1ra-1521/2018 — Art. 145 alin. 2 lit. a,e,i,j,m, 192-1 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Ungheni, sediul Nisporeni din 17 mai 2017, Nagavciuc Fiodor a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute la art.145 alin.(2) lit. a), e), i), j), m) și art.1921 alin.(2) lit. a) Cod penal, stabilindu-i pedeapsă, după cum urmează: - în baza art.145 alin.(2) lit. a), e), i), j), m) Cod penal – detenție pe viață. - în baza art.1921 alin.(2) lit. a) Cod penal – 5 ani închisoare. Conform art.84 Cod penal, i s-a stabilit lui Nagavciuc Fiodor pedeapsă definitivă sub formă de detenție pe viață, cu executare în penitenciar de tip închis. S-a încasat din contul lui Nagavciuc Fiodor în beneficiul statutului, cheltuielile judiciare în sumă de 3 850 lei. S-a admis integral acțiunea civilă și s-a dispus încasarea de la Nagavciuc Fiodor în beneficiul succesorului părții vătămate Cibotari Nadejda suma de 200 000 lei, cu titlul de prejudiciu moral.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță, în fapt, a constatat că Nagavciuc Fiodor în noaptea din 23 spre 24 octombrie 2016, fiind în stare de ebrietate și aflându-se în extravilanul localității Rădenii Vechi r-nul Ungheni la ferma de vaci ce aparține cet. Berektar Oleg, având o înțelegere prealabilă cu Livădaru Gheorghe privind omorul lui Berektar Oleg au decis realizarea acestui plan. Astfel, știind cu certitudine, că ultimul se află în stare de ebrietate, pentru a profita de imposibilitatea victimei de a se apăra grație faptului că dormea, conform înțelegerii Livădaru Gheorghe a luat un topor de lângă ușa de la intrare în anexa de locuit de la stână și a intrat în locuință, iar Nagavciuc Fiodor a blocat unica intrare din locuință. Ulterior folosindu-se de starea de neputință a victimei de a se apăra și superioritatea numerică în timp ce participantul Livădaru Gheorghe aplica lui Berektar Oleg lovituri cu toporul în regiunea capului în timp dormea, el îl supraveghea pe Nanu Evghenii să nu întreprindă careva acțiuni în vederea curmării acțiunilor infracționale ale lui Livădaru Gheorghe, amenințîndu-1 pe acesta cu aplicarea forței fizice față de el, dacă va interveni. Continuându-și acțiunile sale infracționale, după producerea leziunilor corporale de către Livădaru Gheorghe, leziuni care conform raportului de expertiză medico-legală nr.133 din 30.11.2016 se atribuie la leziuni traumatice în regiunea feței, în timp ce Berektar Oleg era inconștient și se afla în fază de agonie, coparticipantul Nagavciuc Fiodor pentru a asigura survenirea rezultatului dorit și anume lipsirea de viață a victimei, a folosit două vase cu inflamabil și prin producerea a două focare independente conform încheierii tehnic-incendiare nr.48, a incendiat corpul cet. Berektar Oleg, fapt confirmat prin arsurile căilor respiratorii de gradul III. Ca urmare a acestor acțiuni infracționale, a izbucnit un incendiu care a devastat locuința cet. Berektar Oleg din s. Rădenii Vechi, r-nul Ungheni. Totodată conform concluziilor enunțate la nr.133 din 30.11.2016 cauza directă a decesului este asfixia mecanică prin aspirația sângelui în căile respiratorii superioare confirmată prin prezenta sângelui modificat de acțiunea temperaturii înalte în trahee. Tot el, în noaptea de 23 spre 24 octombrie 2016, după ce Berektar Oleg a fost omorât de comun acord cu Livădaru Gheorghe, urmărind scopul răpirii mijlocului de transport fără scop de însușire, au răpit mijlocul de transport de model Honda CRV cu n/î xxxxx care aparținea lui Berektar Oleg, care era parcat lângă anexa de locuit de la ferma de vaci din extravilanul satului Rădenii Vechi și au pornit spre satul Pîrlița, însă deplasându-se au derapat ajungând într-un chiuvete, după care au abandonat automobilul susmenționat între satele Rădenii Vechi și Pîrlița.

