1ra-587/2018 — art. 42 alin. 2, 3, 46, 217-1 alin. 4 lit. b, d, 42 alin. 3, 26, 46, 248 alin. 2, 290 alin. 1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 42 alin. 2, 3, 46, 217-1 alin. 4 lit. b, d, 42 alin. 3, 26, 46, 248 alin. 2, 290 alin. 1 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6, 12 CPP
1ra-587/2018 — art. 42 alin. 2, 3, 46, 217-1 alin. 4 lit. b, d, 42 alin. 3, 26, 46, 248 alin. 2, 290 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 1ra-587/2018
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
11 septembrie 2018 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte – Timofti Vladimir,
Judecători – Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Gafton Luiza, Boico Victor
a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către
avocatul Cernomoreț Sergiu în numele inculpatului, prin care solicită casarea
sentinței Judecătoriei Chișinău /sediul central/ din 12 aprilie 2017 și a deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 decembrie 2017, în cauza
penală privindu-l pe
Garabagiu Vasile XXXXX, născut la XXXXX, originar
din XXXXX și domiciliat în XXXXX.
Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:
04.01.2016 – 12.04.2017 (prima instanță);
15.05.2017 – 05.12.2017 (instanța de apel);
13.02.2018 – 11.09.2018 (instanța de recurs ordinar).
Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al
Curții Supreme de Justiție,
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Chișinău /sediul central/ din 12 aprilie 2017,
Garabagiu Vasile a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute
de art. 42 alin. (2), (3), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d); 42 alin. (3), 27, 46, 248 alin. (5)
lit. b), d); 290 alin. (1) Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsa:
- în baza art. 42 alin. (2), (3), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal – 9 ani
închisoare cu privarea de dreptul de exercita activitate în domeniul gestionării
substanțelor narcotice, stupefiantelor sau conexelor acestora pe un termen de 5
(cinci) ani;
- în baza art. 42 alin. (3), 27, 46, 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal – 6 ani
închisoare;
- în baza art. 290 alin. (1) CP – 2 ani închisoare.
În baza art. 84 al. (1) CP al RM, pentru concurs real de infracțiuni, prin cumul
parțial al pedepselor i s-a stabilit inculpatului Garabagiu Vasile, pedeapsa
definitivă sub forma de închisoare pe termen de 14 ani, cu executarea pedepsei în
penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de exercita activitate în domeniul
1
gestionării substanțelor narcotice, stupefiantelor sau conexelor acestora pe un
termen de 5 (cinci) ani.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Garabagiu Vasile
urmărind scopul obținerii unui profit nejustificat, rezultat din transportarea peste
frontiera de stat a Republicii Moldova și vânzarea substanțelor narcotice, a creat un
grup criminal organizat pentru a comite mai multe infracțiuni legate de circulația
substanțelor narcotice.
Astfel, în scopul realizării intenției sale criminale și atingerii rezultatului
scontat, în urma unei înțelegeri prealabile și împreună cu alte persoane în privință
cărora cauza a fost disjungată în procedură separată, având repartizate în prealabil
rolurile între ei și dispunând de un plan bine structurat, au stabilit o schemă
infracțională de dobândire a drogurilor, transportarea lor în Republica Moldova și
retransportarea în Federația Rusă pentru comercializare la un preț mai mare, de
către alți membrii ai grupării criminale. L-a racolat pe Popovici Victor, în privință
căruia cauza a fost disjungată în procedură separată, căruia îi achitau suma de
2 500 de euro pentru transportarea drogurilor din Republica Moldova în Federația
Rusă, unde erau transmise altor persoane de naționalitate moldoveni, cu care aveau
înțelegere prealabilă să preia drogurile pentru realizare.
Conform planului criminal, în circumstanțe necunoscute la moment organului
de urmărire penală, Garabagiu Vasile a dobândit o cantitate de droguri-hașiș pe
care în una din zilele lunii noiembrie 2015, le-a transportat la domiciliul cet.
Sprincean Valerii in privință cărora cauza a fost disjungată în procedură separată,
din satul Costești, raionul Ialoveni și le-au ascuns într-un ascunziș în pământ.
La 18 noiembrie 2015, aproximativ la ora 17-18:00, Garabagiu Vasile cu
automobilul personal de model BMW X5 cu numărul de înmatriculare XXXXX,
fiind însoțit de către Popovici Victor a încărcat în 2 genți o parte din hașișul de la
domiciliu cet. Sprincean Valerii de pe adresa sus indicată și a transportat-o la
vulcanizarea din satul Sîngera mun. Chișinău, unde era parcat cap tractorul de
model ‖DAF‖ cu numărul de înmatriculare XXXXX.
Acolo au transferat hașișul în cap tractor și Popovici Victor urcând la volanul
mijlocului de transport, a început să se deplaseze spre PTF Palanca pentru a
traversa frontiera Republicii Moldova.
