarea unei pedepse mai blînde, neprivative de

libertate, este nefondat.

Privitor la apelul procurorului, instanța de apel a considerat necesar de a-1

admite din considerentul că instanța de fond neîntemeiat i-a aplicat pedeapsa de 6 ani

închisoare, or potrivit modificărilor operate în Codul penal prin Legea nr. 119 din 23

mai 2013, publicată la 21 iunie 2013 în Monitorul Oficial nr. 130-134, sancțiunea la

alin. (2) al art. 188 din Codul penal, prevede pedeapsa închisorii de la 8 ani la 10 ani.

La stabilirea pedepsei pentru Baluța Serghei, instanța de apel, ține cont de

gravitatea infracțiunii săvîrșite, care potrivit art. 16 alin.(4) Codul penal se referă la

categoria celor grave, de lipsa circumstanțelor atenuante și de prezența circumstanței

agravante - săvîrșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată

pentru o infracțiune similară.

împotriva hotărîrilor menționate a declarat recurs ordinar, în care solicită casarea

acestora, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care lui Baluța

Serghei să-i stabilească o pedeapsă nonprivativă de libertate. În motivarea recursului,

apărătorul invocă aceleași motive ca și în instanța de apel (pct. 3). Totodată,

apărătorul menționează că în cazul dat este prezentă circumstanță atenuantă prevăzută

de art. 76 alin. (1) lit. g), j) Cod penal, care ar da posibilă aplicare a prevederilor art.

79 Cod penal.

avocatul Alexandr Hramcenco în numele inculpatului Baluța Serghei, în raport cu

materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul dispune inadmisibilitatea acestuia,

ca fiind vădit neîntemeiat, din următoarele considerente.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în

care constată că este vădit neîntemeiat.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se

pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs.

Potrivit art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală, recursul trebuie să fie

motivat. În corespundere cu art. 430 alin. (5) Cod de procedură penală, cererea de

recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea

ilegalității hotărîrii atacate în acest sens.

Din conținutul recursului ordinar declarat de către apărător, deși nu este indicat

nici un temei prevăzut de art. 427 Cod de procedură penală, se deduc pct. 10), 12) al

acestui articol, și anume că nu a fost corect individualizată pedeapsa aplicată și că

faptei săvîrșite i s-a dat o încadrarea juridică greșită - temeiuri care nu și-au găsit

confirmarea în speța dată.

4

De asemenea, Colegiul reține că în recursul declarat este criticată aprecierea de

către instanțele de judecată a probelor administrate pe caz, însă argumentul invocat

nu este prevăzut de lege ca temei pentru a judeca cauza în ordine de recurs.

Aprecierea probelor ține de soluționarea fondului cauzei de către instanțele de

fond și nu poate constitui temei pentru recurs, cu excepția cazurilor cînd instanțele

menționate, la aprecierea probelor au admis încălcarea anumitor prevederi ale legii

procesuale penale, ce a condiționat comiterea unor erori grave de drept, iar

dezacordul unei părți cu aprecierea probelor de către instanțe nu echivalează cu o

eroare ce ar da temei de casare a unei hotărîri de condamnare sau de achitare.

În opinia Colegiului penal, instanța de apel, în conformitate cu prevederile art.

101 Cod de procedură penală, a examinat complet și obiectiv probele administrate la

dosar, verificându-le sub aspectul pertinenții și concludenții, atât pe cele obținute în

procesul urmăririi penale cât și în cadrul ședințelor de judecată, cât ale apărării atât și

ale acuzării, fapt ce face, ca concluzia despre vinovăția inculpatului Baluța Serghei

privind săvîrșirea infracțiunilor prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal,

să fie întemeiată și legală.

Totodată, apărătorul consideră că acțiunilor inculpatului li s-au dat o încadrarea

juridică greșită deoarece nu a folosit cuțitul. În acest sens, Colegiul penal enunță că

conform procesului-verbal de prezentare a persoanei spre recunoaștere după

fotografie din 09 octombrie 2013, rezultă că partea vătămată Cebotari Pavel a

recunoscut persoana din fotografia cu nr. 2 care în noaptea de 20 septembrie 2013,

lîngă magazinul „Fidesco” din str. Bănulescu Bodoni, 57, mun. Chișinău, l-a

amenințat cu cuțitul și a cerut de la el suma de 5000 lei, aceasta fiind Baluța Serghei.

La fel, conform procesului-verbal de prezentare a persoanei spre recunoaștere după

fotografie din 09 octombrie 2013, rezultă că partea vătămată Molodeț Valeriu a

recunoscut persoana din fotografia cu nr. 3 care în noaptea de 20 septembrie 2013,

lîngă magazinul „Fidesco” din str. Bănulescu Bodoni, 57, mun. Chișinău, 1-a

amenințat cu cuțitul și i-a luat telefonul mobil de model „Samsung”, ceasul de mînă

„EYKI” și brățara, acesta fiind la fel Baluța Serghei.

Colegiul reține că, starea de fapt reținută și de drept apreciată de către instanța

de apel concordă cu circumstanțele stabilite și probele administrate, relatate și

examinate în cuprinsul hotărîrii atacate.

