1ra-805/2018 — art. 326 alin. 1, 326 alin. 2 lit. c, 290 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Bălți din 25 noiembrie 2016, Culcițchi Ghenadie a fost achitat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (2) lit. c) Cod penal, deoarece nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. S-a încetat procesul penal privind învinuirea lui Culcițchi Ghenadie în comiterea infracțiunilor prevăzute de art.326 alin.(1) și art.290 alin. (1) Cod penal, în legătură cu intervenirea termenului de prescripție.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Culcițchi Ghenadie, la data de 09 iunie 2011 orele 12:00, susținând că are influență asupra procurorului, acuzatorului de stat în procesul penal, Buza Rodica și judecătorului din cadrul Judecătoriei Bălți, Dragan Florintina, aflându-se în biroul său de serviciu amplasat pe XXXXX, a extorcat de la soția clientului său Bocancea Nadejda, suma de 3 000 euro, care conform cursului oficial al băncii Naționale a Moldovei constituie 50 345,70 lei, întru condiționarea persoanelor cu funcții de răspundere la eliberarea de sub arest a inculpatului Bocancea Ghenadie, tot atunci primind prima tranșă din suma estorcată în mărime de 300 euro, care conform cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei, constituie 5 034,57 lei. 1 Ulterior Culcițchi Ghenadie în continuarea acțiunilor sale infracționale la 10 iunie 2011, aflându-se la Judecătoria Bălți, a extorcat de la Bocancea Nadejda restul sumei de 2 700 euro, întru condiționarea procurorului Procuraturii mun. Bălți, Buza Rodica și judecătorului Judecătoriei Bălți, Dragan Florintina, la schimbarea măsurii preventive – arest preventiv inculpatului Bocancea Ghenadie în măsură non – privativă de libertate. În continuare Culcițchi Ghenadie, la 01 iulie 2011, aflându-se în incinta Judecătoriei Bălți, întâlnindu-se cu Bocancea Nadejda, i-a comunicat ultimei că banii estorcați urmează a fi transmiși lui în termeni restrânși, întru condiționarea procurorului și judecătorului la eliberarea de sub arest a inculpatului Bocancea Ghenadie. La data de 04 iulie 2011, avocatul Culcițchi Ghenadie aflându-se în biroul său de serviciu, amplasat pe XXXXX, întru finalizarea acțiunilor sale infracționale, a primit de la Bocancea Nadejda, ultima tranșă din suma estorcată, în mărime de 2 700 euro, care conform cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei constituie 45 351,36 lei, întru condiționarea procurorului și judecătorului la eliberarea lui Bocancea Ghenadie de sub arest preventiv. În momentul primirii sumei de 2 700 euro, Culcițchi Ghenadie, a fost reținut în flagrant de către colaboratorii Direcției Misiuni Speciale MAI, unde pe masa de serviciu a avocatului au fost depistați banii nominalizați. Astfel, acțiunile inculpatului au fost calificate în baza art. 326 alin. (1) Cod penal – „traficul de influență, adică primirea și extorcarea de bani personal pentru sine și o altă persoană, săvârșită intenționat de către o persoană care susține că are influență asupra unui funcționar, cu scopul de a-l face să îndeplinească acțiuni ce intră în obligațiile lui de serviciu, indiferent dacă asemenea acțiuni au fost sau nu săvârșite”. 2.1 Tot el, Culcițchi Ghenadie, în biroul său de serviciu, amplasat pe XXXXX, în safeu, a păstrat fără autorizația corespunzătoare, 17 cartușe 5.45 mm (5.45-30) destinate pentru efectuarea de trageri din pistoale-mitralieră de tip ”AK- 74”, ”AKS-74”, ”AKS-74U”, puștile mitralieră ”RPK-74”, ”RPKS-74”; 8 cartușe 7.62 mm (7,62-39) destinate pentru efectuarea de trageri din pistoale mitralieră ”AK-47”, ”AKM”, ”AKMS”, din puștile mitralieră ”RPK”, ”RPKS”, carabinele SKS, Saiga; 5 cartușe 9 mm (9-18) destinate pentru efectuarea de trageri din pistoale de tip ”Makarov”, ”PPM”, ”APS”, ”Barîșev”, 1 cartuș 5,6 mm (5.6-39) destinate pentru efectuarea de trageri din puștile ”MBO-1”, ”MBO-1m”, care conform raportului de expertiză balistică se referă la categoria muniții. Munițiile în cauză, Culcițchi Ghenadie, le-a păstrat pînă la 04 iulie 2011 orele 17:00, când au fost depistate de către organul de urmărire penală în cadrul percheziției efectuate. Astfel, acțiunile inculpatului au fost calificate în baza art. 290 alin. (1) Cod penal – păstrarea munițiilor fără autorizația corespunzătoare”. 2 2.2 Culcițchi Ghenadie mai este învinuit în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (2) lit. c) CP al RM, și anume pe faptul că, activând în baza licenței de avocat nr. 651 din 29.05.2002, eliberată de Ministerul Justiției R. Moldova, acordând asistența juridică în calitate de avocat cet. Gîrleanu Vasile, în temeiul contractului de asistență juridică nr. 24, semnat cu mama ultimului Gîrleanu Elena la 17.01.2014, acționând intenționat în interes material, susținând că are influență asupra judecătorului din cadrul Judecătoriei Briceni, în procedura de examinare a căruia se afla cauza penală de învinuire a lui Gîrleanu Vasile în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), c), d), e), f) Cod penal, în scopul de a-l determina pe judecător de a aplica o pedeapsă non - privativă de libertate, a pretins de la Gîrleanu Elena bani în sumă de 3 000 Euro, pe care i-a primit personal, în două rate, în echivalentul valutei naționale după cum urmează: la 12.03.2014 a primit de la Gîrleanu Elena mijloace bănești în sumă de 40 000 lei, aflându-se în biroul său de serviciu situat în XXXXX, ca urmare semnând cu aceasta contractul adițional la contractul de asistență juridică nr. 24 din 17.01.2014, fără eliberarea ultimei a careva bon de plată și la 08.07.2014, a primit de la fiul lui Gîrleanu Elena, Gîrleanu Vadim, restul banilor în sumă de 19 560 lei, în apropierea intrării centrale a stadionului orășenesc, situat în mun. Bălți str. Kiev, fără eliberarea ultimului a careva bon de plată, prezentându-i o recipisă prin care a confirmat primirea mijloacelor bănești în sumă de 19 560 lei și 40 000 lei. Conform rechizitoriului, Culcițchi Ghenadie, este învinuit în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (2) lit. c) Cod penal, cu următoarele semne de calificare: pretinderea, acceptarea și primirea personal de bunuri sub formă de valori valutare pentru sine sau pentru o altă persoană care susține că are influență asupra unei persoane publice, pentru a-l face să îndeplinească acțiuni în exercitarea funcției sale, indiferent dacă asemenea acțiuni au fost sau nu săvârșite, cu primirea de bunuri în proporții mari. 2.3 Prima instanță a indicat că în cadrul examinării dosarului, partea acuzării n-a adus nici o probă care ar permite să se constate cu certitudine vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (2) lit. c) Cod penal, plângerea martorului Gîrleanu Elena nu poate fi pusă la baza emiterii unei sentințe de condamnare deoarece din contextul plângerii nu este clar pentru ce i-a cerut bani avocatul și ce i-a promis, fraza „a promis că va rezolva totul pozitiv” nu poate fi considerată ca probă incontestabilă a promisiunilor ilegale, la fel nu au putut fi puse la baza emiterii unei sentințe de condamnare declarațiile martorului Gîrleanu Elena date în fața judecătorului de instrucție fiindcă sunt în contradictoriu cu cele invocate în plângerea depusă inițial și declarațiile date în calitate de martor în fața colaboratorului CNA. Totodată, prima instanță a mai indicat că s-a constatat cu certitudine că inculpatul a comis infracțiunile prevăzute de art. 290 alin. (1) și 326 alin. (1) Cod penal (episodul cu Bocancea Nadejda din anul 2011), însă ținând cont de faptul că 3 infracțiunile sunt mai puțin grave, conform art. 60 Cod penal, termenul de prescripție este de 5 ani, astfel, prima instanță a ajuns la concluzia că urmează a fi încetat procesul penal de învinuire în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 290 alin. (1) și 326 alin. (1) Cod penal, în legătură cu intervenirea termenului de prescripție.

