1ra-1521/2018 — art. 145 alin. 2 lit. a,e,i,j,m, 192-1 alin. 1 CP

1ra-1521/2018 — art. 145 alin. 2 lit. a,e,i,j,m, 192-1 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr.1ra-1521/2018

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

25 septembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Țurcan Anatolie, Toma Nadejda, Cobzac Elena și Boico Victor

judecând fără citarea părților recursurile ordinare declarate de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Bălți, Dubăsari Valeriu, de către avocatul Palade Rodica în

numele inculpatului Nagavciuc Fiodor și de către inculpatul Nagavciuc Fiodor, prin care

se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 22 martie 2018, în

cauza penală privindu-l pe

Nagavciuc Fiodor xxxxx, născut la

xxxxxx, originar din xxxxx și domiciliat în

xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 10.01.2017 – 17.05.2017;

Instanța de apel: 08.06.2017 – 22.03.2018;

Instanța de recurs: 29.06.2018 – 25.09.2018.

Asupra recursurilor ordinare declarate, în baza actelor din dosar, Colegiul penal

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă:

Nagavciuc Fiodor a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute la

art.145 alin.(2) lit. a), e), i), j), m) și art.1921 alin.(2) lit. a) Cod penal, stabilindu-i

pedeapsă, după cum urmează:

- în baza art.145 alin.(2) lit. a), e), i), j), m) Cod penal – detenție pe viață.

- în baza art.1921 alin.(2) lit. a) Cod penal – 5 ani închisoare.

Conform art.84 Cod penal, i s-a stabilit lui Nagavciuc Fiodor pedeapsă definitivă

sub formă de detenție pe viață, cu executare în penitenciar de tip închis.

S-a încasat din contul lui Nagavciuc Fiodor în beneficiul statutului, cheltuielile

judiciare în sumă de 3 850 lei.

S-a admis integral acțiunea civilă și s-a dispus încasarea de la Nagavciuc Fiodor în

beneficiul succesorului părții vătămate Cibotari Nadejda suma de 200 000 lei, cu titlul de

prejudiciu moral.

Fiodor în noaptea din 23 spre 24 octombrie 2016, fiind în stare de ebrietate și aflându-se

în extravilanul localității Rădenii Vechi r-nul Ungheni la ferma de vaci ce aparține cet.

Berektar Oleg, având o înțelegere prealabilă cu Livădaru Gheorghe privind omorul lui

Berektar Oleg au decis realizarea acestui plan. Astfel, știind cu certitudine, că ultimul se

află în stare de ebrietate, pentru a profita de imposibilitatea victimei de a se apăra grație

faptului că dormea, conform înțelegerii Livădaru Gheorghe a luat un topor de lângă ușa

de la intrare în anexa de locuit de la stână și a intrat în locuință, iar Nagavciuc Fiodor a

blocat unica intrare din locuință. Ulterior folosindu-se de starea de neputință a victimei

de a se apăra și superioritatea numerică în timp ce participantul Livădaru Gheorghe

aplica lui Berektar Oleg lovituri cu toporul în regiunea capului în timp dormea, el îl

supraveghea pe Nanu Evghenii să nu întreprindă careva acțiuni în vederea curmării

acțiunilor infracționale ale lui Livădaru Gheorghe, amenințîndu-1 pe acesta cu aplicarea

forței fizice față de el, dacă va interveni.

Continuându-și acțiunile sale infracționale, după producerea leziunilor corporale

de către Livădaru Gheorghe, leziuni care conform raportului de expertiză medico-legală

nr.133 din 30.11.2016 se atribuie la leziuni traumatice în regiunea feței, în timp ce

Berektar Oleg era inconștient și se afla în fază de agonie, coparticipantul Nagavciuc

Fiodor pentru a asigura survenirea rezultatului dorit și anume lipsirea de viață a victimei,

a folosit două vase cu inflamabil și prin producerea a două focare independente

conform încheierii tehnic-incendiare nr.48, a incendiat corpul cet. Berektar Oleg,

fapt confirmat prin arsurile căilor respiratorii de gradul III. Ca urmare a acestor acțiuni

infracționale, a izbucnit un incendiu care a devastat locuința cet. Berektar Oleg din s.

