1ra-57/21 — art. 326 alin. 2 lit. c, art. 326 alin. 1, art. 290 alin. 1 Cod penal

1ra-57/21 — art. 326 alin. 2 lit. c, art. 326 alin. 1, art. 290 alin. 1 Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-57/21

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

21 octombrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Svetlana Filincova

Judecători – Ala Cobăneanu, Galina Stratulat, Iurie Bejenaru, Mariana Pitic

a judecat, fără participarea părților, recursul ordinar declarat de către acuzatorul

de stat, procuror în Procuratura de Circumscripție Bălți – Liliana Pasat, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 10 martie 2020, în

cauza penală privindu-l pe

Culcițchi Ghenadie XXXXX, născut la

XXXXX, originar și domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului menționat, Colegiul penal lărgit

C O N S T A T Ă :

fost achitat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (2) lit. c) Cod penal,

deoarece nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

S-a încetat procesul penal privind învinuirea lui Culcițchi Ghenadie în comiterea

infracțiunilor prevăzute de art. 326 alin.(1) și art. 290 alin. (1) Cod penal, în legătură cu

intervenirea termenului de prescripție.

data de 09 iunie 2011 orele 12:00, susținând că are influență asupra procurorului,

acuzatorului de stat în procesul penal, Buza Rodica și judecătorului din cadrul

Judecătoriei Bălți, Dragan Florintina, aflându-se în biroul său de serviciu amplasat pe

1

str. Ștefan cel Mare, 8/2, mun. Bălți, a extorcat de la soția clientului său Bocancea

Nadejda, suma de 3 000 de euro, care conform cursului oficial al Băncii Naționale a

Moldovei constituie 50 345,70 lei, întru condiționarea persoanelor cu funcții de

răspundere la eliberarea de sub arest a inculpatului Bocancea Ghenadie, tot atunci

primind prima tranșă din suma estorcată în mărime de 300 de euro, care conform

cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei constituie 5 034,57 lei.

Ulterior, Culcițchi Ghenadie, în continuarea acțiunilor sale infracționale, la 10

iunie 2011, aflându-se la Judecătoria Bălți, a extorcat de la Bocancea Nadejda restul

sumei de 2 700 de euro, întru condiționarea procurorului Procuraturii mun. Bălți, Buza

Rodica și judecătorului Judecătoriei Bălți, Dragan Florintina, la schimbarea măsurii

preventive – arest preventiv inculpatului Bocancea Ghenadie în măsură non-privativă

de libertate.

În continuare Culcițchi Ghenadie, la 01 iulie 2011, aflându-se în incinta

Judecătoriei Bălți, întâlnindu-se cu Bocancea Nadejda, i-a comunicat ultimei că banii

estorcați urmează a fi transmiși lui în termeni restrânși, întru condiționarea procurorului

și judecătorului la eliberarea de sub arest a inculpatului Bocancea Ghenadie.

La data de 04 iulie 2011, avocatul Culcițchi Ghenadie, aflându-se în biroul său de

serviciu, amplasat pe str. Ștefan cel Mare, 8/2, mun. Bălți, întru finalizarea acțiunilor

sale infracționale, a primit de la Bocancea Nadejda, ultima tranșă din suma estorcată,

în mărime de 2 700 de euro, care conform cursului oficial al Băncii Naționale a

Moldovei constituie 45 351,36 lei, întru condiționarea procurorului și judecătorului la

eliberarea lui Bocancea Ghenadie de sub arest preventiv.

În momentul primirii sumei de 2 700 de euro, Culcițchi Ghenadie a fost reținut în

flagrant de către colaboratorii Direcției Misiuni Speciale MAI, unde pe masa de serviciu

a avocatului au fost depistați banii nominalizați.

Astfel, acțiunile inculpatului au fost calificate în baza art. 326 alin. (1) Cod penal

– „traficul de influență, adică primirea și extorcarea de bani personal pentru sine și o

altă persoană, săvârșită intenționat de către o persoană care susține că are influență

asupra unui funcționar, cu scopul de a-l face să îndeplinească acțiuni ce intră în

obligațiile lui de serviciu, indiferent dacă asemenea acțiuni au fost sau nu săvârșite”.

2.1. Tot el, Culcițchi Ghenadie, în biroul său de serviciu, amplasat pe str. Ștefan

cel Mare, 8/2, mun. Bălți, în safeu, a păstrat fără autorizația corespunzătoare, 17 cartușe

5.45 mm (5.45-30) destinate pentru efectuarea de trageri din pistoale-mitralieră de tip

”AK74”, ”AKS-74”, ”AKS-74U”, puștile mitralieră ”RPK-74”, ”RPKS-74”; 8 cartușe

7.62 mm (7,62-39) destinate pentru efectuarea de trageri din pistoale mitralieră ”AK-

47”, ”AKM”, ”AKMS”, din puștile mitralieră ”RPK”, ”RPKS”, carabinele SKS, Saiga;

5 cartușe 9 mm (9-18) destinate pentru efectuarea de trageri din pistoale de tip

”Makarov”, ”PPM”, ”APS”, ”Barîșev”, 1 cartuș 5,6 mm (5.6-39) destinate pentru

efectuarea de trageri din puștile ”MBO-1”, ”MBO-1m”, care conform raportului de

expertiză balistică se referă la categoria muniții.

2

Munițiile în cauză, Culcițchi Ghenadie, le-a păstrat pînă la 04 iulie 2011 ora

17:00, când au fost depistate de către organul de urmărire penală în cadrul percheziției

efectuate.

Astfel, acțiunile inculpatului au fost calificate în baza art. 290 alin. (1) Cod penal

– „păstrarea munițiilor fără autorizația corespunzătoare”.

2.2. Culcițchi Ghenadie mai este învinuit în comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 326 alin. (2) lit. c) Cod penal și anume pe faptul că, activând în baza licenței de

avocat nr. 651 din 29.05.2002, eliberată de Ministerul Justiției R. Moldova, acordând

asistența juridică în calitate de avocat cet. Gîrleanu Vasile, în temeiul contractului de

asistență juridică nr. 24, semnat cu mama ultimului Gîrleanu Elena la 17.01.2014,

acționând intenționat în interes material, susținând că are influență asupra judecătorului

din cadrul Judecătoriei Briceni, în procedura de examinare a căruia se afla cauza penală

de învinuire a lui Gîrleanu Vasile în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin.

(2) lit. b), c), d), e), f) Cod penal, în scopul de a-l determina pe judecător de a aplica o

pedeapsă non - privativă de libertate, a pretins de la Gîrleanu Elena bani în sumă de

3 000 de euro, pe care i-a primit personal, în două rate, în echivalentul valutei naționale

după cum urmează. La 12.03.2014 a primit de la Gîrleanu Elena mijloace bănești în

sumă de 40 000 de lei, aflându-se în biroul său de serviciu, ca urmare semnând cu

aceasta contractul adițional la contractul de asistență juridică nr. 24 din 17.01.2014, fără

eliberarea ultimei a unui bon de plată și la 08.07.2014, a primit de la fiul lui Gîrleanu

Elena, Gîrleanu Vadim, restul banilor în sumă de 19 560 de lei, în apropierea intrării

centrale a stadionului orășenesc, situat în mun. Bălți str. Kiev, fără eliberarea unui bon

de plată, prezentându-i o recipisă prin care a confirmat primirea mijloacelor bănești în

sumă de 19 560 de lei și 40 000 de lei.