Legalitatea și temeinicia sentinței a fost atacată cu apel de către avocatul Guțanu Doina în numele inculpatului și de către inculpat. 3.1. Avocatul Guțanu Doina a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit căreia inculpatul să fie achitat de comiterea infracțiunilor incriminate. În susținerea apelului, apelantul a indicat că probele administrate la faza urmăririi penale și cercetate de către instanța de judecată nu demonstrează vinovăția lui Nagavciuc Fiodor în comiterea infracțiunilor incriminate prin rechizitoriu. În cadrul procesului dat s-a stabilit într-adevăr că în noaptea de 23 spre 24 octombrie 2016 intre Berektar Oleg și Livădaru Gheorghe a avut loc un conflict, la care acesta din urmă i-a aplicat lui Berektar Oleg lovituri cu toporul în regiunea capului. Nagavciuc Fiodor nu a cunoscut despre intențiile lui Livădaru Gheorghe și nici nu au avut vreo înțelegere prealabila cu acesta în privința omorului. Nagavciuc Fiodor în momentul inițierii conflictului a ieșit din încăpere. Ulterior a auzit gălăgie de afară, iar la un moment dat cearta a încetat, apoi a mai auzit un zgomot. Când a intrat în casă a văzut că Livădaru Gheorghe se afla lângă victima și a văzut că i-a aplicat o lovitura cu toporul în regiunea capului. El personal a intervenit și i-a luat toporul din mâna lui Livădaru Gheorghe care ulterior i-a spus ca să urce la volan și să plece de la fața locului. Sentința de condamnare se bazează pe declarațiile lui Nanu Evgheni care nu a văzut cu ochii lui cum Nagavciuc Fiodor ar fi dat foc casei și nici nu a auzit ca acesta să-1 fi lovit pe decedat. Acesta doar a declarat că Nagavciuc Fiodor l-a împiedicat să iasă din casă, iar aceste acțiuni nicidecum nu sunt elemente constitutive ale infracțiunii de care este învinuit Nagavciuc Fiodor. Totodată, declarațiile martorului Nanu Evgheni urmau a fi apreciate critic, deoarece nu sunt consecvente și acesta se contrazice în declarații. În cadrul audierilor la urmărirea penală a declarat că nu 1-a forțat nimeni să iasă din casă și să urce în mașină, pe când în instanța de judecată a declarat că fost forțat să urce în mașină. Apelantul, a mai menționat că declarațiile lui Nanu Evgheni, că a văzut o flacără după ce a ieșit Nagavciuc Fiodor din casă, urmează a fi apreciate critic și sunt destul de îndoielnice, deoarece conform încheierii tehnic-incendiare nr.48 au fost depistate două focare dependente în spatele casei și nu avea cum să vadă flacăra în casă, deoarece focarul a pornit de afară. Prin urmare, apelantul a conchis că condamnarea lui Nagavciuc Fiodor este una nefondată și neîntemeiată bazată doar pe presupuneri, iar toate îndoielile care nu pot fi înlăturate trebuiau să fie interpretate în favoarea lui Nagavciuc Fiodor. 3.1. Inculpatul Nagavciuc Fiodor a contestat sentința cu apel și a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri de achitare a sa. În motivarea apelului, inculpatul a indicat că a fost condamnat pentru infracțiunea pe care nu a comis-o, nu este vinovat și nu recunoaște vina, instanța de fond nu a luat în considerație faptul că este o persoană social vulnerabilă, nu a fost dovedit faptul participării lui la această crimă, toate probele prezentate sunt din spusele persoanelor interesate, instanța de fond nu a luat în considerație declarațiile lui depuse la etapa urmăririi penale, iar ședințele de judecată au fost petrecute în lipsa sa, fără a fi motivată lipsa la ședințele de judecată, i-au fost încălcate drepturile la apărare și n-a