Rădenii Vechi, r-nul Ungheni. Totodată conform concluziilor enunțate la nr.133 din

30.11.2016 cauza directă a decesului este asfixia mecanică prin aspirația sângelui în

căile respiratorii superioare confirmată prin prezenta sângelui modificat de acțiunea

temperaturii înalte în trahee.

Tot el, în noaptea de 23 spre 24 octombrie 2016, după ce Berektar Oleg a fost

omorât de comun acord cu Livădaru Gheorghe, urmărind scopul răpirii mijlocului de

transport fără scop de însușire, au răpit mijlocul de transport de model Honda CRV cu

n/î xxxxx care aparținea lui Berektar Oleg, care era parcat lângă anexa de locuit de la

ferma de vaci din extravilanul satului Rădenii Vechi și au pornit spre satul Pîrlița, însă

deplasându-se au derapat ajungând într-un chiuvete, după care au abandonat automobilul

susmenționat între satele Rădenii Vechi și Pîrlița.

Guțanu Doina în numele inculpatului și de către inculpat.

3.1. Avocatul Guțanu Doina a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit căreia inculpatul să fie achitat de comiterea

infracțiunilor incriminate.

În susținerea apelului, apelantul a indicat că probele administrate la faza urmăririi

penale și cercetate de către instanța de judecată nu demonstrează vinovăția lui Nagavciuc

Fiodor în comiterea infracțiunilor incriminate prin rechizitoriu. În cadrul procesului dat

s-a stabilit într-adevăr că în noaptea de 23 spre 24 octombrie 2016 intre Berektar Oleg și

Livădaru Gheorghe a avut loc un conflict, la care acesta din urmă i-a aplicat lui Berektar

Oleg lovituri cu toporul în regiunea capului.

Nagavciuc Fiodor nu a cunoscut despre intențiile lui Livădaru Gheorghe și nici nu

au avut vreo înțelegere prealabila cu acesta în privința omorului. Nagavciuc Fiodor în

momentul inițierii conflictului a ieșit din încăpere. Ulterior a auzit gălăgie de afară, iar la

un moment dat cearta a încetat, apoi a mai auzit un zgomot. Când a intrat în casă a văzut

că Livădaru Gheorghe se afla lângă victima și a văzut că i-a aplicat o lovitura cu toporul

în regiunea capului. El personal a intervenit și i-a luat toporul din mâna lui Livădaru

Gheorghe care ulterior i-a spus ca să urce la volan și să plece de la fața locului.

Sentința de condamnare se bazează pe declarațiile lui Nanu Evgheni care nu a

văzut cu ochii lui cum Nagavciuc Fiodor ar fi dat foc casei și nici nu a auzit ca acesta

să-1 fi lovit pe decedat. Acesta doar a declarat că Nagavciuc Fiodor l-a împiedicat să

iasă din casă, iar aceste acțiuni nicidecum nu sunt elemente constitutive ale infracțiunii

de care este învinuit Nagavciuc Fiodor.

Totodată, declarațiile martorului Nanu Evgheni urmau a fi apreciate critic,

deoarece nu sunt consecvente și acesta se contrazice în declarații. În cadrul audierilor la

urmărirea penală a declarat că nu 1-a forțat nimeni să iasă din casă și să urce în mașină,

pe când în instanța de judecată a declarat că fost forțat să urce în mașină.

Apelantul, a mai menționat că declarațiile lui Nanu Evgheni, că a văzut o flacără

după ce a ieșit Nagavciuc Fiodor din casă, urmează a fi apreciate critic și sunt destul de

îndoielnice, deoarece conform încheierii tehnic-incendiare nr.48 au fost depistate două

focare dependente în spatele casei și nu avea cum să vadă flacăra în casă, deoarece

focarul a pornit de afară.

Prin urmare, apelantul a conchis că condamnarea lui Nagavciuc Fiodor este una

nefondată și neîntemeiată bazată doar pe presupuneri, iar toate îndoielile care nu pot fi

înlăturate trebuiau să fie interpretate în favoarea lui Nagavciuc Fiodor.

3.1. Inculpatul Nagavciuc Fiodor a contestat sentința cu apel și a solicitat

casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri de achitare a sa.