Conform rechizitoriului, Culcițchi Ghenadie, este învinuit în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 326 alin. (2) lit. c) Cod penal, cu următoarele semne de calificare:

„pretinderea, acceptarea și primirea personal de bunuri sub formă de valori valutare

pentru sine sau pentru o altă persoană care susține că are influență asupra unei

persoane publice, pentru a-l face să îndeplinească acțiuni în exercitarea funcției sale,

indiferent dacă asemenea acțiuni au fost sau nu săvârșite, cu primirea de bunuri în

proporții mari”

2.3. Prima instanță a indicat că în cadrul examinării dosarului, partea acuzării nu

a adus nicio probă care ar permite să se constate cu certitudine vinovăția inculpatului

în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (2) lit. c) Cod penal, plângerea

martorului Gîrleanu Elena nu poate fi pusă la baza emiterii unei sentințe de

condamnare, deoarece din textul plângerii nu este clar pentru ce i-a cerut bani avocatul

și ce i-a promis, fraza „a promis că va rezolva totul pozitiv” nu poate fi considerată ca

probă incontestabilă a promisiunilor ilegale. La fel, nu au putut fi puse la baza emiterii

unei sentințe de condamnare nici declarațiile martorului Gîrleanu Elena date în fața

judecătorului de instrucție, deoarece sunt în contradictoriu cu cele invocate în plângerea

depusă inițial și declarațiile date în calitate de martor în fața colaboratorului CNA.

3

Totodată, prima instanță a reținut că s-a constatat cu certitudine că inculpatul a

comis infracțiunile prevăzute de art. 290 alin. (1) și 326 alin. (1) Cod penal (episodul

cu Bocancea Nadejda din anul 2011), însă, ținând cont de faptul că infracțiunile sunt

mai puțin grave, conform art. 60 Cod penal, termenul de prescripție este de 5 ani, astfel,

prima instanță a ajuns la concluzia că urmează a fi încetat procesul penal de învinuire

în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 290 alin. (1) și 326 alin. (1) Cod penal, în

legătură cu intervenirea termenului de prescripție.

3.1. Procurorul în Procuratura Anticorupție Selevestru Lilia, care solicită

admiterea apelului, casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri

noi, prin care Culcițchi Ghenadie să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor

prevăzute de art. 326 alin. (1), art. 290 alin. (1) și art. 326 alin. (2) lit. c) Cod penal și

în baza acestor legi a-i stabili pedeapsa: în baza art. 326 alin (1) Cod penal, prin

aplicarea art. 10 Cod penal - 3 ani închisoare; în baza art. 290 alin. (1) Cod penal - 2

ani închisoare; în baza art. 326 alin. (2) lit. c) Cod penal - 4 ani închisoare. În baza art.

84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, de stabilit lui Culcițchi Ghenadie pedeapsa

definitivă de 5 ani 6 luni închisoare, cu executarea acesteia în penitenciar de tip

semiînchis, cu privarea de dreptul de a exercita activitatea de avocat pe un termen de 3

ani. La fel, a solicitat admiterea și satisfacerea în întregime a acțiunii civile înaintate de

Bocancea Nadejda și Gîrleanu Elena.

3.2. Gîrleanu Elena, prin care solicită casarea parțială a sentinței, în partea ce ține

de achitarea lui Culcițchi Ghenadie în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin.

(2) Cod penal, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care Culcițchi

Ghenadie să fie recunoscut vinovat și condamnat pentru comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 326 alin. (2) Cod penal, totodată să fie admisă total acțiunea civilă

depusă de Gîrleanu Elena, cu încasarea din contul lui Culcițchi Ghenadie în beneficiul

lui Gîrleanu Elena a sumei de 59 560 lei.

3.3. Inculpatul Culcițchi Ghenadie, solicitând achitarea sa din motiv că acțiunile

sale nu întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (1) Cod penal,

acțiunea civilă înaintată de Bocancea Nadejda să fie lăsată fără examinare, restituirea

corpurilor delicte – plicul nr.4 – legitimația sa de avocat, fotografia personală, o foaie

cu inscripții de mână personale, care nu formează obiectul infracțiunii.

3.4. Avocatul Janu Anatolie în numele inculpatului, prin care a solicitat casarea

parțială a sentinței, cu adoptarea unei hotărâri noi, prin care pe capetele de acuzare pe

art. 326 alin. (1) și art. 290 alin. (1) Cod penal, Culcițchi Ghenadie să fie achitat, din

motiv că nu există fapta infracțională

apelul declarat de către Gîrleanu Elena a fost respins ca inadmisibil, iar apelurile

declarate de către procurorul în Procuratura Anticorupție Selevestru L., apelul

inculpatului și apelul declarat de avocatul Janu A. în interesele inculpatului, au fost

respinse ca nefondate, fiind menținută sentința.

4

4.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a indicat că, prima instanță a stabilit în

mod corect starea de fapt și de drept, a făcut o analiză profundă a probelor prezentate

și a făcut concluzii care se bazează pe materialul probant prezentat, din aceste

considerente instanța de apel nu a prevăzut temei pentru a reține argumentele

apelanților și a desființa sentința respectivă cu pronunțarea unei hotărâri noi pe caz.

Astfel, instanța de apel a indicat că apelul declarat de Gîrleanu Elena este

inadmisibil, dat fiind că ea nu este titular al dreptului de apel. Persoana semnatară a

apelului, adică Gîrleanu Elena nu face parte din categoria persoanelor care sunt indicate

în art. 401 Cod de procedură penală și care pot declara apel. Or, aceasta nu este parte

vătămată în cazul din speță, la materialele cauzei lipsind acte care ar confirma că ea a

fost recunoscută și audiată în calitate de parte vătămată, iar potrivit procesului-verbal

de audiere din 04.02.2015 Gîrleanu Elena a fost audiată în calitate de martor. Totodată,

Gîrleanu Elena ar fi titularul dreptului de apel în condițiile art. 401 alin. (1) pct. 5) Cod

de procedură penală, însă aceasta nu a contestat sentința în ce privește cheltuielile

judiciare cuvenite acesteia, ci în latura pretinsului prejudiciu cauzat ei, din care

considerente apelul acesteia a fost respins ca inadmisibil.

Colegiul penal a menționat că prima instanță, în baza probelor administrate legal

de către organul de urmărire penală și verificate în ședința de judecată cu respectarea

prevederilor art.100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă potrivit

art. 101 Cod de procedură penală din punct de vedere al pertinenței, utilității,

concludenții, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate

aspectele de fapt și de drept, astfel ajungând la concluzia corectă cu privire la achitarea

inculpatului Culcițchi Ghenadie de sub învinuirea de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 326 alin. (2) lit. c) Cod penal în temeiul art. 390 alin. (1) p. 1) Cod de procedură

penală, deoarece nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, precum și încetarea

procesului penal pe art. 326 alin. (1) și art. 290 alin. (1) Cod penal în legătură cu

intervenirea termenului de prescripție.