Sentința primei instanțe a fost atacată cu apel de către: 3.1 Procurorul în Procuratura Anticorupție Selevestru Lilia, care solicită admiterea apelului, casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri noi, prin care Culcițchi Ghenadie să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 326 alin. (1), art. 290 alin. (1) și art. 326 alin. (2) lit. c) Cod penal și în baza acestor legi a-i stabili pedeapsa: în baza art. 326 alin (1) Cod penal, prin aplicarea art. 10 Cod penal - 3 ani închisoare; în baza art. 290 alin. (1) Cod penal - 2 ani închisoare; în baza art. 326 alin. (2) lit. c) Cod penal - 4 ani închisoare. În baza art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, de stabilit lui Culcițchi Ghenadie pedeapsa definitivă de 5 ani 6 luni închisoare, cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a exercita activitatea de avocat pe un termen de 3 ani. La fel a solicitat admiterea și satisfacerea în întregime a acțiunii civile înaintate de Bocancea Nadejda și Gîrleanu Elena. În motivarea apelului a invocat, că este neîntemeiată concluzia primei instanțe în partea achitării inculpatului Culcițchi Ghenadie pe art. 326 alin. (2) lit. c) Cod penal, conținutul plîngerii depuse de Gîrleanu Elena la 29.01.2015 la DGT Nord a CNA, corespunde prevederilor legale de la art. 263 alin. (3), (5) Cod de procedură penală și conținutul acesteia se referă la acțiunile coruptibile a avocatului Culcițchi Gh., în plîngere fapta ilegală a avocatului a fost redată succint, iar deja circumstanțele acesteia detaliat sunt redate de martor în procesul-verbal de audiere a martorului Gîrleanu E.. A indicat că în declarațiile făcute martorul Gîrleanu E., ultima a redat detaliat împrejurările și circumstanțele faptei ilegale a avocatului Culcițchi Gh., declarațiile respective nu pot fi considerate contradictorii plîngerii depuse de Gîrleanu E. la organul de urmărire penală, doar pe motiv că în plîngere fapta infracțională a fost redată succint. Instanța de judecată urma să ia în considerație, că specificul infracțiunilor de corupție și celor conexe corupției, constă în aceea că aceste infracțiuni se comit în secret între două, trei, în rare ori mai multe persoane și administrarea probelor privind demonstrarea săvârșirii acestor infracțiuni este foarte dificilă. A mai indicat că drept probă la baza învinuirii lui Culcițchi Gh. de comiterea infracțiunii prevăzute de art.326 alin.(2) lit.c) CP, au fost puse declarațiile martorului Gîrleanu E., care a fost audiată de judecătorul de instrucție, declarațiile respective nu sunt contradictorii celor făcute de martorul respectiv organului de urmărire penală la momentul depunerii plângerii pe acțiunile pretinse a fi ilegale a 4 avocatului Culcițchi Gh., veridicitatea declarațiilor martorului Gîrleanu Elena cu privire la acțiunile de trafic de influență comise de avocatul Culcițchi Gh., a fost confirmată prin alte probe directe și indirecte, și anume declarațiile martorilor Gîrleanu Vadim și Gîrleanu Vasile, stenograma discuțiilor care au avut loc între Gîrleanu Elena și Culcițchi Ghenadie din 28.01.2015, anexată la procesul-verbal de examinare din 04.02.2015, stenograma discuțiilor care au avut loc între Gîrleanu Elena și Culcițchi Ghenadie din 12.02.2015, anexată la procesul-verbal de consemnare a rezultatelor documentării cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice din 12.02.2015. Mai mult, a menționat că probele prezente în materialele cauzei, și anume contractul adițional din 12.03.2014, recipisa eliberată de Culcițchi Gh. pe sumele de 40 000 lei și 19 560 lei, constituie acte ce certifică și probează faptul primirii de către Culcițchi Gh. de la Gîrleanu E. și fiul acesteia, Gîrleanu V. a banilor în sumă de 60 000 lei, aceste acte nu probează veridicitatea declarațiilor făcute de Culcițchi Gh., precum că acești bani el le-a încasat în calitate de cheltuieli sau onorariul avocatului, deoarece la încasarea sumelor bănești de 40 000 lei și 19 560 lei de la Gîrleanu E. și fiul acesteia, Gîrleanu V., avocatul nu a întocmit și nu a eliberat bonuri de încasare a numerarului, ce constituie documente contabile primare necesare pentru reflectarea sumelor bănești în contabilitate. Conform declarațiilor făcute de Culcițchi Gh., deja după reținere și finisarea dosarului penal, abia la sfîrșitul anului 2015 a întreprins acțiuni în vederea reflectării acestor sume bănești în contabilitate. 3.2 Gîrleanu Elena, prin care solicită casarea parțială a sentinței, în partea ce ține de achitarea lui Culcițchi Ghenadie în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (2) Cod penal, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care Culcițchi Ghenadie să fie recunoscut vinovat și condamnat pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (2) Cod penal, totodată să fie admisă total acțiunea civilă depusă de Gîrleanu Elena, cu încasarea din contul lui Culcițchi Ghenadie în beneficiul lui Gîrleanu Elena a sumei de 59 560 lei, invocând: - Culcițchi Ghenadie a fost neîntemeiat achitat pentru infracțiunea prevăzută de art. 326 alin. (2) lit. c) Cod penal, prima instanță nu a luat în considerație toate probele examinate în cadrul dosarului dat, și anume faptul că ea i-a transmis inculpatului o sumă de bani în mărime de 59 560 lei, care au fost ridicați de la Gîrleanu Elena, ilegal, fără a întocmi actele necesare ca avocat; - nu este de acord cu mențiunea primei instanțe că relațiile dintre ea și Culcițchi Ghenadie certifică și probează existența unui raport juridic civil, prin care acesta s-a obligat a presta servicii de avocat solicitate, iar Gîrleanu Elena a achitat sumele convenite pentru acest serviciu, acest argument al instanței nu are nici un temei legal, deoarece serviciile avocatului nu se prestează în bază de recipisă, dar în bază de contract înregistrat cu eliberarea bonului de plată, după cum prevede legislația în vigoare; 5 - din materialele dosarului se vede clar, că în situația dată contractul a fost cel de 5 000 lei, pentru care și s-a întocmit bon fiscal, iar restul sumei a fost primită de avocatul Culcițchi Gh. ilegal, anume în scopul indicat în învinuirea adusă de acuzatorul de stat; - prin materialele dosarului penal