avut posibilitate să prezinte dovezi în nevinovăția sa, fiind interzis de a pune întrebări martorilor pentru a demonstra nevinovăția sa și a face lumină în acest dosar, care a fost fabricat și falsificat de persoane cointeresate. Avocatul care i-a fost oferit din oficiu, pentru a-i apăra drepturile în instanța de judecată, în loc să demonstreze nevinovăția sa, a susținut toate cele invocate de către procuror. Reieșind din cele menționate, inculpatul a solicitat rejudecarea cauzei în instanța de apel pentru a avea posibilitatea de a beneficia de o justiție democrată și transparentă.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 22 martie 2018, apelurile declarate de către avocatul Guțanu Doina în numele inculpatului și inculpatul Nagavciuc Fiodor au fost admise, sentința a fost casată și pronunțată o nouă hotărâre potrivit căreia Nagavciuc Fiodor se constată vinovat în comiterea infracțiunilor prevăzute de art.145 alin.(2) lit. a), e), i), j), m) Cod penal și de art.1921 alin.(2) lit. a) Cod penal, stabilind pedeapsa după cum urmează: - în baza art.145 alin.(2) lit. a), e), i), j), m) Cod penal - sub formă de închisoare pe un termen de 20 (douăzeci) ani; -în baza art.1921 alin.(2) lit. a) Cod penal - sub formă de închisoare pe un termen de 4 (patru) ani. În baza art.84 alin. (1) Cod penal i-a stabilit pedeapsa definitivă pentru concurs de infracțiuni, prin cumul total al pedepselor aplicate sub formă de închisoare pe un termen de 24 (douăzeci și patru) ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. 4.1. În partea descriptivă a deciziei adoptate, instanța de apel a indicat că prima instanță, judecând cauza penală, nu a respectat normele procesuale ce țin de întocmirea sentinței prevăzute la art.art.392, 394 Cod de procedură penală ce țin de reglementarea conținutului părții descriptive a sentinței, astfel în mod eronat a omis în ședința instanței de fond indicarea conținutului unei file, și anume a penultimei pagini din sentința adoptată, în sensul dat instanța de fond a adoptat o încheiere de corectare a erorii materiale. În opinia instanței de apel, prima instanță nu doar a corectat o eroare materială, ci a efectuat modificări în conținutul sentinței, astfel că în aspectul dat, a considerat, că cele omise de instanța de fond nu pot fi corectate prin emiterea ei încheieri de corectare a erorii, potrivit prevederilor art.249 Cod de procedură penală. Instanța de apel în situație stabilită la caz, în urma evaluării integrale a probelor prezentate a ajuns la concluzia, că în cadrul ședinței de judecată au fost acumulate probe veridice suficiente care demonstrează comiterea de către inculpat a infracțiunilor și nu există dubii rezonabile în ceea ce privește vinovăția inculpatului Nagavciuc Fiodor în comiterea infracțiunilor prevăzute de art.art.145 alin.(2) lit. a), e), i), j), m), 1921 alin.(2) lit. a) Cod penal. Referitor la argumentul apărării, precum că declarațiile martorului Nanu Evgheni urmau a fi apreciate critic, deoarece nu sunt consecvente, instanța de apel a menționat că declarațiile menționate sunt sprijinite cert prin declarațiile depuse de ceilalți participanți la proces, și anume prin declarațiile succesorului victimei Cibotari Nadejda, martorii audiați Traian Vladimir, Lazari Marin, Cibotari Eugen și Scoropad Mihail, care la fel au povestit clar circumstanțele depistării cadavrului lui Berektar Oleg în casa unde locuia, în urma incendiului produs. Astfel, probele administrate pe cauză corespund cerințelor