Tot la 18 noiembrie 2015, pe traseul Chișinău – Palanca, lângă hotelul Sud –
Est din raionul Ștefan Vodă, în rezultatul percheziției efectuate de către angajații
Inspectoratului General de Poliție, a cap tractorului de model ‖DAF‖ cu numărul
de înmatriculare XXXXX, în cabina mijlocului de transport menționat au fost
depistate și ridicate 22,314 kg de hașiș.
Conform raportului de expertiză nr. 10232 din 19.11.2015, „substanța solidă –
cleioasă – închisă, presată în formă de 230 brichete depistate și ridicate la
18.11.2015, în cadrul efectuării percheziției cap tractorului de model ‖DAF‖ cu
2
numărul de înmatriculare XXXXX, condus de către cet. Popovici Victor,
reprezintă – hașiș, care se atribuie la substanțe narcotice. Cantitatea substanței
narcotice (hașiș), constituie în total 22,314 kg.
La 19 noiembrie 2015, în intervalul de timp de la 16.30 – 17.45, în rezultatul
percheziției efectuate de către angajații Inspectoratului General de Poliție, în
gospodăria cet. Sprincean Valerii din satul Costești, raionul Ialoveni, au fost
depistate și ridicate 17, 190 kg. de hașiș.
Conform raportului de expertiză nr. 10248, din 07 decembrie 2015, substanța
solidă, presată de culoare cafenie-închisă, nu nuanțe verzuie, din 180 de brichete,
împachetate în cele 18 pachete ambalate în polietilenă de tip „SKOTCFF (cite 10
în fiecare), depistate și ridicate la data de 19.11.2015, în cadrul percheziției
gospodăriei cet. Sprincean Valerii, dintr-o încăpere auxiliară din curtea casei,
dezgropate din pământ, pe adresa raionul Ialoveni, satul Costești, str. Alexandru
cel Bun — reprezintă hașiș, care face parte din categoria substanțelor narcotice cu
cantitatea de 17, 190 kg.
La 19.11.2015, începând cu orele 10.20 și până la orele 10.45, în rezultatul
percheziționării automobilului de model BMW X5, cu numărul de înmatriculare
XXXXX, din posesia cet. Garabagiu Vasile, de către lucrătorii de poliție, a fost
depistat și ridicat un aparat electronic pentru împachetarea vacuum de model
„MAX model 2285‖, o geantă sport de model „PUMA‖ de culoare neagră și un
cântar electronic de model „DIGITAL SCALE‖,.
Conform raportului de expertiză nr. 10249 din 07.12.2015, s-a stabilit, că
particulele de substanță solidă de culoare cafenie închisă, cu nuanțe verzuie,
depistate în interiorul aparatului electronic pentru împachetare vacuum de model
„MAX 2285‖ precum și pe suprafața cântarului electronic de model „DIGITAL
SCALE‖, depistate și ridicate din automobilul menționat, reprezintă hașiș, în
cantități de urme, care face parte din categoria substanțelor narcotice.
Tot el, Garabagiu Vasile urmărind scopul trecerii peste frontiera vamală a
Republicii Moldova a substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari, la 18
noiembrie 2015, aproximativ la ora 17:00 – 18:00, a transmis lui Popovici Victor 2
genți cu hașiș pe care ultimul le-a tăinuit în salonul cap tractorului de model
‖DAF‖ cu numărul de înmatriculare XXXXX, parcat la vulcanizarea din satul
Sîngera mun. Chișinău. Popovici Victor, la indicația lui Garabagiu Vasile, la
volanul mijlocului de transport menționat, a început să se deplaseze spre PTF
Palanca pentru a traversa frontiera Republicii Moldova.
Tot la 18.11.2015, pe traseul Chișinău – Palanca, lingă hotelul Sud – Est din
raionul Ștefan Vodă, în rezultatul percheziției efectuate de către angajații
Inspectoratului General de Poliție, a cap tractorului de model ‖DAF‖ cu numărul
de înmatriculare XXXXX, în salonul mijlocului de transport menționat au fost
3
depistate și ridicate 22,314 kg de hașiș. Infracțiunea de contrabandă cu substanțe
narcotice nu și-a produs efectul din cauze independente de voința inculpatului.
Conform raportului de expertiză nr. 10232 din 19.11.2015, „substanța solidă –
cleioasă – închisă, presată în formă de 230 brichete depistate și ridicate la
18.11.2015, în cadrul efectuării percheziției cap tractorului de model ‖DAF‖ cu
numărul de înmatriculare XXXXX, condus de către cet. Popovici Victor,
reprezintă-hașiș, care se atribuie la substanțe narcotice. Cantitatea substanței
narcotice (hașiș), constituie în total 22.314 kg.
Tot el, nedispunând de autorizația corespunzătoare pentru păstrarea și
purtarea armelor și munițiilor, în circumstanțe necunoscute organului de urmărire
penală a făcut rost de o armă de foc și mai multe cartușe pe care le păstra la
domiciliul său și în automobilul din posesie. La 19.11.2015, în perioada de timp de
la ora 08:50 – 09:45 min., în rezultatul percheziției ap. 145, din str. Trandafirilor
11/5, mun. Chișinău, locul de domiciliu al inculpatului, de către lucrătorii de
poliție a fost depistat și ridicat un pistol de model „GLOCK‖, calibrul 9x19 mm, cu
un încărcător în care se aflau 13 (treisprezece) cartușe.