se demonstrează învinuirea adusă de acuzatorul de stat în baza art. 326 alin. (2) lit. c) Cod penal, faptul dat fiind demonstrat și prin declarațiile martorilor, interceptările audio și probele scrise anexate la materialele dosarului; - faptul că Culcițchi Ghenadie declară că nu a spus niciodată lui Gîrleanu Elena că are influență asupra judecătorilor sau a unui procuror, este o metodă de apărare a ultimului și nu o dovadă a nevinovăției lui; - instanța nefondat a apreciat critic declarațiile lui Gîrleanu Elena și Gîrleanu Vasile care au fost avertizați de răspundere penală pentru declarații false, însă a luat în considerație declarațiile inculpatului, care a dat declarații în apărarea poziției sale. 3.3 Inculpatul Culcițchi Ghenadie solicitând achitarea sa din motiv că acțiunile sale nu întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (1) Cod penal, acțiunea civilă înaintată de Bocancea Nadejda să fie lăsată fără examinare, restituirea corpurilor delicte – plicul nr.4 – legitimația sa de avocat, fotografia personală, o foaie cu inscripții de mână personale, care nu formează obiectul infracțiunii, invocând că referitor la învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 290 alin. (1) Cod penal, consideră că investigarea acestei infracțiuni nu ține de competența organului procuraturii anticorupție, deoarece conform art. 271 Cod de procedură penală (CPP din 2011) - este competența organului de urmărire penală a MAI, iar ordonanță de stabilire a competenței procuraturii în temeiul art. 269 - 270 Cod de procedură penală (CPP din 2011) nu există în materialele dosarului penal dat. Toate acțiunile procesuale executate cu încălcarea competenței, conform art. 251 Cod de procedură penală, sunt nule și nu pot constitui izvor de probă. În demersul procurorului privind declararea legalității efectuării percheziției la domiciliu (f.d. 76) depus la 05.07.2011 se indică numai circumstanțele infracțiunii conform art. 326 Cod penal, despre cartușe nu se spune. În această bază se solicită declararea percheziției legală, dar în procesul-verbal de percheziție din 04.07.2011 (f.d. 74) este indicat că se caută permisele de portarmă, care au fost benevol prezentate. Astfel a considerat aceste două acte contradictorii și ilegale. A indicat că, percheziția în oficiu din 04.07.2011 a fost ilegală, deoarece a fost petrecută fără asigurarea cu un apărător, cu încălcarea art. 52 alin. (2) al Legii cu privire la avocatură, care prevede că percheziționarea domiciliului sau a spațiului în care avocatul acordă asistență juridică, a transportului utilizat de acesta, ridicarea obiectelor și documentelor ce aparțin avocatului nu pot fi făcute decât prin hotărârea instanței de judecată. Din sensul acestei norme reiese, că 6 percheziționarea domiciliului sau a spațiului în care avocatul acordă asistență juridică, a transportului utilizat de acesta, ridicarea obiectelor și documentelor ce aparțin avocatului nu poate avea loc în ordinea prevăzută de art. 125 alin. (4) Cod de procedură penală, în acest sens percheziția în cadrul căreia au fost depistate cartușele este una ilegală. Totodată, conform art. 63, 166 Cod de procedură penală, inculpatul urma a fi asigurat cu apărător în termen de cel mult 3 ore, iar procurorul Munteanu V. a încălcat aceste prevederi. Astfel, la 04.07.2011, de la ora 16.50- 21.15, adică circa patru ore 25 minute, inculpatul a fost reținut fără acordarea unui avocat. Toate acțiunile procesuale întreprinse în lipsa apărătorului sunt ilegale și nu pot fi puse la baza acuzării. A mai indicat că martorul Tofan Ion, inspector MAI pe arme, a susținut în cadrul ședinței de judecată că inculpatul este posesor de arme, înregistrat oficial la organele interne, deține arme de zeci de ani la oficiul său de pe XXXXX, care oficial se păzește de către Serviciul Pază. La moment deține 5 arme, dintre care 3 ghintuite și 2 lise, la toate unitățile are permis de port și păstrare eliberate de către organele MAI. Procesul-verbal de percheziție din 04.07.2011 a domiciliului lui Culcițchi Ghenadie, amplasat pe XXXXX, confirmă, că la domiciliu au fost depistate permisurile de port armă în original eliberate pe numele lui Culcițchi Ghenadie. Apelantul a menționat, că în timpul percheziției din oficiu au fost ridicate cartușe care le deține legal, și anume 70 de cartușe de calibrul 5,6 mm cu lovitură circulară și glonț de plumb, confecționat industrial, destinat pentru efectuarea de trageri din arme sportive și de vânătoare, cu țeava ghintiută și zece cartușe cal. 7,62x51. Instanța în sentință nu s-a expus asupra acestui moment. Astfel a solicitat corectarea sentinței în acest sens, și restituirea lui Culcițchi Ghenadie a 70 cartușe 5,6 mm și a 10 cartușe cal. 7,62x51. În latura învinuirii pe art. 326 alin. (1) Cod penal, a considerat, că acțiunile lui Bocancea N. sunt o provocare și încurajare, facilitare la săvîrșirea de infracțiuni, și conform art. 94 p. 11) Cod de procedură penală, nu poate constitui izvor de probă. Acțiunile părții vătămate nu denotă altceva decît o provocare a infracțiunii de trafic, fapt ce reiese din declarațiile părții vătămate în instanța de judecată, cît și din înregistrările convorbirilor telefonice dintre victimă și suspect, ce denotă clar imboldul, instigarea, facilitarea la săvîrșirea infracțiunii de trafic de influență. A mai menționat, că în urma examinării demersului procurorului, instanța de judecată în persoana judecătorului de instrucție, remarcă următoarele: „Potrivit materialelor prezentate, organul de urmărire penală investighează o infracțiune care se atribuie la categoria celor grave, pe caz potrivit prevederilor art. 301, 303 Cod de procedură penală, permite efectuarea interceptarea convorbirilor între cet. Miron Andrei și OUP CPR Strășeni Negruța Andrei efectuate, la 07 iunie 2011 între orele 12.00 și 12.30, deoarece sunt acțiuni ce au fost efectuate în baza ordonanței procurorului și nu permit amânare, urmând ca judecătorului de 7 instrucție să i se prezinte imediat, dar nu mai târziu de 24 de ore materialele obținute”, în aceste circumstanțe a conchis ca fiind ilegală interceptarea convorbirilor efectuate la 07.06.2011 între orele 12.00 și 12.30, în acest sens, una din condițiile adoptării unei decizii legale este corespunderea părții descriptive a deciziei instanței judecătorești cu decizia după caz. Astfel, interceptările sunt neautorizate, fapt ce duce la nulitate. A mai menționat, că din înregistrarea percheziției oficiului se vede cum procurorul ridică și împachetează în plicul nr.4 - legitimația sa de avocat, fotografia personală, o foaie cu inscripții personale. Aceste obiecte nu au fost restituite, studiate în ședința de judecată și nici declarate ca corpuri delicte, prima instanță nu s-a expus în sentință asupra lor, la fel, din înregistrarea percheziției în oficiu se vede cum procurorul Munteanu V. a luat banii cu mîna dreaptă fără mănuși și le-a pus în plic, apoi a luat cu aceeași mînă pixul și i-a dat inculpatului să semneze plicul, inculpatul insista timp de 40 minute să-i ilumineze palmele, degetele cu unde ultraviolete, însă de fiecare dată aceasta se amîna mai pe urmă. Pe toată perioada percheziției procurorul Munteanu V. pînă la iluminarea palmelor și degetelor sale cu unde ultraviolete, permanent îi dădea inculpatului în mână diferite obiecte pentru a semna, căuta, împacheta, căuta documente etc., fapt care se vede pe înregistrarea video a percheziției. Deoarece Munteanu V. a ținut bancnotele în mîini fără manușe, a pretins că în acest moment a contactat cu substanța luminiscentă de pe bancnote, apoi cu aceste mâini despacheta mănușile și le îmbrăca, după ce executa alte acțiuni de percheziție etc.. Cînd au fost iluminate palmele și degetele inculpatului cu raze ultraviolete (conform înregistrării video a percheziției), pe ele nu erau particule luminiscente. În aceste circumstanțe, a considerat că raportul de expertiză chimică necesită a fi apreciat critic. 