stipulate de art.101 Cod de procedură penală, adică sunt pertinente, concludente, utile pentru a putea fi puse la baza unei sentințe de condamnare, ele fiind în coroborare între ele și demonstrând în deplină măsură vinovăția inculpatului în sensul învinuirii aduse. Deși apărarea inculpatului Nagavciuc Fiodor, s-a referit la materialele cauzei, printre care procesele-verbale de audiere în calitate de bănuit și învinuit a lui Nagavciuc Fiodor, cât și procesul-verbal de confruntare din 14.11.2016 între Livadaru Gheorghe și Nanu Evghenii (f.d.130-131 vol. 1), instanța de apel a considerat că probele respective nu pot fi reținute în favoarea inculpatului și conduce la concluzia de achitare a inculpatului, deoarece probele cercetate, în cumul, demonstrează vinovăția inculpatului în faptele incriminate. Mai mult, instanța de apel a menționat că Livădaru Gheorghe a fost condamnat prin sentința irevocabilă pe aceleași fapte incriminate inculpatului Nagavciuc Fiodor. Declarațiile inculpatului sunt combătute prin probele pertinente, concludente, utile și veridice, cercetate în ședința instanței de fond, care demonstrează vinovăția inculpatului, ansamblul de probe administrat în materialele cauzei penale a fost cercetat suplimentar și în cadrul ședinței instanței de apel, de fapt obiecții convingătoare la declarațiile audiați și a probelor scrise nefiind aduse, totodată nerecunoașterea vinei de către inculpat nu poate servi drept temei de achitare a acestuia, din moment ce în cadrul judecării cauzei au fost administrate probe care confirmă vinovăția lui Nagavciuc Fiodor în comiterea infracțiunilor stabilite pe caz. Instanța de apel a mai indicat că nu se poate ține cont de afirmațiile invocate de către apărător ce țin de nevinovăția inculpatului, de fapt obiecții asupra probelor cercetate nu au fost aduse și nici încălcări ale drepturilor inculpatului nu au fost stabilite. Instanța de apel a mai indicat că potrivit art.230 alin.(2), art.251 alin.(1) și (4) Cod de procedură penală, încălcarea prevederilor legale care reglementează desfășurarea procesului penal de nulitatea actului procedural dacă a fost invocată în cursul efectuării acțiunii - partea este prezentă, sau la terminarea urmăririi penale - când partea ia cunoștință de materialele dosarului, sau în instanța de judecată - când partea a fost prezentă la efectuarea acțiunii procesuale, precum și în cazul în care proba este prezentată nemijlocit în instanță. În cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual. Potrivit procesului-verbal din 05.01.2017 de prezentare învinuitului și avocatului a materialelor de urmărire penală, după luarea de cunoștință de materialele urmăririi penale, nu s-au invocat careva obiecții și nici încălcarea prevederilor procedurale asupra probelor conținute. Instanța de apel a menționat că instanța de fond la stabilirea pedepsei inculpatului Nagavciuc Fiodor a aplicat prevederile art.84 Cod penal ce ține de aplicarea pedepsei în cazul unui concurs de infracțiuni, fără a indica aliniatul respectiv al legii. Totodată, la acel moment, instanța de fond a motivat că acțiunile inculpatului constituie recidivă deosebit de periculoasă, ultimul fiind judecat de mai multe ori, având antecedent penal nestins. Însă, la momentul judecării cauzei în ordine de apel se constată, că prin Legea nr.163 din 20.07.2017, în vigoare 20.12.2017, a fost abrogată lit. a) din art.34 alin.