Instanța de apel a mai indicat că, prima instanță întemeiat a apreciat probele

acuzării și anume anexa nr.1 la procesul-verbal de examinare a obiectelor din

04.02.2015, stenograma, cât și purtătorul de informație CD-R, precum că acestea nu

probează fapta infracțională, ținând cont că din informația conținută nu figurează careva

idei, fraze, replici etc. că banii au fost dați sau luați cu promisiunea de a influența

procurorul sau judecătorul, mai mult ca atât, Culcițchi Ghenadie din banii primiți a

achitat și sume de bani părților vătămate; procesul-verbal de consemnare a rezultatelor

documentării cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice speciale din 12.02.2015,

anexa 1, 2, și purtătorul de informație CD-urile de model ”BARGES”, din care reiese,

că în cadrul discuțiilor dintre Gîrleanu Elena și Culcițchi Ghenadie, ultimul nu se

expune în vederea posibilei influențe asupra persoanelor decisive pe dosarul penal de

învinuire a lui Gîrleanu Vasile. Prima instanță întemeiat a apreciat că, potrivit anexei

nr. 1, 2 în procesul-verbal de consemnare a rezultatelor documentării cu ajutorul

metodelor și mijloacelor tehnice speciale din 12.02.2015, stenograma, pe parcursul

întregului text, inculpatul afirmă că banii în sumă de 60000 lei i-a primit drept onorariu

5

pentru lucrul său „Acelea 60000 lei unde s-o dus?”, „Le-ați achitat onorariul avocatului,

mie mi le-ați plătit”.

Cu privire la episodul extorcării de la Bocancea Nadejda, instanța de apel a

conchis că s-a constatat cu certitudine faptul extorcării de către inculpat de la Bocancea

Nadejda suma de 3000 de euro, întru condiționarea persoanelor cu funcții de răspundere

la eliberarea de sub arest a inculpatului Bocancea Ghenadie, precum și a păstrat fără

autorizația corespunzătoare mai multe cartușe de diferit calibru în biroul său de serviciu.

La fel, instanța de apel a mai menționat că vinovăția inculpatului în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (1) Cod penal, cu certitudine reiese din

declarațiile părții vătămate Bocancea Nadejda, care a relatat acțiunile consecvente ale

inculpatului îndreptate spre extorcarea de la ea a sumei de 3000 euro, nu sunt temei de

a se îndoi în veridicitatea declarațiilor părții vătămate, care au fost consecvente pe tot

parcursul urmăririi penale și judecării cauzei în instanța de fond, or, aceasta a confirmat,

că avocatul a extorcat de la ea suma de 3000 de euro, indicând concret că are influență

asupra procurorului Buza R. și judecătorului Dragan F. pentru condiționarea acestora

la eliberarea de sub arest a inculpatului Bocancea Ghenadie.

Totodată, instanța de apel a conchis că, vinovăția inculpatului în mod special se

întemeiază pe procesul-verbal de percheziție din 04 iulie 2011 a biroului de serviciu a

avocatului Culcițchi Ghenadie, din care reiese că pe masa de serviciu a avocatului, pe

tastatura calculatorului au fost depistați bani în sumă de 2 700 euro, adică banii

transmiși de partea vătămată Bocancea Nadejda.

În sensul dat, instanța de apel, a atestat că prima instanță, just a apreciat critic

declarațiile inculpatului Culcițchi Ghenadie precum că nu a comis acte de corupere,

anume referitor la primirea sumelor bănești de la partea vătămată Bocancea Nadejda,

în vederea influențării persoanelor cu statut decisiv pe cauza penală de învinuire a lui

Bocancea Ghenadie și faptul că aceasta a fost o provocare, deoarece aceste declarații

vin în contradicție cu totalitatea probelor administrate pe cauză, purtând un caracter

declarativ și având ca scop eschivarea inculpatului de la răspunderea penală.

Mai mult ca atât, instanța de apel a indicat că, faptul că la domiciliul inculpatului

au fost depistate originalele permiselor de port armă, precum și faptul că martorul Tofan

Ion a declarat că inculpatul deține mai multe arme și permise de port armă pe ele, nu

combat învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 290 alin. (1) Cod penal,

or, în cadrul percheziției au fost ridicate un număr mult mai mare de cartușe, însă,

inculpatului i-a fost incriminată anume păstrarea fără autorizație a 17 cartușe 5.45 mm

(5.45-30), 8 cartușe 7.62 mm (7,62-39), 5 cartușe 9 mm (9-18), 1 cartuș 5,6 mm (5.6-

39), inculpatul confirmând, că nu avea permis să dețină cartușele menționate.

4.2 Ulterior, la 29 ianuarie 2018, instanța de apel a emis o încheiere de corectare

prin care a înlăturat omisiunea vădită admisă, prin indicare în dispozitivul deciziei a

sintagmei „Se restituie inculpatului 70 de cartușe de calibrul 5,6 mm cu lovitură

circulară și glonț de plumb, confecționat industrial, destinat pentru efectuarea de tragere

din arme sportive și de vânătoare, cu țeava ghintuită și 10 cartușe calibrul 7,62x51, care

au fost împachetate în plicul nr. 3, înscrisuri de ciornă cu înscrieri cu tocul cu cifre în

6

dolari și euro și o fotografie cu imaginea lui Culcițchi, care au fost împachetate în plicul

nr. 4.”

procurorul în Procuratura de Circumscripție Bălți, Formusatii Andrei și inculpatul

Culcițchi Ghenadie.

septembrie 2018, au fost admise recursurile ordinare declarat de procurorul în

Procuratura de Circumscripție Bălți, Formusatii Andrei și de către inculpat, casată total

decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 20 decembrie 2017 și dispusă

rejudecarea cauzei de către Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecată.

6.1. Pentru a decide astfel, instanța de recurs a menționat că, analizând hotărârea

adoptată de către prima instanță, se constată că, deși în partea dispozitivă a sentinței

este indicat temeiul de achitare și anume – nu s-a constatat existența faptei infracțiunii,

însă, în partea descriptivă a sentinței instanța de judecată indică concluzii din care

rezultă și alt temei de achitare, de rând cu cel indicat în dispozitiv, în cele din urmă

soluție menținută de instanța de apel. Din motiv, că instanța de apel a preluat

majoritatea concluziilor enunțate în sentință, respectiv și decizia instanței de apel

conține concluzii divergente.