3.4 Avocatul Janu Anatolie în numele inculpatului, prin care a solicitat casarea parțială a sentinței, cu adoptarea unei hotărâri noi, prin care pe capetele de acuzare pe art. 326 alin. (1) și art. 290 alin. (1) Cod penal, Culcițchi Ghenadie să fie achitat, din motivul inexistenței faptei infracționale, invocând, că prima instanță nu a luat în considerare motivele invocate de apărare, nici nu le-a menționat în sentința atacată, argumentele în favoarea inculpatului nu au fost auzite de instanță, și nu le-a dat o apreciere juridică corespunzătoare. Prin aceste inacțiuni, prima instanță în mod direct a încălcat dreptul inculpatului Culcițchi Ghenadie la apărare și examinarea obiectivă a cauzei date. La fel, a considerat că din însuși declarațiile părții vătămate referitor la derularea conlucrării cu inculpatul Culcițchi Ghenadie, precum și din înregistrările convorbirilor telefonice dintre ei, rezultă o provocare, instigare și facilitare la săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, care conform art. 94 p. 12) Cod de procedură penală nu poate constitui izvor de probă. 8 Astfel, a indicat că nu există probe ce ar dovedi că Culcițchi Ghenadie a extorcat de la Bocancea Nadejda 3 000 euro pentru sine personal, susținând că are influență asupra procurorului Buza R. și judecătorului Dragan F.. A mai indicat că potrivit înregistrărilor video, inculpatul nu a pus mîna pe banii transmiși, iar potrivit raportului de expertiză chimică se constată că pe degetele lui Culcițchi Ghenadie sunt fire de luminiscență. Referitor la învinuirea inculpatului Culcițchi Ghenadie pe art. 290 alin. (1) Cod penal a considerat, că investigarea acestei infracțiuni nu ținea de competența organului procuraturii anticorupție, deoarece conform art. 271 Cod de procedură penală, este competența organului de urmărire penală a MAI, iar ordonanță de stabilire a competenței procuraturii în temeiul art. 269-270 Cod de procedură penală, nu există în materialele dosarului penal dat. Ca urmare, toate acțiunile procesuale întreprinse de organul de urmărire penală au fost executate cu încălcarea competenței, fapt care duce, potrivit art. 251 Cod de procedură penală, la nulitatea probelor date și, respectiv, nu pot constitui izvor de probă.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 20 decembrie 2017, apelul declarat de către Gîrleanu Elena a fost respins ca inadmisibil, iar apelurile declarate de către procurorul în Procuratura Anticorupție Selevestru L., apelul inculpatului și apelul declarat de avocatul Janu A. în interesele inculpatului s-au respins ca nefondate, fiind menținută sentința. 4.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel a indicat că, prima instanță a stabilit în mod corect starea de fapt și de drept, a făcut o analiză profundă a probelor prezentate și a făcut concluzii care se bazează pe materialul probant prezentat, din aceste considerente instanța de apel nu a prevăzut temei pentru a reține argumentele apelanților și a desființa sentința respectivă cu pronunțarea unei hotărâri noi pe caz. Astfel, instanța de apel a indicat că apelul declarat de Gîrleanu Elena este inadmisibil, dat fiind că ea nu este titular al dreptului de apel. Persoana semnatară a apelului, adică Gîrleanu Elena nu face parte din categoria persoanelor care sunt indicate în art. 401 Cod de procedură penală și care pot declara apel. Or, aceasta nu este parte vătămată în cazul din speță, la materialele cauzei lipsind acte care ar confirma că ea a fost recunoscută și audiată în calitate de parte vătămată, iar potrivit procesului-verbal de audiere din 04.02.2015 (v.III, f.d. 5-6), Gîrleanu Elena a fost audiată anume în calitate de martor. Totodată, Gîrleanu Elena ar fi titularul dreptului de apel în condițiile art. 401 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală, însă aceasta nu a contestat sentința în ce privește cheltuielile judiciare cuvenite acesteia, ci în latura pretinsului prejudiciu cauzat ei, din care considerente apelul acesteia a fost respins ca inadmisibil. Colegiul penal a menționat că, prima instanță, în baza probelor administrate legal de către organul de urmărire penală și verificate în ședința de judecată cu respectarea prevederilor art.100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a dat o 9 apreciere justă potrivit art. 101 Cod de procedură penală din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenții, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, astfel ajungând la concluzia corectă cu privire la achitarea inculpatului Culcițchi Ghenadie de sub învinuirea de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (2) lit. c) Cod penal în temeiul art. 390 alin. (1) p. 1) Cod de procedură penală, deoarece nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, precum și încetarea procesului penal pe art. 326 alin. (1) și art. 290 alin. (1) Cod penal în legătură cu intervenirea termenului de prescripție. Instanța de apel a mai indicat că temeinicia sentinței a fost verificată reieșind din argumentele aduse de către autorii apelurilor în raport cu materialul probant acumulat și cu cadrul legal existent. Instanța de apel a menționat că, prima instanță întemeiat a apreciat probele acuzării, și anume anexa nr.1 la procesul-verbal de examinare a obiectelor din 04.02.2015, stenograma (f.d.10-11, v.3), cît și purtătorul de informație CD-R, precum că acestea nu probează fapta infracțională, ținând cont că din informația conținută nu figurează careva idei, fraze, replici etc., că banii au fost dați sau luați cu promisiunea de a influența procurorul sau judecătorul, mai mult, Culcițchi Ghenadie din banii primiți a achitat și sume de bani părților vătămate, procesul- verbal de consemnare a rezultatelor documentării cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice speciale din 12.02.2015, anexa 1, 2, și purtătorul de informație CD-urile de model ”BARGES” (f.d.34-38, v.3), din care reiese, că în cadrul discuțiilor între Gîrleanu Elena și Culcițchi Ghenadie, ultimul nu se expune în vederea posibilei influențe asupra persoanelor decisive pe dosarul penal de învinuire a lui Gîrleanu Vasile, prima instanță