Tot în aceiași zi, în perioada de timp de la ora 10:20 – 10:45 min., în mun.
Chișinău, str. Trandafirilor, a fost supus percheziționării automobilul de model
BMW X5, cu numărul de înmatriculare XXXXX, din posesia inculpatului, în
rezultatul cărui fapt, de către lucrătorii de poliție, au fost depistate și ridicate 25
(douăzeci și cinci) cartușe cu inscripția „LUGER‖ - pe care le păstra ilegal, fără
autorizația corespunzătoare.
Conform raportului de expertiză nr. 11324 din 21 decembrie 2015, s-a stabilit,
că pistolul cu seria și numărul „SXY 318‖, se referă la categoria armelor de foc
letale, cu țeavă scurtă ghintuită, cu lovitură centrală, calibrul 9x19 mm (Luger), de
modeș „Glock 19‖, fiind în stare de funcționare și util pentru tragere. De asemenea,
a fost stabilit, că treizeci și opt cartușe, se referă la categoria munițiilor letale, de
calibrul 9x19 mm (9mm Luger), cu lovitură centrală, cu gloanțe cu miez din metal
moale, confecționate industrial, fiind utile pentru trageri.
Astfel, acțiunile inculpatului au fost calificate în limitele indicilor calificativi
prevăzute de:
- art. 42 alin. (2), (3), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal – organizarea și
executarea circulației ilegale a substanțelor narcotice, care se caracterizează prin
păstrarea, transportarea și distribuirea substanțelor narcotice, de către un grup
criminal organizat, în proporții deosebit de mari, în scop de înstrăinare.
- art. 42 alin. (3), 27, 46, 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal – tentativa de
trecere peste frontiera vamală a Republicii Moldova a substanțelor narcotice, prin
ascunderea de controlul vamal, în locuri special pregătite în acest scop, de către
un grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari.;
4
- 290 alin. (1) Cod penal – purtarea și păstrarea armei de foc și a munițiilor
fără autorizația corespunzătoare.
Sentința primei instanțe a fost atacată cu apel de către avocatul Zagorneanu
Artur în numele inculpatului, prin care a solicitat casarea sentinței, pronunțarea
unei noi hotărâri prin care inculpatul să fie achitat invocând că prima instanță în
decizia de condamnare a reținut de o manieră mecanică actul de învinuire a
procurorului, la fel, prima instanță a făcut referire foarte succint și neproporțional
la declarațiile inculpatului, precum și la versiunea apărării materializată în
susținerile verbale.
Din sentință nu urmează analiza probelor în privința inculpatului, precum și
prin ce probe concrete sunt confirmate circumstanțele de fapt reținute în sarcina
inculpatului, la fel, nu au fost precizate circumstanțele ce au servit ca motiv de a
concluziona prezența indicilor de calificare în acțiunile inculpatului.
Prima instanță a susținut numai concluzia generală privind volumul învinuirii
dovedite întru totul fără a argumenta în privința inculpatului și privind încadrarea
juridică a acțiunilor lui.
Prima instanță nu a examinat probele apărării și inculpatului în mod efectiv,
dându-le o apreciere eronată, nu au fost precizate circumstanțele ce au servit ca
motiv de a concluziona prezența indicilor de calificare în acțiunile inculpatului.
Astfel, prima instanță a examinat pur formal cauza, nu s-a clarificat care
circumstanțe sunt relevante pentru prezenta cauză, a adoptat o soluție
neargumentată la modul cuvenit, organul acuzării pripit și nemotivat a
concluzionat despre vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate.
Prima instanță n-a apreciat că probele administrate nu confirmă că inculpatul
a păstrat substanțele narcotice cu scopul de a le realiza, or, scopul de înstrăinare a
substanțelor narcotice prevăzut de art. 2171 Cod penal, presupune existența
intenției directe a făptuitorului la momentul procurării, de a transmite aceste
substanțe altei persoane, inclusiv contra unei sume de bani.
De asemenea prima instanță n-a reținut că, acțiunea de înstrăinare a
substanțelor narcotice presupune transmiterea lor cu titlu gratuit sau oneros în
posesia unor alte persoane prin diferite metode (vânzare, dare cu împrumut,
donare, schimb, etc.). Scopul de înstrăinare este un element obligatoriu și necesar
al infracțiunii date, care urma a fi dovedită cu certitudine, fapt ce lipsește.
Latura subiectivă a infracțiunii prevăzută de art. 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod
penal, se caracterizează prin intenție directă, motivul infracțiunii se exprimă prin
interesul material, iar pentru a califica fapta în baza art. 2171 alin. (4) lit. b) și d)
Cod penal este necesar ca aceasta să fie săvârșită în scop de înstrăinare a
substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari.
5
Prima instanță n-a reținut că rechizitoriul nu cuprinde analiza și evaluarea
completă obiectivă și sub toate aspectele a mijloacelor de probe administrate în
vederea stabilirii adevărului.