În motivarea apelului, inculpatul a indicat că a fost condamnat pentru infracțiunea

pe care nu a comis-o, nu este vinovat și nu recunoaște vina, instanța de fond nu a luat în

considerație faptul că este o persoană social vulnerabilă, nu a fost dovedit faptul

participării lui la această crimă, toate probele prezentate sunt din spusele persoanelor

interesate, instanța de fond nu a luat în considerație declarațiile lui depuse la etapa

urmăririi penale, iar ședințele de judecată au fost petrecute în lipsa sa, fără a fi motivată

lipsa la ședințele de judecată, i-au fost încălcate drepturile la apărare și n-a avut

posibilitate să prezinte dovezi în nevinovăția sa, fiind interzis de a pune întrebări

martorilor pentru a demonstra nevinovăția sa și a face lumină în acest dosar, care a fost

fabricat și falsificat de persoane cointeresate. Avocatul care i-a fost oferit din oficiu,

pentru a-i apăra drepturile în instanța de judecată, în loc să demonstreze nevinovăția sa, a

susținut toate cele invocate de către procuror.

Reieșind din cele menționate, inculpatul a solicitat rejudecarea cauzei în instanța

de apel pentru a avea posibilitatea de a beneficia de o justiție democrată și transparentă.

apelurile declarate de către avocatul Guțanu Doina în numele inculpatului și inculpatul

Nagavciuc Fiodor au fost admise, sentința a fost casată și pronunțată o nouă hotărâre

potrivit căreia Nagavciuc Fiodor se constată vinovat în comiterea infracțiunilor

prevăzute de art.145 alin.(2) lit. a), e), i), j), m) Cod penal și de art.1921 alin.(2) lit. a)

Cod penal, stabilind pedeapsa după cum urmează:

- în baza art.145 alin.(2) lit. a), e), i), j), m) Cod penal - sub formă de închisoare pe

un termen de 20 (douăzeci) ani;

-în baza art.1921 alin.(2) lit. a) Cod penal - sub formă de închisoare pe un termen

de 4 (patru) ani.

În baza art.84 alin. (1) Cod penal i-a stabilit pedeapsa definitivă pentru concurs de

infracțiuni, prin cumul total al pedepselor aplicate sub formă de închisoare pe un termen

de 24 (douăzeci și patru) ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

4.1. În partea descriptivă a deciziei adoptate, instanța de apel a indicat că prima

instanță, judecând cauza penală, nu a respectat normele procesuale ce țin de întocmirea

sentinței prevăzute la art.art.392, 394 Cod de procedură penală ce țin de reglementarea

conținutului părții descriptive a sentinței, astfel în mod eronat a omis în ședința instanței

de fond indicarea conținutului unei file, și anume a penultimei pagini din sentința

adoptată, în sensul dat instanța de fond a adoptat o încheiere de corectare a erorii

materiale.

În opinia instanței de apel, prima instanță nu doar a corectat o eroare materială, ci

a efectuat modificări în conținutul sentinței, astfel că în aspectul dat, a considerat, că cele

omise de instanța de fond nu pot fi corectate prin emiterea ei încheieri de corectare a

erorii, potrivit prevederilor art.249 Cod de procedură penală.

Instanța de apel în situație stabilită la caz, în urma evaluării integrale a probelor

prezentate a ajuns la concluzia, că în cadrul ședinței de judecată au fost acumulate probe

veridice suficiente care demonstrează comiterea de către inculpat a infracțiunilor și nu

există dubii rezonabile în ceea ce privește vinovăția inculpatului Nagavciuc Fiodor în

comiterea infracțiunilor prevăzute de art.art.145 alin.(2) lit. a), e), i), j), m), 1921 alin.(2)

lit. a) Cod penal.

Referitor la argumentul apărării, precum că declarațiile martorului Nanu Evgheni

urmau a fi apreciate critic, deoarece nu sunt consecvente, instanța de apel a menționat că

declarațiile menționate sunt sprijinite cert prin declarațiile depuse de ceilalți participanți

la proces, și anume prin declarațiile succesorului victimei Cibotari Nadejda, martorii

audiați Traian Vladimir, Lazari Marin, Cibotari Eugen și Scoropad Mihail, care la fel au

povestit clar circumstanțele depistării cadavrului lui Berektar Oleg în casa unde locuia,

în urma incendiului produs.