Astfel, instanțele ierarhic inferioare constatând, că fapta cu care a fost sesizată prin

rechizitoriu nu are relevanță penală, fiind de natură civilă, adică inculpatul nu și-a

executat obligația civilă față de Gîrleanu Elena, achită inculpatul din lipsa faptei

infracțiunii, fără a da răspuns la invocările procurorului menționate în ordine de apel,

precum că anume: ” probele scrise prezente în materialele cauzei: contractul adițional

din 12.03.2014, recipisa eliberată de Culcițchi Gh. pe sumele de 40 000 lei și 19 560

lei, constituie acte ce certifică și probează faptul primirii de către Culcițchi Gh. de la

Gîrleanu E. și fiul acesteia, Gîrleanu V. a banilor în sumă de 60 000 lei, aceste acte nu

probează veridicitatea declarațiilor făcute de Culcițchi Gh., precum că acești bani el

le-a încasat în calitate de cheltuieli sau onorariul avocatului, deoarece la încasarea

sumelor bănești de 40 000 lei și 19 560 lei de la Gîrleanu E. și fiul acesteia, Gîrleanu

V., avocatul nu a întocmit și nu a eliberat bonuri de încasare a numerarului, ce

constituie documente contabile primare necesare pentru reflectarea sumelor bănești în

contabilitate. Conform declarațiilor făcute de Culcițchi Gh., deja după reținere și

finisarea dosarului penal, abia la sfîrșitul anului 2015 a întreprins acțiuni în vederea

reflectării acestor sume bănești în contabilitate, iar aceste înscrisuri, inclusiv și

stenograma discuțiilor care au avut loc între Gîrleanu Elena și Culcițchi Ghenadie,

confirmă declarațiile martorilor Gîrleanu E., care a fost audiată de judecătorul de

instrucție, Gîrleanu Vadim și Gîrleanu Vasile”.

Instanța de recurs a considerat că instanța de apel nu a verificat minuțios toate

probele în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, fiind reținută

la baza deciziei adoptate versiunea inculpatului, precum că suma de bani pretinsă și

primită de inculpat de la Gîrleanu Elena era destinată achitării serviciilor prestate în

calitate de avocat, fără a da apreciere circumstanțelor invocate de acuzare în apel.

7

Așadar, în decizie, instanța de apel urmează să analizeze argumentele importante

invocate de apelant, motivându-și temeiurile de fapt și de drept, ce conduc la admiterea

sau la respingerea acestora.

Astfel, Colegiul penal lărgit a apreciat critic constatarea instanței de apel precum

că nu au fost prezentate dovezi suficiente în sprijinul învinuirii aduse inculpatului,

deoarece aceste concluzii au fost făcute în mod pripit, fără a da apreciere probelor în

totalitatea lor, lăsând fără răspuns argumentele acuzării în acest sens.

În baza celor expuse, Colegiul penal lărgit a conchis că instanța de apel la

adoptarea soluției în cauză, nu a ținut cont de toate circumstanțele expuse supra, prin

ce pe cale de consecință se atestă că instanța de apel nu s-a pronunțat pe motivele

invocate de procuror în apel.

Totodată, pentru casarea totală a deciziei contestate, instanța de recurs a reținut și

argumentul procurorului precum că instanța de apel urmează să se expună și asupra

prezenții la caz a restricțiilor prevăzute la art. 60 alin. (4) Cod penal, în caz că va

constata vinovăția acestuia, or, procesul penal privind învinuirea lui Culcițchi Ghenadie

în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 326 alin. (1) și art. 290 alin. (1) Cod penal,

s-a încetat în legătură cu intervenirea termenului de prescripție, iar, la rejudecarea

cauzei, instanța de apel, urmează să verifice argumentele procurorului și să adopte o

hotărâre legală și întemeiată.

De asemenea, Colegiul penal lărgit a enunțat că instanța de apel nu s-a pronunțat

argumentat asupra tuturor motivelor indicate de inculpat, lăsând fără apreciere motivul

din apelul inculpatului privind pretinsa încălcare a drepturilor sale la efectuarea

percheziției.

declarat de către Gîrleanu Elena a fost respins ca inadmisibil, iar apelurile declarate de

către procurorul în Procuratura Anticorupție Selevestru L., apelul inculpatului și apelul

declarat de avocatul Janu A. în interesele inculpatului, au fost respinse ca nefondate,

fiind menținută sentința fără modificări.

7.1. Motivând soluția emisă, instanța de apel a susținut că apelul declarat de

Gîrleanu Elena este inadmisibil, dat fiind că ultima nu este titular al dreptului de apel,

în prezenta cauză fiind audiată doar în calitate de martor.

În continuare, în respectarea prevederilor procedurale prevăzute la art. 414 alin.

(1), (2) Cod de procedură penală, Colegiul penal a admis demersul părții acuzării

privind reluarea cercetării judecătorești pe caz potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, fiind audiați nemijlocit în ședința instanței de apel martorii Gîrleanu Vadim,

Gîrleanu Vasile, Lisnic Victoria și inculpatul Culcițchi Ghenadie Petru.

Astfel, Colegiul penal a conchis că instanța de fond a verificat complet sub toate

aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate pe caz

o apreciere legală din punct de vedere a pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității lor.

În baza probelor acumulate în cadrul urmăririi penale, examinate și apreciate de

către prima instanță, suplimentar apreciate de către instanța de apel prin o verificare

8

multilaterală de fapt și de drept a circumstanțelor cauzei și a sentinței adoptate pe caz,

Colegiul penal a concluzionat că, prima instanță întemeiat și legal a ajuns la concluzia

privind confirmarea vinovăției aduse lui Culcițchi Ghenadie Petru de comiterea

infracțiunilor prevăzute de art. 326 alin.(1) și art. 290 alin.(1) Cod penal, precum și

încetarea procesului penal pe aceste capete de învinuire, pe motivul intervenirii

termenului de prescripție.

De asemenea, Colegiul penal a conchis în privința temeiniciei soluției adoptate de

instanța de fond pe marginea învinuirii aduse inculpatului Culcițchi Ghenadie în baza

art. 326 alin.(2) lit. c) Cod penal, potrivit căreia conform art. 390 alin.(1) pct.1) Cod de

procedură penală a dispus achitarea inculpatului, deoarece nu s-a constatat existența

infracțiunii. Or, în instanța de apel nu au fost prezentate probe suplimentare care să

dovedească contrariul, iar, conținutul probelor la care a făcut referire acuzatorul de stat

nu demonstrează existența faptei infracționale prevăzută de art. 326 alin.(2) lit. c) Cod

penal, imputată potrivit rechizitoriului lui Culcițchi Ghenadie Petru. Astfel, cumulul de

probe existente nu este suficient pentru a condamna inculpatul în baza art. 326 alin. (2)

lit. c) Cod penal.

În atare situație, Colegiul penal nu a reținut argumentele aduse de procuror în

apelul declarat împotriva sentinței instanței de fond, prin care își exprimă dezacordul

cu soluția de achitare a inculpatului pe capătul învinuirii aduse în baza art.326 alin.(2)

lit. c) Cod penal. Alegația apelantului precum că vinovăția inculpatului este dovedită

prin declarațiile martorului Gîrleanu Elena, instanța de apel le-a respins ca fiind

neîntemeiate, deoarece instanța nu poate pune la baza unui verdict de condamnare

declarațiile martorului dat, în cazul în care circumstanțele constatate printr-o astfel de

probă nu sunt reținute suplimentar în baza altor probe pertinente, concludente și utile.