întemeiat a apreciat, că potrivit anexei nr. 1, 2 în procesul-verbal de consemnare a rezultatelor documentării cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice speciale din 12.02.2015, stenograma, pe parcursul întregului text, inculpatul afirmă că, banii în sumă de 60000 lei i-a primit drept onorariu pentru lucrul său „Acelea 60000 lei unde s-o dus?”, „Le-ați achitat onorariul avocatului, mie mi le-ați plătit” (f.d. 3 v.3 verso). Cu privire la episodul extorcării de la Bocancea Nadejda, instanța de apel, a conchis că, s-a constatat cu certitudine faptul extorcării de către inculpat de la Bocancea Nadejda suma de 3000 euro, întru condiționarea persoanelor cu funcții de răspundere la eliberarea de sub arest a inculpatului Bocancea Ghenadie, precum și a păstrat fără autorizația corespunzătoare mai multe cartușe de diferit calibru în biroul său de serviciu. La fel, instanța de apel a mai menționat că vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (1) Cod penal, cu certitudine reiese din declarațiile părții vătămate Bocancea Nadejda, care a relatat acțiunile consecvente ale inculpatului îndreptate spre extorcarea de la ea a sumei de 3000 euro, nu sunt temei de a se îndoi în veridicitatea declarațiilor părții vătămate, care au fost consecvente pe tot parcursul urmăririi penale și judecării cauzei în instanța de fond, 10 or aceasta a confirmat, că avocatul a extorcat de la ea suma de 3000 euro, indicând concret că are influență asupra procurorului Buza R. și judecătorului Dragan F. pentru condiționarea acestora la eliberarea de sub arest a inculpatului Bocancea Ghenadie. Totodată, instanța de apel a conchis că, vinovăția inculpatului în mod special se întemeiază pe procesul-verbal de percheziție din 04 iulie 2011 a biroului de serviciu a avocatului Culcițchi Ghenadie amplasat pe XXXXX, din care reiese că pe masa de serviciu a avocatului, pe tastatura calculatorului au fost depistați bani în sumă de 2 700 euro, adică banii transmiși de partea vătămată Bocancea Nadejda. În sensul dat, instanța de apel, a atestat că prima instanță, just a apreciat critic declarațiile inculpatului Culcițchi Ghenadie, referitor la faptul că, n-a comis careva acte de corupere, anume referitor la primirea sumelor bănești de la partea vătămată Bocancea Nadejda, în vederea influențării persoanelor cu statut decisiv pe cauza penală de învinuire a lui Bocancea Ghenadie, și faptul că aceasta a fost o provocare, deoarece aceste declarații vin în contradicție cu totalitatea probelor administrate pe cauză, purtând un caracter declarativ și având ca scop eschivarea inculpatului de la răspunderea penală. Mai mult, instanța de apel a indicat că, faptul că la domiciliul inculpatului au fost depistate originalele permiselor de port armă, precum și faptul că martorul Tofan Ion a declarat că inculpatul deține mai multe arme și permise de port armă pe ele, nu combat învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 290 alin. (1) Cod penal, or, în cadrul percheziției au fost ridicate un număr mult mai mare de cartușe, însă inculpatului i-a fost incriminată anume păstrarea fără autorizație a 17 cartușe 5.45 mm (5.45-30), 8 cartușe 7.62 mm (7,62-39), 5 cartușe 9 mm (9-18), 1 cartuș 5,6 mm (5.6-39), inculpatul confirmând, că nu avea permis să dețină cartușele menționate. 4.2 Ulterior, la 29 ianuarie 2018, instanța de apel a emis o încheiere de corectare prin care a înlăturat omisiunea vădită admisă, prin indicare în dispozitivul deciziei a sintagmei „Se restituie inculpatului 70 de cartușe de calibrul 5,6 mm cu lovitură circulară și glonț de plumb, confecționat industrial, destinat pentru efectuarea de tragere din arme sportive și de vânătoare, cu țeava ghintuită și 10 cartușe calibrul 7,62x51, care au fost împachetate în plicul nr. 3, înscrisuri de ciornă cu înscrieri cu tocul cu cifre în dolari și euro și o fotografie cu imaginea lui Culcițchi, care au fost împachetate în plicul nr. 4.”

Decizia instanței de apel, este atacată cu recursuri ordinare de către: 5.1 Procurorul în Procuratura de Circumscripție Bălți, Formusatii Andrei, indicând temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, prin care solicită casarea deciziei și a încheierii cu transmiterea cauzei la rejudecare în alt complet de judecată invocând că: 11 - probele acumulate legal în cadrul urmăririi penale și examinate în instanțele de judecată dovedesc integral vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii incriminate; - instanță de apel a făcut aprecieri a probelor care nu se racordă la valoarea acestora, a reținut inutilitatea unor probe care întrunesc toate calitățile unei probe ce poate fi pusă la baza unei sentințe de condamnare, a făcut concluzii care nu se racordă la ansamblul probatoriu acumulat pe cauză; - instanța de apel ilegal a menținut sentința de achitare, dând prioritate depozițiilor inculpatului, nu a dat apreciere deplină depozițiilor martorilor Gîrleanu Elena, Gîrleanu Vadim, Lisnic Victoria, nu a ținut cont de faptul că partea apărării nu a prezentat nici o probă pertinentă și concludentă, limitându-se numai la criticarea probelor acuzării; - faptul că în declarațiile făcute, martorul Gîrleanu Elena a redat detaliat împrejurările și circumstanțele faptei ilegale a inculpatului, declarațiile respective nu pot fi considerate contradictorii plângerii depuse de ea la organul de urmărire penală doar pe motiv că în plângere fapta infracțională a fost redată succint; - veridicitatea în calitate de probă a declarațiilor martorului Gîrleanu Elena cu privire la acțiunile de trafic de influență comise de inculpat, în cadrul cercetării judecătorești reluate în instanța de apel a fost confirmată prin alte probe directe și indirecte ca: a) declarațiile martorului Gîrleanu Vadim, care a declarat că din cele comunicate de mama sa, avocatul a cerut suma de 3 000 euro pentru a fi transmiși judecătorilor care examinau cauza fratelui Vasile pentru a-i influența să i-a o decizie nonprivativă de libertate, ulterior din motive că aveau nevoie de bani, mama sa a plecat peste hotare să muncească; b) declarațiile martorului Gîrleanu Vasile, care a declarat că cu avocatul a avut o discuție la Penitenciarul nr. 11 din Bălți, avocatul i-a comunicat că el poate fi pedepsit cu suspendare, dar pentru aceasta trebuie suma de 3 000 euro, banii respectivi i-au fost transmiși avocatului de către mama sa – 40 000 lei și fratele său – 20 000 lei, banii aceștia au fost dați avocatului în afara contractului – 5 000 lei și pentru fiecare ședință câte 1 500 lei, 1 300 lei, 800 lei, suma de 3 000 euro au fost ceruți de avocat pentru ca acesta să se înțeleagă cu procurorul și judecătorul ca să-i fie aplicată o pedeapsă nonprivativă de libertate; c) declarațiile martorului Lisnic Victoria, care a declarat că la rugămintea surorii sale Gîrleanu Elena a făcut rost de 60 000 lei, pe care i le-a împrumutat surorii, sora sa avea nevoie de bani pentru a-i transmite avocatului ca ultimul să facă totul bine și feciorul ei să fie condamnat la o pedeapsă cu termen de probă; d) prin studierea stenogramei discuțiilor care au avut loc între Gîrleanu Elena și inculpat din 28.01.2015 prin care constatăm: „ Gîrleanu Elena: „… mata dă-mi banii care ți i-am pus aici pe masa, acei 60 000 trebuie să mii întorci” Culcițchi Gh.: „Eu asta nu socot. El o ieșit.” 