Astfel, probele administrate pe cauză corespund cerințelor stipulate de art.101

Cod de procedură penală, adică sunt pertinente, concludente, utile pentru a putea fi puse

la baza unei sentințe de condamnare, ele fiind în coroborare între ele și demonstrând în

deplină măsură vinovăția inculpatului în sensul învinuirii aduse.

Deși apărarea inculpatului Nagavciuc Fiodor, s-a referit la materialele cauzei,

printre care procesele-verbale de audiere în calitate de bănuit și învinuit a lui Nagavciuc

Fiodor, cât și procesul-verbal de confruntare din 14.11.2016 între Livadaru Gheorghe și

Nanu Evghenii (f.d.130-131 vol. 1), instanța de apel a considerat că probele respective

nu pot fi reținute în favoarea inculpatului și conduce la concluzia de achitare a

inculpatului, deoarece probele cercetate, în cumul, demonstrează vinovăția inculpatului

în faptele incriminate.

Mai mult, instanța de apel a menționat că Livădaru Gheorghe a fost condamnat

prin sentința irevocabilă pe aceleași fapte incriminate inculpatului Nagavciuc Fiodor.

Declarațiile inculpatului sunt combătute prin probele pertinente, concludente, utile

și veridice, cercetate în ședința instanței de fond, care demonstrează vinovăția

inculpatului, ansamblul de probe administrat în materialele cauzei penale a fost cercetat

suplimentar și în cadrul ședinței instanței de apel, de fapt obiecții convingătoare la

declarațiile audiați și a probelor scrise nefiind aduse, totodată nerecunoașterea vinei de

către inculpat nu poate servi drept temei de achitare a acestuia, din moment ce în cadrul

judecării cauzei au fost administrate probe care confirmă vinovăția lui Nagavciuc Fiodor

în comiterea infracțiunilor stabilite pe caz.

Instanța de apel a mai indicat că nu se poate ține cont de afirmațiile invocate de

către apărător ce țin de nevinovăția inculpatului, de fapt obiecții asupra probelor

cercetate nu au fost aduse și nici încălcări ale drepturilor inculpatului nu au fost stabilite.

Instanța de apel a mai indicat că potrivit art.230 alin.(2), art.251 alin.(1) și (4) Cod

de procedură penală, încălcarea prevederilor legale care reglementează desfășurarea

procesului penal de nulitatea actului procedural dacă a fost invocată în cursul efectuării

acțiunii - partea este prezentă, sau la terminarea urmăririi penale - când partea ia

cunoștință de materialele dosarului, sau în instanța de judecată - când partea a fost

prezentă la efectuarea acțiunii procesuale, precum și în cazul în care proba este

prezentată nemijlocit în instanță. În cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual

este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului

procesual.

Potrivit procesului-verbal din 05.01.2017 de prezentare învinuitului și avocatului

a materialelor de urmărire penală, după luarea de cunoștință de materialele urmăririi

penale, nu s-au invocat careva obiecții și nici încălcarea prevederilor procedurale asupra

probelor conținute.

Instanța de apel a menționat că instanța de fond la stabilirea pedepsei inculpatului

Nagavciuc Fiodor a aplicat prevederile art.84 Cod penal ce ține de aplicarea pedepsei în

cazul unui concurs de infracțiuni, fără a indica aliniatul respectiv al legii.

Totodată, la acel moment, instanța de fond a motivat că acțiunile inculpatului

constituie recidivă deosebit de periculoasă, ultimul fiind judecat de mai multe ori, având

antecedent penal nestins.