Același principiu este aplicabil și pentru aprecierea declarațiilor depuse de ceilalți

martori. Astfel, în situația în care declarațiile lui Gîrleanu Elena, prin care acuză

inculpatul în comiterea unei infracțiuni, nu sunt susținute prin alte probe din ansamblul

celor administrate în prezenta cauză, Colegiul penal le-a calificat ca fiind pur

declarative, or, art.8 alin. (3) Cod de procedură penală prevede că, concluziile despre

vinovăția persoanei de săvîrșirea infracțiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri. Toate

dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate, în condițiile prezentului cod, se

interpretează în favoarea inculpatului.

În acest sens, instanța de apel a menționat că declarațiile Elenei Gîrleanu, depuse

la diferite etape a procesului penal, sunt contradictorii. Prin declarațiile depuse în fața

judecătorului de instrucție de către Gîrleanu Elena au fost date descrierii alte

circumstanțe decât cele enunțate în plângerea din 29 ianuarie 2015 și în declarațiile

depuse în calitate de martor în fața colaboratorului CNA.

Cu privire la declarațiile martorului Gîrleanu Vadim, precum și a martorilor

Gîrleanu Vasile și Lisnic Victoria, instanța de apel a stabilit că acestea nu pot fi reținute

ca probe ce ar sta la baza condamnării inculpatului. Or, cele relatate de martori au fost

cunoscute de către aceștia din spusele Elenei Gîrleanu. Deci, declarațiile martorilor

menționați sunt apreciate ca fiind subiective, deoarece circumstanțele comunicate nu

9

au fost percepute nemijlocit de acești martori, ci au fost aflate din spusele altei persoane.

Prin urmare, instanța de fond întemeiat a conchis că martorii nu pot confirma că banii

primiți de Culcițchi Ghenadie de la Gîrleanu Elena au fost destinați pentru a influența

judecătorul și procurorul.

La fel, Colegiul penal a considerat justificată aprecierea atribuită de prima

instanță anexei nr. 1 la procesul-verbal de examinare a obiectelor din 04.02.2015,

stenograma (f.d.10-11, Vol. III), cât și purtătorului de informație CD-R, precum că

acestea nu probează fapta infracțională, deoarece din informația conținută nu figurează

careva idei, fraze, replici etc., că banii au fost dați sau luați cu promisiunea de a influența

procurorul sau judecătorul. Mai mult ca atât, potrivit acesteia Culcițchi Ghenadie din

banii primiți a achitat și sume de bani părților vătămate (f.d.10, Vol. III).

Cu referire la apelurile înaintate de partea apărării împotriva sentinței instanței

de fond pe capetele recunoașterii lui Culcițchi Ghenadie vinovat de comiterea

infracțiunilor prevăzute de art. 290 alin. (1) și art. 326 alin.(1) Cod penal, instanța de

apel le-a considerat nefondate. Deși inculpatul neagă cu vehemență vinovăția în

comiterea infracțiunilor date, totuși, culpa inculpatului este dovedită prin declarațiile

părții vătămate Bocancea Nadejda, declarațiile martorilor Bocancea Lidia, Buza Rodica

și Tofan Ion.

Instanța de apel a reținut că vinovăția inculpatului Culcițchi Ghenadie Petru în

comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 326 alin. (1) și art. 290 alin. (1) Cod penal

este confirmată și prin documentele și procesele-verbale ale acțiunilor procesuale:

-plângerea lui Bocancea Nadejda din 09.06.2011, cu privire la acțiunile de trafic

de influență comise de avocatul Culcițchi Ghenadie (f.d.6, Vol. I);

- procesul-verbal de percheziție din 04.07.2011 a biroului avocatului Culcițchi

Ghenadie amplasat în mun. Bălți, str. Ștefan cel Mare 8/2. Potrivit actului în cauză se

constată că pe masa de serviciu a avocatului au fost depistați bani în sumă de 2700 euro,

contractul de asistență juridică din 21.04.2011, copia buletinului de identitate a cet.

Bocancea Nadejda, copia certificatului de naștere a cet. Bocancea Ariana, trimitere

extras pe numele cet. Bocancea Ariana, încheiere din 06.05.2011 cu privire la

prelungirea măsurii preventive – arestul preventiv în privința lui Bocancea Ghenadie,

rechizitoriul cauzei penale nr.2011040438 în privința lui Bocancea Ghenadie. De

asemenea, în safeul amplasat în biroul lui Culcițchi Ghenadie au fost depistate cartușe:

8 cartușe calibru 7,62 mm, 10 cartușe calibru 7,62 mm, 5 cartușe calibru 9 mm, dintre

care 2 de manevră, 18 cartușe calibru 5,45 mm, 7 cartușe în două cutii de masă

plastică(f.d.67-70, Vol. I);

- procesul-verbal de percheziție din 04.07.2011 a domiciliului lui Culcițchi

Ghenadie, amplasat pe str. Ștefan cel Mare 8/2, mun. Bălți. Potrivit actului în cauză, se

constată să la domiciliul lui Culcițchi Ghenadie au fost depistate permisurile de port

armă în original eliberate pe numele lui Culcițchi Ghenadie și anume permis de port

armă nr.21/11115 din 11.06.2008, permis de port armă nr.218 din 22.10.2010, permis

de port armă nr.209-11 din 12.11.2009, permis de port armă nr.21/11115 din

11.06.2008, permis de port armă nr.21/15206 din 22.12.2011 (f.d.74-75, Vol. I);

10

- raport de expertiză nr.1567-1568 din 21.07.2011, conform căruia 5 bancnote cu

nominalul de 500 de euro, 2 bancnote în valoare de 100 euro, au inscripția cu conținutul

”Trafic” efectuată cu creion special, pe toate bancnotele sunt depuneri de substanță

fluorescentă în galben verde care este identică cu substanța fluorescentă pe bancnote

după fluorescență și conținut chimic, 5 bancnote cu nominalul în valoare de 100 euro

(f.d.101-109, Vol. I);

- proces-verbal de marcare și examinare a bancnotelor din 10.06.2011 și

ordonanța de recunoaștere în calitate de corpuri delicte a banilor (f.d. 51, Vol. I);

- proces-verbal de interceptare și înregistrare a convorbirilor și înregistrării de

imagini cu ajutorul mijloacelor tehnice moderne a convorbirilor purtate între cet.

Bocancea Nadejda și avocatul Culcițchi Ghenadie, cu stenogramele anexate a

convorbirilor din 09.06.2011 (f.d.42-48, Vol. I);

- proces-verbal de interceptare și înregistrare a convorbirilor și înregistrării de

imagini cu ajutorul mijloacelor tehnice moderne a convorbirilor purtate între cet.

Bocancea Nadejda și avocatul Culcițchi Ghenadie, cu stenogramele anexate a

convorbirilor din 09.06.2011 (f.d. 52-58, Vol. I);

- proces-verbal de interceptare și înregistrare a convorbirilor și înregistrării de

imagini cu ajutorul mijloacelor tehnice moderne a convorbirilor purtate între cet.