Colegiul penal consideră neîntemeiată poziția părții apărării precum că, în cazul

dat nu există semnele calificative ale infracțiunii prevăzute la art. 188 alin.(2), lit. b),

e), f) Cod penal, și anume inexistența semnului incriminat - „de două sau mai multe

persoane”, deoarece cuțitul a avut numai inculpatul și numai el a amenințat cu cuțit

părțile vătămate, iar faptul prezenței la fața locului și a altor persoane, nu înseamnă

faptul coparticipației. Tîlhăria se consideră consumată din momentul atacului, însoțit

de aplicarea sau amenințarea de aplicare a violenței periculoase pentru viața sau

sănătatea victimei, indiferent de faptul dacă a fost sau nu însușită averea

proprietarului și indiferent de faptul unul sau mai mulți făptuitori au folosit obiecte în

calitate de armă. Principalul, în cazul dat, este ca ceilalți participanți să știe că unul

din participanți aplică sau amenință cu aplicarea armei, și să-și continue acțiunile lor

infracționale, or, în cazul dat, participanții la infracțiune au văzut la inculpatul Baluța

S. cuțitul, au văzut că dînsul amenință partea vătămată cu cuțitul și au continuat

săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.

5

Din aceste considerente este neîntemeiat și argumentul apărării referitor

săvîrșirea de către Baluța Serghei a infracțiunii cu depășirea limitelor legale ale

legitimei apărări sau a stării de extremă necesitate, or, dînsul nu a fost atacat și,

respectiv, nu avea de la ce să se apere, amenințînd părțile vătămate cu cuțitul.

De asemenea, Colegiul penal consideră nefondată și poziția părții apărării

referitor la lipsa în cazul dat și a semnului calificativ „cu cauzarea de daune în

proporții considerabile”, or, atât la urmărirea penală cît și în cadrul instanțelor de

fond, părțile vătămate au comunicat că prejudiciul care li s-a cauzat este pentru dînșii

unul considerabil.

Cu referire la solicitarea părții apărării privind excluderea semnului calificativ

„cu aplicarea altor obiecte folosite în calitate de armă", pe motiv că inculpatul n-a

provocat careva vătămări corporale, ci numai a demonstrat un cuțitaș, Colegiul penal

o consideră ca fiind neîntemeiată, or prin „alte obiecte folosite în calitate de armă” se

înțeleg orice obiecte care pot cauza daune considerabile sănătății sau vieții persoanei

(topor, cuțit, brici, coasă, furcă sau orice obiect metalic etc).

Astfel, Colegiul penal concluzionează că vinovăția inculpatului Baluța Serghei

este pe deplin dovedită și acțiunile acestuia corect sunt calificate, iar la aplicarea

pedepsei de către instanța de apel s-a ținut cont de criteriile generale ale pedepsei,

luîndu-se în considerație gradul pericolului social al infracțiunii comise,

personalitatea celui vinovat, aplicîndu-i-se o pedeapsă în conformitate cu dispozițiile

Părții generale și speciale a Codului penal. Temeiuri de a pune la îndoială aceste

concluzii Colegiul penal nu are.

Cît privește criticile aduse de apărător, precum că instanța de apel la stabilirea

pedepsei urma să aplice prevederile art. 79 Cod penal, Colegiul le respinge ca fiind

vădit neîntemeiate.

Colegiul constată, că conform prevederilor alin. (1) art. 79 Cod penal, instanța

de judecată poate aplica o pedeapsă sub limita minimă, prevăzută de legea penală

pentru infracțiunea respectivă, sau una mai blîndă, de altă categorie, ori poate să nu

aplice pedeapsa complementară obligatorie, ținînd cont de circumstanțele

excepționale ale cauzei, legate de scopul și motivele faptei, de rolul vinovatului în

săvîrșirea infracțiunii, de comportarea lui în timpul și după consumarea infracțiunii,

de alte circumstanțe care micșorează esențial gravitatea faptei și a consecințelor ei,

precum și de contribuirea activă a participantului unei infracțiuni săvîrșite în grup la

descoperirea acesteia.

Asemenea circumstanțe, în speță, nu s-au reținut, iar instanța de apel corect a

respins cerințele părții apărării privind aplicarea prevederilor art. 79 Cod penal.

Totodată, Colegiul constată că recurentul invocă în recurs aceleași argumente ca

și în apel, asupra cărora instanța de apel deja s-a expus motivat și detaliat, iar

concluzia instanței de apel privind vinovăția inculpatului, în opinia instanței de

recurs, este justă și întemeiată.

În consecință, raportînd situația reținută în cauză la prevederile art. 432 alin. (2)

Cod de procedură penală, Colegiul concluzionează că la judecarea cauzei în ordine de

apel, această instanță a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art.414-417

Cod de procedură penală, iar recursul declarat, este inadmisibil, ca vădit neîntemeiat.

6

penală, Colegiul penal,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de avocatul Alexandr Hramcenco

în numele inculpatului Baluța Serghei, împotriva sentinței Judecătoriei Rîșcani, mun.

Chișinău din 14 aprilie 2014 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 26 august 2014, în cauza penală în privința lui Baluța Serghei Mihail, ca fiind

vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Publicată integral la 04 februarie 2015.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

7