(3) Cod penal, care stabilea, că recidiva se consideră deosebit de periculoasă, dacă persoana ulterior a fost condamnată de trei sau mai multe ori la pedeapsa închisorii pentru infracțiuni intenționate și a comis din nou infracțiuni intenționate, astfel că în atare situație, instanța de apel a considerat că acțiunile lui Nagavciuc Fiodor nu constituie recidivă deosebit de periculoasă, dar constituie recidivă periculoasă, potrivit art.34 alin.(2) lit. b) Cod penal, care reglementează la moment, că recidiva se consideră periculoasă: b) dacă persoana anterior condamnată pentru o infracțiune intenționată gravă sau deosebit de gravă a săvârșit din nou cu intenție o infracțiune gravă, deosebit de gravă au excepțional de gravă, în sensul dat nefiind agravată situația inculpatului. Instanța de apel a considerat necesară atenuarea pedepsei inculpatului, cu stabilirea unei noi pedepsei inculpatului cu aplicarea prevederilor art.34 alin.(2) lit. b) Cod penal, pentru recidivă periculoasă de infracțiuni, ținând cont de împrejurările stabilite privind intervenirea legii penale mai blânde pentru inculpat. În continuare, instanța de apel a constatat că prima instanță eronat și nemotivat a decis încasarea de la inculpatul Nagavciuc Fiodor în beneficiul statului a cheltuielilor judiciare suportate în sumă de 3 850 lei, în latura dată soluția instanței de fond se casează, cu pronunțarea unei hotărâri noi, prin care se respinge solicitarea de încasare de la inculpat a cheltuielilor date ca neîntemeiat, motivând că cheltuielile solicitate de a fi încasate, sînt cheltuieli necesare pentru efectuarea acțiunilor procesuale și nu pot fi puse în seama inculpatului. Astfel, instanța de apel a conchis că cheltuielile suportate în cadrul urmăririi penale în vederea demonstrării vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate prin numirea efectuării expertizelor judiciare, precum și alte acțiuni procesuale, reprezintă cheltuieli judiciare ce sunt achitate din bugetul statului.

Nefiind de acord cu decizia instanței, procurorul, avocatul Palade Rodica în numele inculpatului și inculpatul au contestat-o cu recursuri ordinare. 5.1. Procurorul solicită casarea deciziei cu menținerea sentinței, invocând prevederile art.427 alin.(1) pct.6), 10) Cod de procedură penală. În motivarea recursului, procurorul a indicat că nu este de acord cu decizia instanței de apel în partea stabilirii pedepsei, considerând-o prea blândă. Pe prezenta cauză penală sânt prezente numai circumstanțe agravante prevăzute de art.77 Cod penal. Instanța de apel nu a luat în considerație personalitatea inculpatului, care anterior a fost condamnat pentru comiterea mai multor infracțiuni grave, fiindu-i aplicate pedepse sub formă de închisoare. La fel nu poate servi ca temei de aplicare unei pedepse mai blânde inculpatului, faptul că instanța de apel a reținut că potrivit modificărilor în vigoare din 20.12.2017 efectuate la art.34 Cod penal, adică după pronunțarea sentinței primei instanțe, în acțiunile inculpatului nu mai există recidivă deosebit de periculoasă ci recidivă periculoasă. Instanța de apel nu a ținut cont nici de comportamentul obraznic al inculpatului, care nu a manifestat căință în legătură cu cele săvârșite. Din aceste considerente, procurorul consideră pedeapsa stabilită de instanța de apel este prea blândă și nu va atinge scopul pedepsei penale prevăzut la art.61 Cod penal. 