Bocancea Nadejda și avocatul Culcițchi Ghenadie, cu stenogramele anexate a

convorbirilor din 04.07.2011 (f.d. 60-67, Vol. I);

- proces-verbal de examinare din 11.07.2011 a discului CD-R ”Acme” cu nr. de

fabricație ZIA 010315540LA23 de pe care a fost ridicată și imprimată informația cu

privire la descifrarea convorbirilor telefonice în perioada 01.06.2011-13.06.2011 de pe

telefonul postului de telefonie mobilă ”Moldcell” cu nr.079432005 (f.d.26-37, Vol. I)

Prin urmare, Colegiul penal a menționat că, instanța de fond just a conchis,

administrând probe concludente, pertinente și utile, în baza cărora a dedus o soluție

întemeiată, privind vinovăția lui Culcițchi Ghenadie Petru în comiterea infracțiunilor

prevăzute de art. 290 alin. (1) și art. 326 alin. (1) Cod penal.

Colegiul penal nu a acceptat argumentele părții apărării, prin care se solicită

achitarea lui Culcițchi Ghenadie Petru pe coptele învinuirii aduse în baza art.290

alin.(1) și art.326 alin.(1) Cod penal, întrucât acestea sunt combătute de circumstanțele

faptice ale cauzei. Astfel, s-a constatat cu certitudine că inculpatul Culcițchi Ghenadie

Petru a extorcat de la Bocancea Nadejda suma de 3000 de euro, pentru a determina

persoanele cu funcție de răspundere la eliberarea de sub arest a inculpatului Bocancea

Ghenadie. De asemenea, s-a constatat cu certitudine că inculpatul Culcițchi Ghenadie

Petru păstra, fără autorizație corespunzătoare, mai multe cartușe de diferit calibru în

biroul său de serviciu.

Colegiul penal a respins solicitarea inculpatului Culcițchi Ghenadie Petru

invocată în apelul său, prin care cere restituirea obiectelor care au fost ridicate în cadrul

perchezițiilor, pe motiv că obiectele date nu au fost recunoscute ca corpuri delicte și

deci nu au fost anexate la materialele cauzei. Faptul dat nu-l împiedică pe inculpat să

solicite restituirea obiectelor respective de la organul de urmărire penală.

11

Totodată, instanța de apel a apreciat critic argumentelor invocate de partea

apărării în apelurile declarate, referitor la efectuarea percheziției cu încălcarea rigorilor

procesuale, fiind petrecute în lipsa unui apărător a persoanei la care s-a efectuat

percheziția. Raționamentul dat este dedus reieșind din conținutul procesului-verbal de

percheziție din 04.07.2011 (f.d. 67-70, Vol. I) și procesul-verbal de percheziție

corporală din 04.07.2011 (f.d.71-72, Vol. I). Conform actelor menționate, la efectuarea

măsurii procesuale de percheziție, Culcițchi Ghenadie Petru a fost asistat de avocatul

V. Rusu și nu a însemnat careva obiecții împotriva celor consemnat în conținutul

proceselor-verbale de percheziție.

În concluzie, instanța de apel a considerat întemeiată soluția privind încetarea

procesului penal de învinuire a lui Culcițchi Ghenadie Petru în baza art. 290 alin.(1) și

art. 326 alin.(1) Cod penal, pe motivul expirării termenului de prescripție.

2020, de către acuzatorul de stat, procuror în Procuratura de Circumscripție Bălți –

Liliana Pasat, invocând temeiul prevăzut la pct. 6 alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală, prin care solicită admiterea recursului ordinar, casarea deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Bălți din 10 martie 2020 și dispunerea rejudecării cauzei în aceeași

instanță de apel, în alt complet de judecată.

8.1. În motivarea cerințelor sale procurorul a invocat că instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, decizia nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția, instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat

soluția, precum și motivarea contrazice dispozitivul hotărârii.

A indicat că, la menținerea sentinței de achitare pe art. 326 alin. (2) lit. c) Cod

penal și respectiv, de încetare a procesului penal pe art. 290 alin.(1) și art. 326 alin.(1)

Cod penal, instanța de apel a făcut aprecieri probelor care nu se racordă la valoarea

acestora, a reținut inutilitatea unor probe, care întrunesc toate calitățile unei probe ce

poate fi pusă la baza sentinței de condamnare, a făcut concluzii care nu se racordă la

ansamblul probatoriu acumulat pe cauză. Or, comiterea infracțiunilor incriminate

inculpatului se confirmă prin cumulul de probe veridice, utile, concludente, care se află

într-o coroborare reciprocă.

Analizând conținutul plângerii depuse de Elena Gîrleanu la 29 ianuarie 2015 la

DGT Nord a CNA, recurentul a conchis că acesta se referă la acțiunile coruptibile ale

avocatului Culcițchi Ghenadie. În plângere, fapta ilegală a avocatului a fost redată

succint, iar, deja circumstanțele acesteia detaliat sunt redate de martor în procesul-

verbal de audiere. Iar, faptul că în declarațiile făcute Gîrleanu Elena a expus detaliat

împrejurările și circumstanțele faptei ilegale a avocatului, nu denotă că acestea sunt

contradictorii și conținutul plângerii.

Acuzatorul a menționat că instanța de apel urma să ia în considerație că specificul

infracțiunilor de corupție și celor conexe corupției, constituie că aceste infracțiuni se

comit în secret între două, trei în rare ori mai multe persoane și administrarea probelor

privind demonstrarea săvârșirii acestor infracțiuni este foarte dificil.

12

Recurentul a specificat că, fiind audiată de judecătorul de instrucție, martorul

Gîrleanu Elena a declarat că avocatul a zis că o să vorbească cu procurorul sau

judecătorul și în caz dacă nu se va primi nimic acesta o să-i întoarcă banii. Suma de

60 000 de lei nu era pentru serviciile avocatului, ci pentru a hotărî întrebarea pentru a

elibera feciorul.

Astfel, acuzatorul de stat consideră că probele prezente la materialele cauzei și

anume: contractul adițional din 12 martie 2014, recipisa eliberată de inculpat pentru

sumele de 40 000 d elei și 19 560 de lei, constituie acte ce certifică și probează faptul

primirii de către inculpat de la Gîrleanu Elena și fiul acesteia Gîrleanu Vadim, a banilor

în sumă de 20 000 de lei. Aceste acte nu probează veridicitatea declarațiilor făcute de

Culcițchi Ghenadie precum că acești bani le-a încasat în calitate de cheltuieli sau

onorariul avocatului, deoarece la încasarea acestor sume, inculpatul nu a eliberat bonuri

de încasare a numerarului, ce constituie documente contabile primare necesare pentru

reflectarea sumelor bănești în contabilitate. Conform declarațiilor inculpatului, deja

după reținere și finisarea dosarului penal, abia la sfârșitul anului 2015, el a întreprins

acțiuni în vederea reflectării acestor sume în contabilitate. În acest mod, inculpatul a

încercat să creeze o situație legală a acțiunilor sale în vederea eschivării de la

răspundere penală.

În contextul celor expuse, recurentul a menționat că sentința în partea achitării lui

Culcițchi Ghenadie de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (2) lit. c) Cod

penal, este ilegală și urmează a fi casată.