Analizând rechizitoriul se relevă faptul ,că organul învinuirii de stat are prea
multe necunoscute la cazul din speță. Potrivit tuturor probelor existente în dosarul
penal prezentate de acuzare, apărare, în cadrul instanței de fond, se constată, că nu
există nici-o probă care ar confirma faptul, că inculpatului i se poate atribui
calitatea de membru grupului criminal organizat, fapt neargumentat de către
acuzarea de stat.
Toate probele existente la dosarul penal și cercetate în cadrul procesului
penal, confirmă pe deplin inexistența gradului înalt de coordonare a cărorva relații,
regulilor sale de comunicare, subordonare, disciplină, afaceri, planuri bine
chibzuite, stabilitate, prezența legăturilor destul de trainice, de durată, caracteristici
individuale a formelor și metodelor specifice ultimilor, idei, activități, factori
caracteristici grupului criminal organizat.
Potrivit art. 46 Cod penal, prin grup criminal organizat se înțelege o reuniune
stabilită de persoane care s-au organizat în prealabil pentru a comite una sau mai
multe infracțiuni, analizând materialele dosarului, se constată lipsa acestor criterii
în speța dată.
La fel, apelantul a mai indicat că nu s-a constatat transmiterea de către
inculpat a drogurilor contra plată, schimb etc. către consumatori, sau prin
intermediul altor persoane, fapt, ce în viziunea apărării demonstrează lipsa
criteriilor grupului criminal organizat.
Acuzarea de stat nu a demonstrat și nici în fapt nu a existat fapta imputată,
deoarece, circulația ilegală a substanțelor narcotice de către un grup criminal
organizat are loc atunci, când fapta este comisă de o reuniune stabilă de persoane,
care s-au organizat în prealabil pentru săvârșirea actelor de activitate ilegală
privind circulația substanțelor narcotice. Prin urmare, raportând aceste criterii
obligatorii ale semnului calificativ „grup criminal organizat‖ la cazul inculpatului,
ținând seama de materialele dosarului se relevă lipsa acestor criterii.
Astfel, acuzarea de stat nu a adus probe pertinente ,concludente și utile care ar
demonstra că inculpatul a comis infracțiunile prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. b)
și d), 248 alin. (5) și art. 290 alin. (l) Cod penal.
De asemenea, nu au fost indicate care anume probe concrete indică la
vinovăția inculpatului, argumentarea fiind adusă în linii generale.
Analizând și verificând probele pe cauză prin prisma prevederilor art. 101
Cod de procedură penală, în acțiunile inculpatului lipsește componența de
infracțiune prevăzută de 2171 alin. (4) lit. b) și d) și art. 290 alin. (l) Cod penal,
nevinovăția acestuia a fost dovedită prin declarațiile martorilor Sprîncean Valeriu
și Mereacre Gheorghe, cât și prin materialele cauzei.
6
Analizând la o justă valoare probele acumulate la examinarea dosarului penal,
a conchis că rechizitoriul organului învinuirii de stat este neîntemeiat, iar probele
denotă atît absența faptei infracționale, cît și absența componenței de infracțiune in
acțiunile inculpatului, fapt ce impune adoptarea unei hotărîri de achitare pe capătul
de acuzare prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. b) și d), 248 alin. (5) și art. 290 alin.
(l) Cod penal.
Mai mult, avocatul a menționat că, procurorul avea obligația de a rectifica
erorile comise cu privire la formularea unei învinuiri în strictă conformitate cu
cerințele art. 6 CEDO, înainte de a sesiza instanța de judecată, ceea ce nu s-a
întâmplat.
Astfel, prima instanță n-a apreciat, că învinuirea formulată inculpatului în
baza art. 2171 alin. (4) lit. b) și d) și art. 290 alin. (l) Cod penal, este o acuzație
imprecisă și constituie în sine o încălcare esențială a art.6 din Convenția Europeană
a Drepturilor Omului potrivit căreia, - „... orice persoană are dreptul la judecarea în
mod echitabil, (...) a cauzei sale, de către o instanță independentă și imparțială,
instituită de lege, care va hotărî asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie
penală îndreptată împotriva sa, (...) orice acuzat are, în special, dreptul: a) să fie
informat, (...) în mod amănunțit, asupra naturii și cauzei acuzației aduse împotriva
sa; b) să dispună de timpul și de înlesnirile necesare pregătirii apărării sale".
Dreptul la un proces echitabil, în lumina Convenției Europene, se bazează pe
respectarea cu strictețe a principiilor fundamentale ale procesului judiciar:
―egalitatea armelor‖, ―contradictorialitatea‖ (mai ales în administrarea probelor),
―motivarea deciziilor‖, care semnifică tratarea egală a părților pe toată durata
desfășurării procedurii în fața instanțelor de judecată, fără ca vre-una dintre ele să
fie avantajată în raport cu cealaltă sau celelalte părți în proces, așa încât, părțile să
aibă posibilitatea de a-și susține punctul de vedere într-o așa manieră, încât să nu
fie puse într-o situație net dezavantajată una față de alta (CEDO, decizia din 22
februarie 1996, cauza Bulut contra Austriei, §47; decizia din 18.02.1997, în cauza
Niderost-Huber contra Elveției, §23; decizia din 07.06.2001, în cauza Kress contra
Franței, §72).