Însă, la momentul judecării cauzei în ordine de apel se constată, că prin Legea

nr.163 din 20.07.2017, în vigoare 20.12.2017, a fost abrogată lit. a) din art.34 alin.(3)

Cod penal, care stabilea, că recidiva se consideră deosebit de periculoasă, dacă persoana

ulterior a fost condamnată de trei sau mai multe ori la pedeapsa închisorii pentru

infracțiuni intenționate și a comis din nou infracțiuni intenționate, astfel că în atare

situație, instanța de apel a considerat că acțiunile lui Nagavciuc Fiodor nu constituie

recidivă deosebit de periculoasă, dar constituie recidivă periculoasă, potrivit art.34

alin.(2) lit. b) Cod penal, care reglementează la moment, că recidiva se consideră

periculoasă: b) dacă persoana anterior condamnată pentru o infracțiune intenționată

gravă sau deosebit de gravă a săvârșit din nou cu intenție o infracțiune gravă, deosebit de

gravă au excepțional de gravă, în sensul dat nefiind agravată situația inculpatului.

Instanța de apel a considerat necesară atenuarea pedepsei inculpatului, cu

stabilirea unei noi pedepsei inculpatului cu aplicarea prevederilor art.34 alin.(2) lit. b)

Cod penal, pentru recidivă periculoasă de infracțiuni, ținând cont de împrejurările

stabilite privind intervenirea legii penale mai blânde pentru inculpat.

În continuare, instanța de apel a constatat că prima instanță eronat și nemotivat a

decis încasarea de la inculpatul Nagavciuc Fiodor în beneficiul statului a cheltuielilor

judiciare suportate în sumă de 3 850 lei, în latura dată soluția instanței de fond se

casează, cu pronunțarea unei hotărâri noi, prin care se respinge solicitarea de încasare de

la inculpat a cheltuielilor date ca neîntemeiat, motivând că cheltuielile solicitate de a fi

încasate, sînt cheltuieli necesare pentru efectuarea acțiunilor procesuale și nu pot fi puse

în seama inculpatului.

Astfel, instanța de apel a conchis că cheltuielile suportate în cadrul urmăririi

penale în vederea demonstrării vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii

incriminate prin numirea efectuării expertizelor judiciare, precum și alte acțiuni

procesuale, reprezintă cheltuieli judiciare ce sunt achitate din bugetul statului.

numele inculpatului și inculpatul au contestat-o cu recursuri ordinare.

5.1. Procurorul solicită casarea deciziei cu menținerea sentinței, invocând

prevederile art.427 alin.(1) pct.6), 10) Cod de procedură penală.

În motivarea recursului, procurorul a indicat că nu este de acord cu decizia

instanței de apel în partea stabilirii pedepsei, considerând-o prea blândă.

Pe prezenta cauză penală sânt prezente numai circumstanțe agravante prevăzute

de art.77 Cod penal.

Instanța de apel nu a luat în considerație personalitatea inculpatului, care anterior

a fost condamnat pentru comiterea mai multor infracțiuni grave, fiindu-i aplicate

pedepse sub formă de închisoare.

La fel nu poate servi ca temei de aplicare unei pedepse mai blânde inculpatului,

faptul că instanța de apel a reținut că potrivit modificărilor în vigoare din 20.12.2017

efectuate la art.34 Cod penal, adică după pronunțarea sentinței primei instanțe, în

acțiunile inculpatului nu mai există recidivă deosebit de periculoasă ci recidivă

periculoasă.

Instanța de apel nu a ținut cont nici de comportamentul obraznic al inculpatului,

care nu a manifestat căință în legătură cu cele săvârșite.

Din aceste considerente, procurorul consideră pedeapsa stabilită de instanța de

apel este prea blândă și nu va atinge scopul pedepsei penale prevăzut la art.61 Cod penal.

5.2. Avocatul Palade Rodica în numele inculpatului solicită casarea totală a

deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi hotărâri de achitare a inculpatului

Nagavciuc Fiodor.

În motivarea recursului, avocatul susține că instanța nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apeluri precum și nu a ținut cont de faptul că în acțiunile

inculpatului nu se atestă elementele componenței de infracțiune incriminate, respectiv

inculpatul urma să fie achitat.

Astfel, instanța de apel la fel ca și prima instanță nu a stabilit care au fost acțiunile

ilegale concrete comise de Nagavciuc Fiodor vis-a-vis de infracțiunea imputată, doar a

făcut referire la sentința de condamnare a lui Livădaru Gheorghe, prin care acesta și-a

recunoscut vinovăția, și a făcut trimitere doar la declarațiile unui singur martor care a

cunoscut despre intenția lui Livădaru Gheorghe de a-1 omorî pe Berektar Oleg.