5.2. Avocatul Palade Rodica în numele inculpatului solicită casarea totală a deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi hotărâri de achitare a inculpatului Nagavciuc Fiodor. În motivarea recursului, avocatul susține că instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apeluri precum și nu a ținut cont de faptul că în acțiunile inculpatului nu se atestă elementele componenței de infracțiune incriminate, respectiv inculpatul urma să fie achitat. Astfel, instanța de apel la fel ca și prima instanță nu a stabilit care au fost acțiunile ilegale concrete comise de Nagavciuc Fiodor vis-a-vis de infracțiunea imputată, doar a făcut referire la sentința de condamnare a lui Livădaru Gheorghe, prin care acesta și-a recunoscut vinovăția, și a făcut trimitere doar la declarațiile unui singur martor care a cunoscut despre intenția lui Livădaru Gheorghe de a-1 omorî pe Berektar Oleg. Referitor la latura obiectivă a infracțiunii de omor și mai ales incriminarea agravantelor prevăzute la lit. a, i), j) Cod penal, recurentul menționează că nu e clar care au fost acțiunile concrete întreprinse de Nagavciuc Fiodor, care au dus la decesul victimei, între acțiunea inculpatului și decesul victimei trebuie să existe o legătură de cauzalitate, adică decesul victimei trebuie să survină ca urmare a acțiunilor făptuitorului, lucru nedovedit după părerea apărării. Recurentul menționează că ce ține de lit. a) - nu s-a constatat prin nici o probă ce ar confirma plănuirea din timp a acțiunilor cu atât mai mult că nici martorul, nici condamnatul Livadaru Gheorghe, nu au declarat că Nagavciuc Fiodor a cunoscut despre fapta ce urma să o săvârșească Livădaru Gheorghe, iar faptul ca inculpatul se afla în acel moment în apropiere locului săvârșirii infracțiunii și a văzut că victima deja decedase, nu confirmă implicarea acestuia în comiterea infracțiunilor imputate.. În continuare, recurentul relevă că latura subiectivă a infracțiunii se realizează cu vinovăție manifestată prin intenție directă sau indirectă, însă nu a fost stabilit de către organul de urmărire penală care a fost intenția inculpatului. Nici instanța de apel și nici prima instanță nu a făcut referire și nu a analizat motivul și scopul omorului în partea acțiunilor săvârșite de către Nagavciuc Fiodor. Astfel, argumentele acuzării reținute de prima instanță și instanța de apel nu au nici o baza probantă, bazându-se doar pe presupuneri, iar conform prevederilor art.art.8 și 389 alin.(2) Cod de procedură penală, concluziile despre vinovăția persoanei nu pot fi bazate pe presupuneri, toate dubiile care nu au fost înlăturate în condițiile legii se interpretează în favoarea inculpatului. Cu referire la art.1921 alin.(2) lit. a) Cod penal incriminat lui Nagavciuc Fiodor, instanța de apel practic nu a motivat nici într-un fel vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate, ignorând declarațiile inculpatului, făcând iarăși trimitere doar la existența unei sentințe de condamnare în privința celeilalte persoane. Recurentul conchide că instanța de apel nu a judecat cauza conform prevederilor art.414 Cod de procedură penală, prin ce a admis eroarea prevăzută la art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală. 5.3. Inculpatul Nagavciuc Fiodor în recursurile declarate solicită casarea hotărârilor adoptate la caz cu pronunțarea unei hotărâri de achitare a sa, motivând că instanțele de fond nu au luat în considerare faptul că nu are nicio vină la faptul săvârșirii infracțiunii. Mai mult, instanțele au apreciat eronat probele administrate la caz și greșit au ajuns la concluzia privind recunoașterea sa ca fiind vinovat de comiterea infracțiunilor imputate.