La fel, reieșind din considerentele că inculpatul a comis o altă infracțiune până la

expirarea termenului de prescripție pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 290

alin.(1) și art. 326 alin.(1) Cod penal, inculpatul nu poate fi liberat de răspundere penală

pentru aceste infracțiuni, dat fiind faptul că prescripția s-a întrerupt. În conformitate cu

art. 60 alin. (4) Cod penal, prescripția se va întrerupe dacă, până la expirarea termenelor

prevăzute la alin. (1), persoana va săvârși o infracțiune pentru care, conform prezentului

cod, poate fi aplicată pedeapsa cu închisoare pe un termen mai mare de 2 ani. Calcularea

prescripției în acest caz începe din momentul săvârșirii unei infracțiuni noi.

de procedură penală, în adresa lui Culcițchi Ghenadie și a avocatului Janu Anatolie a

fost expediată copia de pe recurs, cu solicitarea de a depune, în termen de 30 de zile, o

referință privind opinia lor asupra recursului declarat de procurorul în Procuratura de

Circumscripție Bălți – Liliana Pasat (f.d. 197, volumul V).

respingerea recursului ordinar declarat de acuzator ca nefundat.

10.1. În referință inculpatul a indicat că pe al doilea episod din anul 2014 cu

martorul Gîrleanu Elena, vina nu o recunoaște, iar, de către acuzator nu a fost prezentată

nicio probă care ar demonstra elemente penale în relațiile lui cu Gîrleanu Elena, la caz

fiind probată existența unui raport juridic civil. Astfel, în temeiul contractului de

asistență juridică, în anul 2014 a primit în două tranșe suma de 59 650 de lei. Mai mult

13

ca atât, a doua transă a onorariului a primit-o de la Gîrleanu Vadim la 08 iulie 2014,

prin urmare, la 08 iulie 2019 termenul de prescripție a tragerii la răspundere a expirat.

Inculpatul a menționat că, necătând la poziția lui ca nevinovat pe toate capetele

de învinuire, nu a depus recurs, deoarece înțelege că sentința primei instanțe a fost

menținută în trei complete de judecată, au fost atrase destule resurse judecătorești în

competența cărora nu se îndoiește și ca urmare, a acceptat sentința ca una legală,

veridică și incontestabilă.

ajunge la concluzia că acesta urmează a fi admis, pentru considerentele expuse în

contextul ce urmează.

În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța este în drept să îl admită, cu casarea totală a hotărârii atacate

și ia una din următoarele soluții: rejudecă cauza și pronunță o nouă hotărâre, dacă nu se

agravează situația condamnatului, sau, după caz, dispune rejudecarea de către instanța

de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de

recurs.

În conformitate cu art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Recurentul invocă în recursul său temeiul prevăzut de pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod

de procedură penală, potrivit cărora, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și apel atunci când: instanța

de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată

nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă

de fapt, care a afectat soluția instanței.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub acest aspect, Colegiul penal lărgit reține

că temeiul de recurs invocat de recurent și-a găsit confirmare, având în vedere

următoarele considerente.

Cu titlul preliminar, se relevă că obiectul cenzurii instanței de recurs este limitat

la analiza chestiunilor de drept, respectiv rațiunea și finalitatea exercitării acestei căi de

atac se rezumă la înlăturarea erorilor de drept admise de instanța ierarhic inferioară, la

etapa precedentă de judecare a cauzei, regulă stipulată și în art. 434 Cod de procedură

penală.

În concordanță cu dispoziția art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt

asupra cărora trebuie să se pronunțe prima instanță și care, prin apel, se transmit

instanței de apel, cuprind următoarele aspecte: dacă fapta reținută a fost săvârșită ori

nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost comisă, dacă

există circumstanțe atenuante și agravante, dacă probele corect au fost apreciate prin

prisma art. 101 Cod de procedură penală. În ceea ce privește chestiunile de drept pe

care urmează să le soluționeze instanța de apel, acestea se referă la: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost

14

individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual sau penal au fost corect

aplicate.

Atunci când se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile

nominalizate supra, hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, cu dispunerea

rejudecării cauzei.

Instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în

apel. Nepronunțarea instanței de apel asupra tuturor motivelor invocate echivalează cu

nerezolvarea fondului apelului și, în acest caz, decizia urmează a fi casată, cu

rejudecarea cauzei în apel, așa cum cere art. 435 Cod de procedură penală, întrucât o

asemenea eroare judiciară nu poate fi corectată în instanța de recurs.

La caz, în cererea de apel, procurorul a invocat că, în contextul art. 60 alin. (4)

Cod penal, prescripția se va întrerupe dacă, până la expirarea termenelor prevăzute la

alin. (1), persoana va săvârși o infracțiune pentru care, conform prezentului cod, poate

fi aplicată pedeapsa cu închisoare pe un termen mai mare de 2 ani. Calcularea

prescripției în acest caz începe din momentul săvârșirii unei infracțiuni noi.

Astfel, acuzatorul a indicat că, reieșind din considerentele că inculpatul Culcițchi

Ghenadie a comis o altă infracțiune până la expirarea termenului de prescripție pentru

săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 290 alin.(1) și art. 326 alin.(1) Cod penal,

inculpatul nu poate fi liberat de răspundere penală pentru aceste infracțiuni, dat fiind

faptul că prescripția s-a întrerupt. Calcularea prescripției în cazul inculpatului a început

din data comiterii infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (2) lit. c) Cod penal – 12 martie

2014.

Instanța de apel, ajungând la concluzia de a menține sentința instanței de fond prin

care Culcițchi Ghenadie a fost achitat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 326

alin. (2) lit. c) Cod penal și s-a încetat procesul penal privind învinuirea inculpatului în

comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 326 alin.(1) și art. 290 alin. (1) Cod penal, în

legătură cu intervenirea termenului de prescripție, nu s-a expus asupra argumentului

procurorului cu privire la întreruperea prescripției, deși, era obligată să se pronunțe

asupra tuturor motivelor invocate în apel, nepronunțarea asupra tuturor motivelor

invocate echivalând cu nerezolvarea fondului apelului.

Totodată, Colegiul penal lărgit reține că în decizia Colegiului penal lărgit al Curții

Supreme de Justiție din 11 septembrie 2018, instanța de recurs a supus sintezei decizia

instanței de apel, în cumul cu sentința primei instanțe. Astfel, analizând hotărârea

adoptată de către instanța de fond, instanța de recurs a constatat că, deși în partea

dispozitivă a sentinței este indicat temeiul de achitare și anume – nu s-a constatat

existența faptei infracțiunii, în partea descriptivă a sentinței instanța a indicat concluzii

din care rezultă și alt temei de achitare, de rând cu cel specificat în dispozitiv, în cele

din urmă soluție menținută de instanța de apel.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 10 martie 2020, sentința primei instanțe a

fost menținută fără modificări, instanța de apel concluzionând că soluția primei instanțe

de achitare a lui Culcițchi Ghenadie de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin.

(2) lit. c) Cod penal, este întemeiată și perfect legală.

15

Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel, ajungând la o asemenea

concluzie, a ignorat prevederile art. 436 alin. (2) Cod de procedură penală, care

stipulează expres că, pentru instanța de rejudecare, indicațiile instanței de recurs sunt

obligatorii în măsura în care situația de fapt rămâne cea care a existat la soluționarea

recursului.