Referitor la latura obiectivă a infracțiunii de omor și mai ales incriminarea

agravantelor prevăzute la lit. a, i), j) Cod penal, recurentul menționează că nu e clar care

au fost acțiunile concrete întreprinse de Nagavciuc Fiodor, care au dus la decesul

victimei, între acțiunea inculpatului și decesul victimei trebuie să existe o legătură de

cauzalitate, adică decesul victimei trebuie să survină ca urmare a acțiunilor făptuitorului,

lucru nedovedit după părerea apărării.

Recurentul menționează că ce ține de lit. a) - nu s-a constatat prin nici o probă ce

ar confirma plănuirea din timp a acțiunilor cu atât mai mult că nici martorul, nici

condamnatul Livadaru Gheorghe, nu au declarat că Nagavciuc Fiodor a cunoscut despre

fapta ce urma să o săvârșească Livădaru Gheorghe, iar faptul ca inculpatul se afla în acel

moment în apropiere locului săvârșirii infracțiunii și a văzut că victima deja decedase, nu

confirmă implicarea acestuia în comiterea infracțiunilor imputate..

În continuare, recurentul relevă că latura subiectivă a infracțiunii se realizează cu

vinovăție manifestată prin intenție directă sau indirectă, însă nu a fost stabilit de către

organul de urmărire penală care a fost intenția inculpatului. Nici instanța de apel și nici

prima instanță nu a făcut referire și nu a analizat motivul și scopul omorului în partea

acțiunilor săvârșite de către Nagavciuc Fiodor.

Astfel, argumentele acuzării reținute de prima instanță și instanța de apel nu au

nici o baza probantă, bazându-se doar pe presupuneri, iar conform prevederilor art.art.8

și 389 alin.(2) Cod de procedură penală, concluziile despre vinovăția persoanei nu pot fi

bazate pe presupuneri, toate dubiile care nu au fost înlăturate în condițiile legii se

interpretează în favoarea inculpatului. Cu referire la art.1921 alin.(2) lit. a) Cod penal

incriminat lui Nagavciuc Fiodor, instanța de apel practic nu a motivat nici într-un fel

vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate, ignorând declarațiile

inculpatului, făcând iarăși trimitere doar la existența unei sentințe de condamnare în

privința celeilalte persoane.

Recurentul conchide că instanța de apel nu a judecat cauza conform prevederilor

art.414 Cod de procedură penală, prin ce a admis eroarea prevăzută la art.427 alin.(1)

pct.6) Cod de procedură penală.

5.3. Inculpatul Nagavciuc Fiodor în recursurile declarate solicită casarea

hotărârilor adoptate la caz cu pronunțarea unei hotărâri de achitare a sa, motivând că

instanțele de fond nu au luat în considerare faptul că nu are nicio vină la faptul săvârșirii

infracțiunii. Mai mult, instanțele au apreciat eronat probele administrate la caz și greșit

au ajuns la concluzia privind recunoașterea sa ca fiind vinovat de comiterea

infracțiunilor imputate.

penal lărgit ajunge la concluzia, că acestea urmează a fi respinse, ca inadmisibile, iar în

vederea susținerii acestei statuări se expun următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art.435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, judecând recursul, fără citarea părților, este în drept să respingă recursul ca

inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate.

În cauza dată, sunt declarate mai multe cereri de recurs, una fiind a procurorului și

celelalte 2 sunt declarate de către partea apărării, și anume de către inculpat și de către

avocatul Palade Rodica în numele inculpatului Nagavciuc Fiodor.

În continuare, Colegiul penal se va expune punctat asupra deciziei de respingere a

recursurilor declarate.

6.1. Referitor la recursul ordinar declarat de către procuror

Analizând conținutul recursului declarat de către procuror, Colegiul penal lărgit

menționează că recurentul invocă drept temeiuri de casarea a deciziei instanței de apel

erorile prevăzute la art.427 alin.(1) pct.6), 10) Cod de procedură penală, și anume că

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, și s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale. Aceste temeiuri nu și-au găsit confirmare la

examinarea recursului menționat, nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate de

recurent.