12 Gîrleanu E: „Cum o ieșit, pe 2 luni asta mata socoți că o ieșit?” Culcițchi Gh: „Asta nu eu, asta Curtea de Apel a hotărât” Gîrleanu E: „Cum așa, mata ai cerut pentru ca să-l scoți și dacă nu se primește mii întorci înapoi..” Culcițchi Gh: „Cît eu trebuie să vă întorc înapoi?” Gîrleanu E: „Cum domnul Ghenadie cît să-mi dați, cît v-am pus atunci pe masă atât trebuie să-mi dați înapoi.” Culcițchi Gh: „Eu vă dau înapoi cât pot eu. Eu am primit banii iștea, într-o săptămână îi strâng și vii dau înapoi.” Gîrleanu E: „Ap cum facem așa omenește?” Culcițchi Gh: „Eu vă întorc.” - prin studierea stenogramei discuțiilor care au avut loc între Gîrleanu Elena și inculpat din 12.02.2015 prin care constatăm: Culcițchi Gh: „Uitați-vă, eu lucrul meu l-am făcut, trebuie să mă înțelegeți pe mine, eu lucrul meu l-am făcut, pe dânsul l-o eliberat, pentru Curtea de Apel eu nu pot răspunde, pentru deciziile instanței de apel. Eu am scris la Curtea Supremă, dacă o să trimată la rejudecare, ii caatare fac așa, că ii trimet la rejudecare înapoi la Curtea de Apel, eu aștept să întoarcă la Curtea de Apel.” Gîrleanu E: „d-nu Ghenadie, mata când ne-ai spus de acestea trei mii euro, mata nu ne-ai spus că eu am să hotărăsc?” Culcițchi Gh: „Mata ne-ai achitat în lei?” Gîrleanu E: „Da, în valută națională, așa v-am dat, da mata nu ne-ai spus je, că hotărăști numai acolo și mai departe nu, da ne-ai spus că băetu o să șibă acasă” Culcițchi Gh: „El o ieșit acasă?” e) recipisa eliberată de Culcițchii Ghenadie pe sumele de 40 000 lei și 19 560 lei constituie acte ce certifică și probează faptul primirii de către Culcițchi Gheorghe de la Gîrleanu Elena și fiul acesteia Gîrleanu Vadim a banilor în sumă de 60 000 lei; f) contractul adițional și recipisa nu probează veridicitatea declarațiilor inculpatului precum că acești bani au fost încasați în calitate de cheltuieli sau onorariul avocatului, deoarece la încasarea sumelor de 40 000 lei și 19 560 lei avocatul nu a întocmit și nu a eliberat bonuri de încasare a numeralului; g) inculpatul a comis o altă infracțiune pînă la expirarea termenului de prescripție pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 326 alin. (1) și 290 alin. (1) Cod penal, astfel inculpatul nu poate fi eliberat de răspundere penală pentru infracțiunile respective, dat fiind faptul, că prescripția s-a întrerupt. Calcularea prescripției în cazul inculpatului Culcițchi Ghenadie a început din data comiterii infracțiunii, prevăzute de art. 326 alin. (2) lit. c) Cod penal(12.03.2014); 13 5.2 Inculpatul Culcițchi Ghenadie indicând temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, prin care solicită casarea deciziei cu achitarea lui, invocând: - percheziția în oficiu din 04.07.2011 consideră că a fost ilegală fiindcă percheziționarea domiciliului sau, a spațiului în care avocatul acordă asistență juridică nu pot fi făcute decât prin hotărârea instanței de judecată; - procurorul Munteanu V. a încălcat prevederile art. 63, 166 Cod de procedură penală, reținându-l de la ora 16:50 – 21:15 adică 4 ore 25 minute fără acordarea unui avocat; - din înregistrarea percheziției din oficiu se vede cum procurorul a luat banii cu mâna dreaptă fără mănuși și le-a pus în plic apoi a luat cu aceiași mână pixul și mi-a dat să semnez plicul, astfel, deoarece procurorul a ținut bancnotele în mâini fără mănuși, se pretinde că în acest moment a contactat cu substanța luminiscentă de pe bancnote, apoi cu aceste mâini despacheta mănușile și le îmbrăca, după ce executa alte acțiuni de percheziție corporală a oficiului; - consideră că raportul de expertiză chimică necesită a fi apreciat critic din cauza că când au fost iluminate palmele și degetele lui cu raze ultraviolete (conform înregistrării video a percheziției) pe ele nu erau particule luminiscente;

Judecând recursurile ordinare în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit constată că acestea urmează a fi admise din următoarele considerente. În speță se constată că recurenții s-au conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și au declarat recursurile ordinare în termen. Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul și să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnaților. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat 14 și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă normele de drept procesual penal au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate. În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile pronunțate de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței ierarhic superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali – vagi, reprezintă motiv de casare. 6.1 Cu privire la recursul ordinar declarat de către procuror: Colegiul penal lărgit menționează că procurorul, drept temei pentru declararea recursului a indicat prevederile art.427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în sensul că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, care în urma verificării materialelor cauzei și a hotărârii atacate și-au găsit confirmarea în cauza dată. Din conținutul recursului ordinar declarat se reține, că procurorul critică soluția adoptată de către instanța de apel, deoarece contravine circumstanțelor cauzei și probelor administrate în prezenta speță și nu corespunde cerințelor prevăzute de art.414 Cod de procedură penală. Totodată, Colegiul penal va supune sintezei decizia instanței de apel, în cumul cu sentința primei instanțe. Analizând hotărârea adoptată de către prima instanță, Colegiul lărgit constată, că deși în partea dispozitivă a sentinței este indicat temeiul de achitare și anume – nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, însă în partea descriptivă a sentinței, instanța de judecată indică concluzii din care rezultă și alt temei de achitare, de rând cu cel indicat în dispozitiv, în cele din urmă soluție menținută de instanța de apel. Din motiv, că instanța de apel a preluat majoritatea concluziilor enunțate în sentință, respectiv și decizia instanței de apel conține concluzii divergente. Potrivit hotărârilor instanțelor de fond se constată, că în partea descriptivă, atît prima instanță, cât și cea de apel, a indicat un șir de concluzii cum ar fi: - ”actele respective (contractul de asistență juridică, contractul adițional, recipisa) probează faptul existenței unui raport juridic civil între inculpatul Culcițchi Ghenadie și Gîrleanu Elena, prin care ultimul s-a obligat a presta servicii avocaționale solicitate, iar ultima a achitat sumele convenite pentru acest serviciu, iar calitatea și măsura în care aceste servicii au fost îndeplinite de 15 Culcițchi Ghenadie, nu pot constitui temei de presupunere rezonabilă a comiterii unei infracțiuni de corupere, în cazul dat de trafic de