Potrivit principiului contradictorialității în procesul penal, principiu unanim
recunoscut și susținut de jurisdicția CEDO, sarcina probațiunii în ședințele de
judecată în prima instanță și in instanța de apel î-i revine acuzatorului de stat,
fiindcă funcția acuzării este pusă pe seama procurorului. CtEDO în Hotărîrea
Capean contra Belgiei din 13.01.2005, a constatat, că în domeniul penal, problema
administrării probelor să fie abordate conform art. 6 § 2 și e obligatoriu, inter alia,
ca sarcina de a prezenta probe să-i revină acuzării.
A considerat, că prima instanță a comis o eroare de drept la judecarea cauzei,
la chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește
elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a
7
fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual penal sau
administrativ au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la
toate motivele invocate.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 decembrie
2017, apelul declarat a fost admis din alte motive, inclusiv din oficiu, casată parțial
sentința în partea numirii pedepsei definitive, pronunțată o nouă hotărâre prin care:
În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin
cumul parțial al pedepselor aplicate, s-a stabilit lui Garabagiu Vasile pedeapsa
definitivă de 14 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activități în
domeniul gestionării drogurilor pe un termen de 5 ani cu ispășirea pedepsei în
penitenciar de tip închis.
Conform art. 385 alin. (4) Cod de procedură penală, s-a redus pedeapsa
inculpatului numind spre executare pedeapsa închisorii pe un termen de 13 ani și 8
luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a
exercita activități în domeniul gestionării drogurilor pe un termen de 5 ani.
4.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel a indicat că, prima instanță corect a
stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că, inculpatul a
săvârșit infracțiunile incriminate prevăzută de art. 42 alin. (3), 27, 46, 248 alin. (5)
lit. b), d) din Codul penal, adică tentativă de trecere peste frontiera vamală a
Republicii Moldova a substanțelor narcotice, prin ascundere de controlul vamal,
în locuri special pregătite în acest scop, de către un grup criminal organizat, în
proporții deosebit de mari; art. 290 alin. (1) din Codul penal, adică, purtarea și
păstrarea armei de foc și a munițiilor fără autorizația corespunzătoare; art. 42
alin. (2), (3), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) din Codul Penal, adică organizarea și
executarea circulației ilegale a substanțelor narcotice, care se caracterizează prin
păstrarea, transportarea și distribuirea substanțelor narcotice, de către un grup
criminal organizat, în proporții deosebit de mari, în scop de înstrăinare.
Instanța de apel a conchis că în cadrul examinării cauzei în prima instanță,
inculpatului i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil, or potrivit art. 66 alin.
(2) pct. 25) Cod de procedură penală, inculpatul are dreptul să ia ultimul cuvânt.
Astfel potrivit proceselor verbale ale ședințelor de judecată din 02 februarie
2017 f.d. 14, vol. 3, la ședința de judecată au fost prezenți, inculpatul, apărătorul și
procurorul.
Potrivit art. 377 Cod de procedură penală, s-a anunțat dezbateri judiciare,
ulterior conform art. 379 Cod de procedură penală, participanților li s-a oferit
posibilitatea de a lua cuvânt în replică.
Potrivit f.d. 15, vol. 3, dreptul la replică i s-a oferit doar acuzatorului de stat,
ulterior anunțându-se întrerupere pentru 01 martie 2017.
La data de 01 martie 2017 avocatul anunță instanța că, inculpatul este bolnav
din care motiv nu s-a prezentat în ședință, cu toate acestea instanța a dispus
8
examinarea cauzei în lipsa inculpatului, anunțând data de 30 martie 2017 pentru
pronunțarea sentinței.
În acest caz, instanța de apel a constatat că inculpatului i s-a încălcat dreptul
de a se expune în ultimul cuvânt, din acest considerente, în baza art. 385 alin. (4)
Cod de procedură penală, ca recompensă pentru încălcarea dreptului la apărare și
la un proces echitabil, pedeapsa stabilită inculpatului se reduce, numindu-i spre
executare 13 ani 8 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activități în
domeniul gestionării drogurilor pe un termen de 5 ani cu ispășirea pedepsei în
penitenciar de tip închis.