Distinct de cele relatate, Colegiul penal lărgit mai reține că, în conformitate cu

prevederile art. 391 alin. (1) Cod de procedură penală, sentința de încetare a procesului

penal se adoptă dacă: 1) lipsește plângerea părții vătămate, plângerea a fost retrasă sau

părțile s-au împăcat; 2) a intervenit decesul inculpatului; 3) persoana nu a atins vârsta

pentru tragere la răspundere penală; 4) există o hotărâre judecătorească definitivă

asupra aceleiași persoane pentru aceeași faptă; 5) există o hotărâre a organului de

urmărire penală asupra aceleiași persoane pentru aceeași faptă de încetare a urmăririi

penale, de scoatere a persoanei de sub urmărire penală sau de clasare a procesului penal;

6) există alte circumstanțe care exclud sau condiționează pornirea urmăririi penale și

tragerea la răspundere penală; precum și 7) în cazurile prevăzute în art.54-56 din Codul

penal.

Însă, instanța de fond, dispunând încetarea procesului penal în cauza penală în

privința lui Culcițchi Ghenadie învinuit de comiterea infracțiunilor prevăzute de art.

326 alin.(1) și art. 290 alin. (1) Cod penal, a omis să indice în temeiul cărui punct din

cele prevăzute la art. 391 alin. (1) Cod penal, încetează procesul penal.

Astfel, se reține că, instanța de fond a dispus încetarea procesului penal în privința

inculpatului Culcițchi Ghenadie, conducându-se de prevederile art. 332 alin. (1) Cod

de procedură penală. Potrivit descriptivului și dispozitivului deciziei recurate, se atestă

că instanța de apel, menținând sentința primei instanțe, a reținut drept temei de încetare

a procesului penal, prevederile art. 60 Cod penal - intervenirea termenului de prescripție

de tragere la răspundere penală.

În acest context instanța de recurs ține să accentueze că, potrivit prevederilor art.

332 alin. (1) Cod de procedură penală, în cazul în care, pe parcursul judecării cauzei,

se constată vreunul din temeiurile prevăzute în art. 275 pct. 5)–9), 285 alin. (1) pct. 1),

2), 4), 5), precum și în cazurile prevăzute în art. 53-60 din Codul penal, instanța, prin

sentință motivată, încetează procesul penal în cauza respectivă.

Din alineatul (5) al aceleiași norme rezultă că, în cazul prevăzut la art. 275 pct. 4),

încetarea procesului penal nu se admite fără acordul inculpatului și în acest caz,

procedura continuă în mod obișnuit.

Conform art. 275 pct. 4) Cod de procedură penală, urmărirea penală nu poate

fi pornită, iar dacă a fost pornită, nu poate fi efectuată, și va fi încetată în cazurile

în care a intervenit termenul de prescripție sau amnistia.

Totodată, potrivit prevederilor art. 53 lit. g) Cod penal, persoana care a săvârșit

o faptă ce conține semnele componenței de infracțiune poate fi liberată de

răspundere penală de către procuror în cadrul urmăririi penale și de către instanța

de judecată la judecarea cauzei în cazul prescripției de tragere la răspundere penală.

Colegiul penal lărgit constată că, soluția instanțelor ierarhic inferioare cu

16

privire la încetarea procesului penal în privința inculpatului Culcițchi Ghenadie

învinuit de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 326 alin. (1) și art. 290 alin.

(1) Cod penal, pe temeiul expirării termenului prescripției răspunderii penale,

prevăzute de art. 60 Cod penal, este greșită și nu poate fi menținută, deoarece

aceasta contravine prevederilor legale enunțate mai sus.

Astfel, se punctează că, pe tot parcursul desfășurării procesului penal,

inculpatul Culcițchi Ghenadie a pledat nevinovat, aducând în acest sens diferite

argumente, chiar și în referința depusă de Culcițchi Ghenadie la prezentul recurs

ordinar declarat de către procuror, inculpatul a indicat că, necătând la poziția lui ca

nevinovat pe toate capetele de învinuire, nu a depus recurs, acceptând sentința ca

una legală, veridică și incontestabilă.

Această poziție a inculpatului contravine din start prevederilor art. 332 alin. (5)

Cod de procedură penală și denotă imposibilitatea încetării procesului penal în

ședința de judecată, din motivul intervenirii termenului de prescripție de tragere la

răspundere penală.

Or, având în vedere că încetarea procesului penal în ședința de judecată are loc

pe temeiuri de nereabilitare, o condiție necesară în acest sens fiind mai întâi de toate

constatarea vinovăției inculpatului, Colegiul penal lărgit constată că soluția

instanței de apel contravine esenței prevederilor legale citate și temeiurilor de

încetare a procesului penal în contextul în care inculpatul Culcițchi Ghenadie

vinovăția de săvârșirea faptelor prevăzute de art. 326 alin.(1) și art. 290 alin. (1)

Cod penal, nu a recunoscut.

De notat este și faptul că potrivit procesului-verbal al ședinței instanței de apel,

apărarea și inculpatul au susținut apelurile declarate prin care au solicitat achitarea

lui Culcițchi Ghenadie.

Pe cale de consecință, având în vedere că instanța de apel a comis eroarea

prevăzută la pct. 6 alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală - hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărârii, acesta este expus neclar, ținând cont de faptul că, recursul

respectiv este o cale de atac, în principal, de drept, deoarece provoacă verificarea

legalității hotărârii atacate, iar rejudecarea cauzei de către instanța de apel se dispune

dacă există temeiurile stipulate în art. 427 pct. 1) - 6) Cod de procedură penală, Colegiul

penal lărgit urmează să caseze integral decizia instanței de apel cu dispunerea

rejudecării cauzei în aceiași instanță de ape, în alt complet de judecată.

Totodată, potrivit jurisprudenței CtEDO, atunci când unei instanțe ierarhic

superioare i se cere să examineze o cauză atât în fapt cât și în drept, ea nu poate, ca o

chestiune ce ține de aspectul echității procedurilor, să soluționeze cauza fără implicarea

directă și fără audierea persoanei inculpate, împotriva cărei se adresează recursul

(hotărârea Asimionese v. R.M., Prutean v. R.M.). În timp ce legislația națională permite

examinarea în exclusivitate a chestiunilor de drept, ținând cont de erorile comise de

17

instanța de apel, care nu pot fi corectate în recurs, Curtea Supremă de Justiție trebuie să

dispună rejudecarea cauzei de către instanțele inferioare (hotărârea din 02.12.2020 –

Năvoloacă v. R.M.).

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art.

436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele acesteia,

să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-

penale asupra tuturor motivelor invocate în apel, și ținând cont de motivele casării

deciziei atacate și practica CEDO, să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată.

Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Se admite recursul ordinar declarat de către acuzatorul de stat, procuror în

Procuratura de Circumscripție Bălți – Liliana Pasat, se casează total decizia Colegiului

penal al Curții de Apel Bălți din 10 martie 2020, în cauza penală în privința lui

Culcițchi Ghenadie XXXXX și se dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță

de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac.

Decizia motivată pronunțată la 21 octombrie 2021.

Președinte Svetlana Filincova

Judecători Ala Cobăneanu

Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

18