Judecând recursurile ordinare declarate, în raport cu actele cauzei, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia, că acestea urmează a fi respinse, ca inadmisibile, iar în vederea susținerii acestei statuări se expun următoarele considerente. Potrivit dispoziției art.435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, instanța de recurs, judecând recursul, fără citarea părților, este în drept să respingă recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate. În cauza dată, sunt declarate mai multe cereri de recurs, una fiind a procurorului și celelalte 2 sunt declarate de către partea apărării, și anume de către inculpat și de către avocatul Palade Rodica în numele inculpatului Nagavciuc Fiodor. În continuare, Colegiul penal se va expune punctat asupra deciziei de respingere a recursurilor declarate. 6.1. Referitor la recursul ordinar declarat de către procuror Analizând conținutul recursului declarat de către procuror, Colegiul penal lărgit menționează că recurentul invocă drept temeiuri de casarea a deciziei instanței de apel erorile prevăzute la art.427 alin.(1) pct.6), 10) Cod de procedură penală, și anume că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, și s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Aceste temeiuri nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului menționat, nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate de recurent. Așadar, recurentul critică decizia instanței de apel în latura penală, în partea stabilirii inculpatului Nagavciuc Fiodor, invocând că instanța de apel eronat a reținut drept temei pentru stabilirea unei pedepse mai blânde faptul că intervenirii modificărilor la art. 34 Cod penal, în vigoare din 20.12.2017, adică după pronunțarea sentinței, care prevăd înlocuirea stării de recidivă deosebit de periculoasă, care a fost reținută în sarcina inculpatului, cu starea de recidivă periculoasă. Colegiul penal lărgit menționează, în speța dată, instanța de apel corect a remarcat că: „prin Legea nr.163 din 20.07.2017, în vigoare 20.12.2017, a fost abrogată lit. a) din alin.(3) art.34 Cod penal, respectiv acțiunile lui Nagavciuc Fiodor nu constituie recidivă deosebit de periculoasă, dar constituie recidivă periculoasă, potrivit art.34 alin.(2) lit. b) Cod penal.” Totodată, Colegiul penal lărgit menționează că instanța de apel corect a constatat că deși, la momentul comiterii faptelor infracționale în acțiunile lui Nagavciuc Fiodor, era prezentă starea de recidivă deosebit de periculoasă, potrivit art.34 alin.(3) lit. a) Cod penal, odată cu intervenirea legii penale cu efect retroactiv, prin care au fost excluse prevederile art.34 alin.(3) lit. a) Cod penal, se atenuează situația inculpatului, astfel că acțiunile ultimului nu mai constituie recidivă deosebit de periculoasă, dar constituie recidivă periculoasă. Reieșind din cele invocate, Colegiul penal lărgit apreciază ca fiind legală și întemeiată soluția instanței de apel de a casa sentința în partea stabilirii pedepsei, intervenind în sensul stabilirii unei pedepse mai blânde, fapt ce a fost condiționat de adoptarea unei legi penale mai blânde pentru inculpat. Colegiul penal lărgit constată că, la stabilirea pedepsei inculpatului Nagavciuc Fiodor, instanța de apel a ținut cont pe deplin de principiile de aplicare a pedepsei penale prevăzute de art.61 Cod penal, de criteriile generale de individualizare a pedepsei, stipulate în art.75 Cod penal, de toate circumstanțele cauzei care atenuează răspunderea, inclusiv de cele enumerate de recurent în recurs, de persoana inculpatului, de influența pedepsei aplicate asupra corijării și reeducării acestuia. Prin urmare, la capitolul dat, Colegiul penal lărgit constată că erorile invocate de către recurent nu și-au găsit confirmare în conținutul deciziei contestate, respectiv instanța de apel a adoptat o decizie legală și întemeiată în latura stabilirii pedepsei. La capitolul dat, Colegiul penal lărgit concluzionează că argumentele invocate de către procuror cu referire la stabilirea pedepsei de către instanța de apel, sunt neîntemeiate, drept urmare recursul procurorului este respins ca inadmisibil. 6.2. Referitor la recursurile ordinare declarate de către avocatul Palade Rodica în numele inculpatului și de către inculpatul Nagavciuc Fiodor. Lecturând conținutul recursurilor ordinare declarate de către partea apărării, Colegiul penal lărgit constată că argumentele recurenților se prescriu în erorile de drept prevăzute la art.427 alin.(1) pct.6), 8) Cod penal, și anume că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, iar pct.8) prevede că nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aspectele invocate, Colegiul penal reține că aceste temeiuri nu și-au găsit confirmarea în speța dată. Astfel, Colegiul penal relevă, că instanța de apel, respectând prevederile art.art.414-419 Cod de procedură penală, judecând apelurile declarate, ținând cont de prevederile art.436 alin.