Decizia instanței de recurs, este atacată cu recurs ordinar de către avocatul
Cernomoreț Sergiu în numele inculpatului, indicând temeiurile pentru recurs
prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, prin care
solicită casarea sentinței și a deciziei cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța
de apel invocând:
- semnul calificativ de „grup criminal organizat‖ nu se regăsește în
circumstanțele cauzei descrise în actul de învinuire, or, acuzarea de stat nu a
demonstrat rolurile inculpaților în cadrul grupului organizat;
- instanța de apel nu a verificat minuțios și nu au fost supuse analizei în
coroborare probele;
- argumentele instanței de apel sunt preluate, împreună cu argumentele
acuzării mot – a – mot din rechizitoriu, fără a prezenta contraargumente la cele
invocate de apărare;
- starea de fapt stabilită de instanța de apel este una eronată, în primul rând cu
privire la „înțelegerea verbală‖;
- în rechizitoriu se indică că „Garabagiu a creat un grup criminal organizat
pentru a comite mai multe infracțiuni legate de circulația ilegală a substanțelor
narcotice‖ însă inculpatul este învinuit pentru comiterea unei singure infracțiuni de
la art. 217 Cod penal, alte infracțiuni legate de circulația substanțelor narcotice nu
i-au fost încriminate;
- organul de urmărire penală nu a stabilit toate circumstanțele faptei, în
special ce țin de statornicirea, organizarea, planificarea, în calitate de condiții ale
grupului criminal organizat;
- mijloacele de probă – procesul – verbal de consemnare a măsurii speciale de
investigații(v. I f.d. 53-54), procesul – verbal de percheziție a mijlocului de
transport din 18.11.2015(f.d. 63-66 v. I) și raportul de expertiză chimică nr. 10232
din 19.11.2015(v. I f.d. 70-75), nu conțin starea de fapt privind tentativa de
infracțiune de la art. 248 Cod penal, fiind prezentă pregătirea la infracțiunea de
contrabandă.
La recursul ordinar declarat de către condamnat, în conformitate cu
prevederile art. 431 alin. (1) pct. 1¹) Cod de procedură penală, a depus referință
9
procurorul, prin care a manifestat dezacordul cu recursul înaintat, a solicitat
respingerea recursului motivând prin faptul că este vădit neîntemeiat.
Judecând recursul ordinar în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit
constată că acesta urmează a fi admis din următoarele motive.
În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de
procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.
Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,
judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul, să caseze
total hotărârea atacată, să rejudece cauza și să pronunțe o nouă hotărâre, dacă nu se
agravează situația condamnatului
Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de
recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427
Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de
recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile
instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept
comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.
În sensul prevederilor din art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de
procedură penală și a jurisprudenței naționale, instanța de apel, judecând apelul,
verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de
prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi
prezentate instanței de apel. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor
invocate în apel.
În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile pronunțate
de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în
corespundere cu prevederile legislației în vigoare. Necesită a se avea în vedere că
nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea superficială sau motivarea în
termeni vagi – evazivi, reprezintă motiv de casare.
Colegiul penal lărgit, lecturând textul recursului reține că, recurentul pledează
asupra achitării inculpatului, pe motiv că nu a comis fapta imputată lui și instanța
de apel a admis o eroare gravă de fapt, temeiuri ce se raportează la prevederile pct.
6), 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, unde este stipulat că „hotărârile
instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de
instanțele de fond și de apel, atunci când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe
care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii
sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt care a
afectat soluția, faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită‖.
Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal
lărgit, reține că temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod
de procedură penală, s-au confirmat în instanța de recurs, argumentând în acest
context următoarele.
10
Verificând probatoriul administrat în cauză prin prisma opiniei recurentului,
în sensul că instanța a admis o eroare gravă de fapt care a afectat soluția și faptei
săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, Colegiul penal lărgit o consideră ca
întemeiată.
Astfel, Colegiul penal lărgit, reține că, instanța de apel a considerat justă
concluzia primei instanțe privind încadrarea acțiunilor inculpatului în baza art. 42
alin. (3), 27, 46, 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, deoarece în cauză au fost
prezentate probe ce confirmă vinovăția acestuia în săvârșirea tentativei de
contrabandă de substanțe narcotice în proporții deosebit mari, or, în cazul în care,
concomitent cu contrabanda, persoana săvârșește și alte infracțiuni, cum ar fi
circulația ilegală a substanțelor narcotice, acțiunile vinovatului trebuie calificate
prin concursul infracțiunilor comise.
Verificând aspectele învinuirii încriminate lui Garabagiu Vasile în baza art.
248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, Colegiul penal lărgit, constată că prima instanță
și instanța de apel, deși corect au stabilit că inculpatul a săvârșit infracțiunea în
proporții deosebit de mari, acestea eronat au încadrat acțiunile lui în prevederile
alin. (5) lit. b), d) al articolului nominalizat.
În acest sens, se atestă că, potrivit legislației în vigoare și jurisprudenței
naționale constante, acțiunile legate de transportarea ilegală a substanțelor
narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor peste frontiera vamală a Republicii
Moldova, urmează a fi calificate în baza unui concurs ideal de infracțiuni prevăzute
de art. 248 alin. (2) Cod penal, indiferent de proporțiile în care a fost comisă și
după caz, de art. 217 sau 2171 Cod penal.
De asemenea, Colegiul penal lărgit menționează că, pe lângă faptul că decade
necesitatea de a atribui calificativul de la lit. d) alin. (5) de la art. 248 Cod penal,
este obligatoriu de a înlătura și calificativul de la lit. b) din aliniatul respectiv,
deoarece art. 248 Cod penal nu conține semnul calificativ „de un grup criminal
organizat‖ și la calificare, pe lângă norma incriminatoare, se reține suplimentar art.