influență, părțile urmând să- și apere drepturile presupus încălcate într-o procedură contencioasă, în ordine civilă”, - „careva dovezi nu au fost aduse, astfel instanța ajunge la concluzia că în ședința judiciară nu s-a constatat existența faptei infracționale prevăzute de art. 326 al. (2) lit. c) Cod penal, în acțiunile lui Culcițchi, și acesta urmează a fi achitat pe motiv, că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, în temeiul art. 390 al. (1) pct. 1) Cod procedură penală, totodată, lăsând fără examinare acțiunea civilă, explicându-i dreptul cet. Gîrleanu de a-și apăra dreptul pretins încălcat într-o procedură contencioasă, în ordine civilă”. Astfel, instanțele constatând, că fapta cu care a fost sesizată prin rechizitoriu nu are relevanță penală, fiind de natură civilă, adică inculpatul nu și-a executat obligația civilă față de Gîrleanu Elena, achită inculpatul din lipsa faptei infracțiunii, fără a da răspuns la invocările procurorului menționate în ordine de apel, precum că anume: ” probele scrise prezente în materialele cauzei: contractul adițional din 12.03.2014, recipisa eliberată de Culcițchi Gh. pe sumele de 40 000 lei și 19 560 lei, constituie acte ce certifică și probează faptul primirii de către Culcițchi Gh. de la Gîrleanu E. și fiul acesteia, Gîrleanu V. a banilor în sumă de 60 000 lei, aceste acte nu probează veridicitatea declarațiilor făcute de Culcițchi Gh., precum că acești bani el le-a încasat în calitate de cheltuieli sau onorariul avocatului, deoarece la încasarea sumelor bănești de 40 000 lei și 19 560 lei de la Gîrleanu E. și fiul acesteia, Gîrleanu V., avocatul nu a întocmit și nu a eliberat bonuri de încasare a numerarului, ce constituie documente contabile primare necesare pentru reflectarea sumelor bănești în contabilitate. Conform declarațiilor făcute de Culcițchi Gh., deja după reținere și finisarea dosarului penal, abia la sfîrșitul anului 2015 a întreprins acțiuni în vederea reflectării acestor sume bănești în contabilitate, iar aceste înscrisuri, inclusiv și stenograma discuțiilor care au avut loc între Gîrleanu Elena și Culcițchi Ghenadie, confirmă declarațiile martorilor Gîrleanu E., care a fost audiată de judecătorul de instrucție, Gîrleanu Vadim și Gîrleanu Vasile”. Analizând conținutul deciziei recurate, instanța de recurs, consideră că instanța de apel nu a verificat minuțios toate probele în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, fiind reținută la baza deciziei adoptate versiunea inculpatului, precum că suma de bani pretinsă și primită de inculpat de la Gîrleanu Elena era destinată achitării serviciilor prestate în calitate de avocat, fără a da apreciere circumstanțelor invocate de acuzare în apel. Așadar, în decizie, instanța de apel urmează să analizeze argumentele importante invocate de apelant, motivându-și temeiurile de fapt și de drept, ce conduc la admiterea sau la respingerea acestora. 16 Nepronunțarea instanței de apel asupra tuturor motivelor invocate echivalează cu nerezolvarea fondului apelului și, în acest caz, decizia urmează a fi casată, cu rejudecarea cauzei în apel, așa cum cer prevederile art.435 Cod de procedură penală, întrucât o asemenea eroare judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Astfel, Colegiul penal lărgit, apreciază critic constatarea instanței de apel precum că nu au fost prezentate dovezi suficiente în sprijinul învinuirii aduse inculpatului, deoarece aceste concluzii au fost făcute în mod pripit, fără a da apreciere probelor în totalitatea lor, lăsând fără careva răspuns argumentele acuzării în acest sens. În baza celor expuse, Colegiul penal lărgit statuează că instanța de apel la adoptarea soluției în cauză, nu a ținut cont de toate circumstanțele expuse supra, prin ce pe cale de consecință se atestă că instanța de apel nu s-a pronunțat pe motivele invocate de procuror în apel, confirmându-se în prezenta cauză temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în baza căruia decizia instanței de apel urmează a fi casată cu dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță de apel. Totodată, pentru casarea totală a deciziei contestate, instanța de recurs reține și argumentul procurorului precum că instanța de apel urmează să se expună și asupra prezenții la caz a restricțiilor prevăzute la art. 60 al. (4) Cod penal, în caz că va constata vinovăția acestuia, or, procesul penal privind învinuirea lui Culcițchi Ghenadie în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 326 alin. (1) și art. 290 alin. (1) Cod penal, s-a încetat în legătură cu intervenirea termenului de prescripție, iar la rejudecarea cauzei, instanța de apel, urmează să verifice argumentele procurorului și să adopte o hotărâre legală și întemeiată. 6.2 Cu privire la recursul ordinar declarat de către inculpat: Colegiul penal lărgit menționează că inculpatul, drept temeiuri pentru declararea recursului a indicat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, în sensul că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, care în urma verificării materialelor cauzei și a hotărârii atacate și-au găsit confirmarea în cauza dată. Colegiul penal lărgit, consideră că instanța de apel și-a motivat superficial decizia pronunțată și aceasta nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Colegiul penal lărgit enunță, că examinând materialele cauzei, instanța de apel nu s-a pronunțat argumentat asupra tuturor motivelor indicate de inculpat, lăsând fără apreciere motivul din apelul inculpatului privind pretinsa încălcare a drepturilor sale la efectuarea percheziției. 6.3 Astfel, la rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de dispozițiile art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare 17 și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile Legii procesual penale – asupra tuturor motivelor indicate în apelurile procurorului și al părții apărării și în măsura competenței sale asupra motivelor din recursurile ordinare declarate, să cerceteze și să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date, să – și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, în dependență de circumstanțele constatate, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu și de practica relevantă a CtEDO, în cadrul unui proces de judecată contradictoriu, să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, D E C I D E : Admite recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Formusatii Andrei și de către inculpat, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 20 decembrie 2017, în cauza penală privindu-l pe Culcițchi Ghenadie XXXXX, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Bălți în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată. Decizia motivată pronunțată la 26 octombrie 2018. Președinte Timofti Vladimir Judecătorii Toma Nadejda Țurcan Anatolie Cobzac Elena Boico Victor 18 11 septembrie mun. Chișinău O p i n i a s e p a r a t ă a judecătorului Timofti Vladimir În conformitate cu articolele 339 alin. (7) și 340 alin. (3) Cod de procedură penală, în cauza penală privindu-l pe Culcițchi Ghenadie XXXXX. 1. Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 11 septembrie 2018, s-au admis recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Formusatii Andrei și de către inculpat, s-a casat total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 20 decembrie 2017, în cauza penală privindu-l pe Culcițchi Ghenadie XXXXX, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Bălți în alt complet de judecată. 2. Nu am susținut această soluție, fapt pentru care formulez o opinie separată în baza următoarelor motive. 3. Sunt de acord cu ceea ce se menționează la punctele 1 – 5 din partea descriptivă a deciziei Colegiului penal lărgit a Curții Supreme de Justiție din 11 septembrie 2018. 4. Judecând recursurile ordinare raportate la materialele cauzei și la motivele invocate, am considerat că recursurile ordinare declarate trebuiau respinse ca inadmisibile, cu menținerea deciziei atacate, conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală. 5. Menționez că art. 326 Cod penal, prezumă că traficul de influență trebuie înfăptuit prin faptul că făptuitorul se angajează - în schimbul unei sume de bani sau al altor bunuri, avantaje necuvenite - să intervină către un funcționar în interesul persoanei cu care se face înțelegerea. Sub acest aspect, reiterez că latura obiectivă a traficului de influență se manifestă prin primirea ori pretinderea unor sume de bani, bunuri sau alte avantaje, de daruri transmise direct sau indirect cu scopul determinării unui funcționar să îndeplinească ori să nu îndeplinească un act ce intră în atribuțiile sale de serviciu. Mai mult, pentru realizarea laturii obiective sunt esențiale cerințele: a) făptuitorul să aibă influență sau să lase să se creadă că are influență asupra funcționarului public care urmează să-și îndeplinească ori să nu-și îndeplinească atribuțiile de serviciu; b) făptuitorul să promită intervenția sa pe lângă un funcționar spre a-l determina să facă sau să nu facă un act care depinde de funcțiile lui de serviciu; c) este neapărat ca acțiunea pe care trebuie să o facă funcționarul în folosul persoanei interesate să urmeze după acțiunile făptuitorului care a promis, a pretins, a acceptat, a primit bunuri, bani etc. În cazul în care făptuitorul nu a intervenit către funcționarul vizat în interesul persoanei respective, iar funcționarul a 19 îndeplinit actul solicitat și făptuitorul știa despre aceasta, fapta nu constituie trafic de influență, ci escrocherie. Consider că reieșind din probele administrate și examinate în instanțe, între inculpatul Culcițchi Ghenadie și Gîrleanu Elena există un raport juridic civil, fapt care atrage în mod incontestabil achitarea inculpatului pe episodul dat, pentru că fapta nu este prevăzută de legea penală, așa cum prevede art. 390 alin. (1) pct. 4) din Codul de procedură penală. Astfel, între părți au existat relații civile, iar litigiile dintre aceștia urmau a fi soluționate într-un proces civil. Chiar prin plângerea martorului Gîrleanu Elena(f.d. 13 v.III) se invocă că „avînd nevoie de asistență juridică a apelat la avocatul Culcițchi Ghenadie, care i-a cerut 5 000 lei taxa de stat, plus de fiecare ședință 350 lei și motorina pentru deplasare, total 1 200 lei de fiecare ședință. După 2 ședințe a cerut de la ea 3 000 euro în valută națională, spunându-i că va rezolva totul pozitiv, în caz contrar îi va întoarce banii în sumă de 60 000 lei. Cum a promis nu a făcut…”, nu se constată faptul că, inculpatul a promis intervenția sa pe lângă un funcționar, după cum se cere pentru realizarea laturii obiective a art. 326 alin. (1) Cod penal, astfel, consider că este întemeiată concluzia instanței de apel precum că „fraza „a promis că v-a rezolva totul pozitiv”, nu poate fi considerată ca probă incontestabilă a promisiunilor ilegale. Mai mult, se constată din anexa nr. 1 la procesul verbal de examinare a obiectelor din 04.02.2015, stenograma (f.d. 10 – 11 v.III) și purtătorul de informație CD-R, că din discuțiile purtate dintre Culcițchi Ghenadie și Gîrleanu Elena, nu se probează fapta infracțională, or, din informația conținută nu se constată careva idei, fraze, replici, că banii au fost dați sau luați cu promisiunea de a influența procurorul sau judecătorii pe caz, contrar, se constată că inculpatul din banii primiți a achitat sume de bani părților vătămate(f.d. 10 v.III). La fel, se constată și din anexele nr. 1, 2 în procesul verbal de consemnare a rezultatelor documentării cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice speciale din 12.02.2015, stenograma, pe parcursul întregului text, inculpatul afirmă că banii primiți sunt cu titlu de onorariu pentru lucrul prestat, astfel, inculpatul fiind întrebat de martorul Gîrleanu Elena: „Acelea 60 000 lei unde s-o dus?”, inculpatul a răspuns: „Le-ați achitat onorariul avocatului, mie mi le-ați plătit” (f.d. 3 v.III). Potrivit prevederilor art. 26 alin. (3) din Codul de procedură penală, judecătorul nu trebuie să fie predispus să accepte concluziile date de organul de urmărire penală în defavoarea inculpatului sau să înceapă o judecată de la ideea preconcepută că acesta a comis o infracțiune ce constituie obiectul învinuirii. Sarcina prezentării probelor învinuirii îi revine procurorului. Conform prevederilor art. 8 din Codul de procedură penală, persoana acuzată de săvârșirea unei infracțiuni este prezumată nevinovată atât timp cât vinovăția sa nu-i va fi dovedită, în modul prevăzut de Codul de procedură penală, într-un proces judiciar 20 public, în cadrul căruia trebuie să-i fie asigurate toate garanțiile necesare apărării sale, și nu este constatată printr-o hotărâre judecătorească de condamnare definitivă. Nimeni nu este obligat să-și dovedească nevinovăția sa. Concluziile despre vinovăția persoanei nu pot fi întemeiate pe presupuneri. Toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate, conform prevederilor art. 8 alin. (3) Cod de procedură penală, se interpretează în favoarea bănuitului, a învinuitului sau a inculpatului. Potrivit principiilor generale ale procesului penal, în cadrul procesului penal trebuie verificate de către procuror și de către instanțele de judecată toate probele acumulate, atât cele de acuzare, cât și cele ce dezvinovățesc persoana. Astfel, în circumstanțele menționate și analizând în ansamblu toate materialele cauzei penale, consider că nu au fost administrate probe suficiente și verosimile, care ar demonstra faptul comiterii de către Culcițchi Ghenadie a infracțiunii de trafic de influență pe învinuirea din episodul cu martora Gîrleanu Elena, anul 2014, în acest sens nefiind probată fapta de promitere, intervenire sau influențare a funcționarilor(procurori sau judecători). Din aceste considerente, am propus soluția ca decizia Colegiul penal al Curții de Apel Bălți din 20 decembrie 2017, în cauza penală privindu-l pe Culcițchi Ghenadie XXXXX, ca fiind întemeiată și legală să fie menținută, iar recursurile declarate să fie respinse ca inadmisibile fiind vădit neîntemeiate. Judecător Timofti Vladimir 21