(2) Cod de procedură penală, a verificat minuțios legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, fiind cercetate suplimentar probele administrate de instanța de fond, astfel ajungând la concluzia corectă enunțată supra, la pct.13, și pe larg motivată în pct.14, din prezenta decizie. La fel, în sensul prevederilor art.417 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel cuprinde temeiurile de fapt și de drept și motivele adoptării soluției. Deși recurentul invocă temei de drept prevederile art.427 alin.(1) pct.6), 8) Cod de procedură penală, din conținutul recursului ordinar declarat, Colegiul penal constată, că recurentul de fapt își exprimă dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor înfăptuită de către instanțele de fond, invocându-se faptul că acestea demonstrează că între inculpatul Nagavciuc Fiodor și Livădaru Gheorghe nu a existat nicio înțelegere prealabilă, mai mult nu a stabilită care a fost intenția inculpatului în comiterea infracțiunilor imputate, astfel că acțiunile lui Nagavciuc Fiodor nu întrunesc elementele infracțiunilor incriminate. Colegiul lărgit reține, că, instanță de apel, analizând probele administrate de către organul de urmărire penală, cercetate și verificate de către instanță de apel, cu respectarea prevederilor art.100 alin.(4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă în sensul art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, astfel ajungând la concluzia corectă cu privire la condamnarea lui Nagavciuc Fiodor în baza art.art.145 alin.(2) lit. a), e), i), j), m), 1921 alin.(2) lit. a) Cod penal. Astfel, argumentele recurenților enunțate la pct.6.2, 6.3 al prezentei decizii, prin care se susține, că inculpatul Nagavciuc Fiodor nu a comis infracțiunea ce i se incriminează, iar depozițiile părții vătămate sunt contradictorii și urmau a fi apreciate critic, au format obiect de examinare la judecarea cauzei în apel, cărora instanță de apel le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și expusă în prezenta decizie la pct.5, soluție, pe care instanță de recurs o însușește și a cărei reluare consideră că nu se mai impune. Prin urmare, temeiuri de a pune la îndoială legalitatea și veridicitatea soluției instanței de apel privind condamnarea lui Nagavciuc Fiodor de sub învinuirea adusă în baza art.art.145 alin.(2) lit. a), e), i), j), m), 1921 alin.(2) lit. a) Cod penal, instanța de recurs nu a constatat, fiind solidară în acest sens cu concluziile instanței de apel. Mai mult decât atât, Colegiul consideră necesar de a menționa, că potrivit prevederilor art.art.27, 414 alin.(1) și (2) Cod de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, că aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei așa cum îl propune recurentul este o competență și prerogativă legală a instanțelor de fond și aceasta nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art.427 Cod de procedură penală, prin urmare, invocarea acestei chestiuni drept temei de casare în recursul ordinar este lipsită de suport legal. Alegațiile recurentului ce țin de faptul că instanța de apel în decizia adoptată a făcut concluzii dubioase și diametral opuse, care, în opinia apărării cad sub incidența unor erori grave de drept și servesc temei pentru admiterea recursului, Colegiul le respinge ca neîntemeiate și declarative, or, concluziile instanței de apel sunt consecvente, logice și argumentate. Generalizând cele expuse mai sus, Colegiul penal conchide că hotărârea contestată este legală și întemeiată, argumentele recurenților sunt respinse ca fiind neîntemeiate, din motiv că instanța de apel s-a expus motivat și detaliat asupra lor. Așadar, Colegiul lărgit conchide că, în cauză nu s-au comis erorile de drept prevăzute în art.427 alin.(1) pct.6), 8) Cod de procedură penală la care se face trimitere și astfel, nu persistă temeiuri de casare a deciziei adoptate, din care considerente se impune respingerea recursurilor declarate ca fiind inadmisibile.

În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Respinge ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Dubăsari Valeriu, de către avocatul Palade Rodica în numele inculpatului Nagavciuc Fiodor și de către inculpatul Nagavciuc Fiodor, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 22 martie 2018, în cauza penală privindu-l pe Nagavciuc Fiodor xxxxx, cu menținerea hotărârii atacate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 25 octombrie 2018. Președinte Timofti Vladimir Judecători Țurcan Anatolie Toma Nadejda Cobzac Elena Boico Victor