46 Cod penal, iar acest lucru este necesar pentru a accentua că infracțiunea a fost
comisă de un grup criminal organizat și tot aici, instanța reține că Popovici având
calitatea de organizator, la încadrarea celor săvârșite de el se face trimitere la art.
42 alin. (3) Cod penal.
Mai mult, Colegiul penal lărgit, constată că, argumentul apărării privind
faptul că, în acțiunile inculpatului se reține prezența pregătirii la infracțiune și nu
tentativa de infracțiune de la art. 248 Cod penal, este pertinent, urmează a fi
acceptat și casată decizia în această parte, or, conform art. 26 alin. (1) Cod penal,
„Se consideră pregătire de infracțiune înțelegerea prealabilă de a săvârși o
infracțiune, procurarea, fabricarea sau adaptarea mijloacelor ori instrumentelor, sau
crearea intenționată, pe altă cale, de condiții pentru săvârșirea ei dacă, din cauze
independente de voința făptuitorului, infracțiunea nu și-a produs efectul‖, iar
11
conform art. 27 Cod penal, „Se consideră tentativă de infracțiune acțiunea sau
inacțiunea intenționată îndreptată nemijlocit spre săvârșirea unei infracțiuni dacă,
din cauze independente de voința făptuitorului, aceasta nu și-a produs efectul.‖,
mai mult, Colegiul penal lărgit indică că, conform practicii judiciare în cauzele
referitoare la contrabandă, la comiterea contrabandei, sunt posibile etape de
pregătire și tentativa. Etape de pregătire pot fi considerate, în special, acțiunea de
procurare a mărfurilor, obiectelor sau a altor valori, pentru trecerea lor ilegală peste
frontiera vamală, amenajarea unor ascunzișuri speciale, alegerea complicilor etc.,
iar cazul în care fapta a fost descoperită în cadrul efectuării controlului vamal, al
verificării ce se efectuează la punctul de frontieră, înainte de părăsirea teritoriului
vamal, fapta celui vinovat constituie o tentativă de contrabandă.
Din aceste considerente, Colegiul penal lărgit, constată că prima instanță
eronat a calificat și instanța de apel eronat a menținut această calificare a acțiunilor
inculpatului ca o tentativă la infracțiunea de contrabandă, or, conform procesului –
verbal de percheziție a mijlocului de transport din 18.11.2015, al cap tractorului de
model „DAF‖, din apropierea cafenelei SUD EST din raionul Ștefan Vodă, în
rezultatul căruia, de către locuitorii de poliție au fost depistate și ridicate 23
pachete cu o masă solidă de culoare cafenie, ambalate în peliculă de tip „scotch‖,
fapta a fost descoperită nu la punctul de frontieră, fapt necesar pentru calificarea
tentativei de contrabandă, ci în apropierea cafenelei SUD EST din raionul Ștefan
Vodă, astfel, Colegiul penal lărgit, constată că este prezentă pregătirea de
infracțiunea de contrabandă și nu tentativa de contrabandă.
Astfel, Colegiul penal lărgit, conchide că, instanțele de fond, greșit au
calificat acțiunile inculpatului în baza art. 42 alin. (3), 27, 46, 248 alin. (5) lit. b),
d) Cod penal.
În situația de fapt stabilită, acțiunile inculpatului urmează a fi corect încadrate
în prevederile art. 42 alin. (3), 26, 46, 248 alin. (2) Cod penal – pregătire la
comiterea infracțiunii de contrabandă, adică pregătirea de trecerea peste frontiera
vamală a Republicii Moldova a substanțelor narcotice, prin ascundere de controlul
vamal, în locuri special pregătite în acest scop, de către un grup criminal organizat,
în proporții deosebit de mari.
Colegiul penal lărgit a constatat că, Garabagiu Vasile urmărind scopul trecerii
peste frontiera vamală a Republicii Moldova a substanțelor narcotice în proporții
deosebit de mari, la 18 noiembrie 2015, aproximativ la ora 17:00 – 18:00, a
transmis lui Popovici Victor 2 genți cu hașiș pe care ultimul le-a tăinuit în salonul
cap tractorului de model ‖DAF‖ cu numărul de înmatriculare XXXXX, parcat la
vulcanizarea din satul Sîngera mun. Chișinău. Popovici Victor, la indicația lui
Garabagiu Vasile, la volanul mijlocului de transport menționat, a început să se
deplaseze spre PTF Palanca pentru a traversa frontiera Republicii Moldova.
12
Tot la 18.11.2015, pe traseul Chișinău – Palanca, lingă hotelul Sud – Est din
raionul Ștefan Vodă, în rezultatul percheziției efectuate de către angajații
Inspectoratului General de Poliție, a cap tractorului de model ‖DAF‖ cu numărul
de înmatriculare XXXXX, în salonul mijlocului de transport menționat au fost
depistate și ridicate 22,314 kg de hașiș. Infracțiunea de contrabandă cu substanțe
narcotice a fost descoperită la etapa pregătirii ei.