Așadar, recurentul critică decizia instanței de apel în latura penală, în partea

stabilirii inculpatului Nagavciuc Fiodor, invocând că instanța de apel eronat a reținut

drept temei pentru stabilirea unei pedepse mai blânde faptul că intervenirii modificărilor

la art. 34 Cod penal, în vigoare din 20.12.2017, adică după pronunțarea sentinței, care

prevăd înlocuirea stării de recidivă deosebit de periculoasă, care a fost reținută în sarcina

inculpatului, cu starea de recidivă periculoasă.

Colegiul penal lărgit menționează, în speța dată, instanța de apel corect a remarcat

că: „prin Legea nr.163 din 20.07.2017, în vigoare 20.12.2017, a fost abrogată lit. a) din

alin.(3) art.34 Cod penal, respectiv acțiunile lui Nagavciuc Fiodor nu constituie recidivă

deosebit de periculoasă, dar constituie recidivă periculoasă, potrivit art.34 alin.(2) lit.

b) Cod penal.”

Totodată, Colegiul penal lărgit menționează că instanța de apel corect a constatat

că deși, la momentul comiterii faptelor infracționale în acțiunile lui Nagavciuc Fiodor,

era prezentă starea de recidivă deosebit de periculoasă, potrivit art.34 alin.(3) lit. a) Cod

penal, odată cu intervenirea legii penale cu efect retroactiv, prin care au fost excluse

prevederile art.34 alin.(3) lit. a) Cod penal, se atenuează situația inculpatului, astfel că

acțiunile ultimului nu mai constituie recidivă deosebit de periculoasă, dar constituie

recidivă periculoasă.

Reieșind din cele invocate, Colegiul penal lărgit apreciază ca fiind legală și

întemeiată soluția instanței de apel de a casa sentința în partea stabilirii pedepsei,

intervenind în sensul stabilirii unei pedepse mai blânde, fapt ce a fost condiționat de

adoptarea unei legi penale mai blânde pentru inculpat.

Colegiul penal lărgit constată că, la stabilirea pedepsei inculpatului Nagavciuc

Fiodor, instanța de apel a ținut cont pe deplin de principiile de aplicare a pedepsei penale

prevăzute de art.61 Cod penal, de criteriile generale de individualizare a pedepsei,

stipulate în art.75 Cod penal, de toate circumstanțele cauzei care atenuează răspunderea,

inclusiv de cele enumerate de recurent în recurs, de persoana inculpatului, de influența

pedepsei aplicate asupra corijării și reeducării acestuia.

Prin urmare, la capitolul dat, Colegiul penal lărgit constată că erorile invocate de

către recurent nu și-au găsit confirmare în conținutul deciziei contestate, respectiv

instanța de apel a adoptat o decizie legală și întemeiată în latura stabilirii pedepsei.

La capitolul dat, Colegiul penal lărgit concluzionează că argumentele invocate de

către procuror cu referire la stabilirea pedepsei de către instanța de apel, sunt

neîntemeiate, drept urmare recursul procurorului este respins ca inadmisibil.

6.2. Referitor la recursurile ordinare declarate de către avocatul Palade Rodica

în numele inculpatului și de către inculpatul Nagavciuc Fiodor.

Lecturând conținutul recursurilor ordinare declarate de către partea apărării,

Colegiul penal lărgit constată că argumentele recurenților se prescriu în erorile de drept

prevăzute la art.427 alin.(1) pct.6), 8) Cod penal, și anume că instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, iar pct.8) prevede că nu au fost

întrunite elementele infracțiunii.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aspectele invocate, Colegiul penal

reține că aceste temeiuri nu și-au găsit confirmarea în speța dată.

Astfel, Colegiul penal relevă, că instanța de apel, respectând prevederile

art.art.414-419 Cod de procedură penală, judecând apelurile declarate, ținând cont de

prevederile art.436 alin.(2) Cod de procedură penală, a verificat minuțios legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform

materialelor din dosar, fiind cercetate suplimentar probele administrate de instanța de

fond, astfel ajungând la concluzia corectă enunțată supra, la pct.13, și pe larg motivată în

pct.14, din prezenta decizie.

La fel, în sensul prevederilor art.417 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală,

decizia instanței de apel cuprinde temeiurile de fapt și de drept și motivele adoptării

soluției.

Deși recurentul invocă temei de drept prevederile art.427 alin.(1) pct.6), 8) Cod de

procedură penală, din conținutul recursului ordinar declarat, Colegiul penal constată, că

recurentul de fapt își exprimă dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor

înfăptuită de către instanțele de fond, invocându-se faptul că acestea demonstrează că

între inculpatul Nagavciuc Fiodor și Livădaru Gheorghe nu a existat nicio înțelegere

prealabilă, mai mult nu a stabilită care a fost intenția inculpatului în comiterea

infracțiunilor imputate, astfel că acțiunile lui Nagavciuc Fiodor nu întrunesc elementele

infracțiunilor incriminate.

Colegiul lărgit reține, că, instanță de apel, analizând probele administrate de către

organul de urmărire penală, cercetate și verificate de către instanță de apel, cu

respectarea prevederilor art.100 alin.(4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere

justă în sensul art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele

de fapt și de drept, astfel ajungând la concluzia corectă cu privire la condamnarea lui

Nagavciuc Fiodor în baza art.art.145 alin.(2) lit. a), e), i), j), m), 1921 alin.(2) lit. a) Cod

penal.

Astfel, argumentele recurenților enunțate la pct.6.2, 6.3 al prezentei decizii, prin

care se susține, că inculpatul Nagavciuc Fiodor nu a comis infracțiunea ce i se

incriminează, iar depozițiile părții vătămate sunt contradictorii și urmau a fi apreciate

critic, au format obiect de examinare la judecarea cauzei în apel, cărora instanță de apel

le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și expusă în prezenta decizie la pct.5,

soluție, pe care instanță de recurs o însușește și a cărei reluare consideră că nu se mai

impune.

Prin urmare, temeiuri de a pune la îndoială legalitatea și veridicitatea soluției

instanței de apel privind condamnarea lui Nagavciuc Fiodor de sub învinuirea adusă în

baza art.art.145 alin.(2) lit. a), e), i), j), m), 1921 alin.(2) lit. a) Cod penal, instanța de

recurs nu a constatat, fiind solidară în acest sens cu concluziile instanței de apel.

Mai mult decât atât, Colegiul consideră necesar de a menționa, că potrivit

prevederilor art.art.27, 414 alin.(1) și (2) Cod de procedură penală, judecătorul apreciază

probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor

probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia

hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din

cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel și poate da o nouă

apreciere probelor din dosar. Astfel, că aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor

cauzei așa cum îl propune recurentul este o competență și prerogativă legală a instanțelor

de fond și aceasta nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în

art.427 Cod de procedură penală, prin urmare, invocarea acestei chestiuni drept temei de

casare în recursul ordinar este lipsită de suport legal.

Alegațiile recurentului ce țin de faptul că instanța de apel în decizia adoptată a

făcut concluzii dubioase și diametral opuse, care, în opinia apărării cad sub incidența

unor erori grave de drept și servesc temei pentru admiterea recursului, Colegiul le

respinge ca neîntemeiate și declarative, or, concluziile instanței de apel sunt

consecvente, logice și argumentate.

Generalizând cele expuse mai sus, Colegiul penal conchide că hotărârea contestată

este legală și întemeiată, argumentele recurenților sunt respinse ca fiind neîntemeiate,

din motiv că instanța de apel s-a expus motivat și detaliat asupra lor.

Așadar, Colegiul lărgit conchide că, în cauză nu s-au comis erorile de drept

prevăzute în art.427 alin.(1) pct.6), 8) Cod de procedură penală la care se face trimitere

și astfel, nu persistă temeiuri de casare a deciziei adoptate, din care considerente se

impune respingerea recursurilor declarate ca fiind inadmisibile.

penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Bălți, Dubăsari Valeriu, de către avocatul Palade Rodica în

numele inculpatului Nagavciuc Fiodor și de către inculpatul Nagavciuc Fiodor,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 22 martie 2018, în cauza

penală privindu-l pe Nagavciuc Fiodor xxxxx, cu menținerea hotărârii atacate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 25 octombrie 2018.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Țurcan Anatolie

Toma Nadejda

Cobzac Elena

Boico Victor