Conform raportului de expertiză nr. 10232 din 19.11.2015, „substanța solidă –
cleioasă – închisă, presată în formă de 230 brichete depistate și ridicate la
18.11.2015, în cadrul efectuării percheziției cap tractorului de model ‖DAF‖ cu
numărul de înmatriculare XXXXX, condus de către cet. Popovici Victor,
reprezintă-hașiș, care se atribuie la substanțe narcotice. Cantitatea substanței
narcotice (hașiș), constituie în total 22.314 kg.
Colegiul penal lărgit a conchis că, nu pot fi reținute argumentele apărării
precum că organul de urmărire penală nu a stabilit toate circumstanțele ce țin de
statornicirea, organizarea, planificare ―grupului criminal organizat‖, deoarece este
dovedit faptul că, chiar dacă nu au participat nemijlocit la trecerea peste frontiera
de stat prin nedeclarare a substanțelor narcotice de către inculpat, ultimul cunoștea
despre proveniența substanțelor narcotice, se atestă acțiunile în ansamblu și
concertate ale inculpatului la comiterea acestor infracțiuni, în cadrul grupului
criminal organizat, cu împărțirea între ei a rolurilor, și anume fiind relevat inclusiv
din depozițiile martorilor audiați ce se coroborează probele acumulate în cadrul
dosarului penal, rolurile grupului, la care coparticipă și alte persoane nestabilite au
fost divizate foarte strict.
Astfel, Garabagiu Vasile, cu acordul și cunoștința celorlalți membri ai
grupului, fiind din același sat cu Sprîncean Valeriu, după cum ambii au confirmat
în ședință, se confirmă organizarea și executarea circulației ilegale a substanțelor
narcotice, în grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari, în scop de
înstrăinare, pregătire de trecere peste frontiera vamală a Republicii Moldova a
substanțelor narcotice, prin ascundere de controlul vamal, în locuri special
pregătite în acest scop, or, martorul Sprîncean Valeriu la etapa urmăririi penale, a
declarat că la solicitarea lui Garabagiu Vasile, în incinta centrului comercial
MOLLDOVA, mun. Chișinău, a primit din bancă pe numele său de două ori
transferuri bănești a câte 3 000 euro fiecare, bani care i-a transmis lui Garabagiu
Vasile. Tot el a declarat că la solicitarea lui Garabagiu Vasile a ascuns la sine acasă
hașiș care la adus personal Garabagiu Vasile. Precum și faptul că într-o zi a venit la
el acasă Garabagiu Vasile, căruia i-a transmis personal o parte din hașișul păstrat,
care a fost pus în 2 genți. Cu hașișul respectiv care a fost pus în automobilul de
model BMW, Garabagiu Vasile a plecat.
Totodată, Colegiul penal lărgit, ținând cont de criteriile generale de
individualizare a pedepsei stabilite de către instanța de apel la aplicarea pedepsei
13
inculpatului Garabagiu Vasile pe art. 42 alin. (2), (3), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d)
Cod penal, în conformitate cu prevederile art. 61, 75-76 Cod penal, luând în
considerație gravitatea infracțiunilor săvârșite, de persoana inculpatului, care
anterior a fost judecat, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării
acestuia, consideră că scopul pedepsei penale de restabilire a echității sociale,
corectare a inculpatului, precum și de prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni atât
din partea lui, cât și a altor persoane, va putea fi atins doar prin izolarea lui de
societate, aplicându-i pedeapsă sub formă de închisoare de 2 ani și 5 luni pentru
săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 42 alin. (3), 26, 46, 248 alin. (2) Cod penal.
Reieșind din faptul că suntem în prezența unui concurs de infracțiuni,
conform art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i se
stabilește pedeapsa definitivă sub formă de închisoare, cu privarea de dreptul de a
practica orice activitate legată de circulația substanțelor narcotice pe un termen de
5 ani, cu executarea pedepsei principale în penitenciar de tip închis, deoarece
Garabagiu Vasile este condamnat și pentru săvârșirea unei infracțiuni deosebit de
grave (art. 42 alin. (2), (3), 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal), conform art. 16
alin. (5) Cod penal, iar potrivit art. 72 alin. (4) Cod penal, în penitenciar de tip
închis execută pedeapsa persoanele condamnate la închisoare pentru infracțiuni
deosebit de grave și excepțional de grave.
Colegiul Penal menționează că potrivit prevederilor art. 385 al. (4) Cod de
procedură penală dacă, în cursul urmăririi penale sau judecării cauzei, s-au
constatat încălcări ale drepturilor inculpatului, precum și s-a stabilit din vina cui au
fost comise aceste încălcări, instanța examinează posibilitatea reducerii pedepsei
inculpatului drept recompensă pentru aceste încălcări.
Colegiul Penal lărgit subliniază că în hotărârea CEDO în cauza Kudla c.
Poloniei, dincolo de a recunoaște pentru prima dată în mod ferm dreptul
persoanelor de a beneficia de o cale internă de atac în materia duratei rezonabile a
procedurilor, a atras atenția statelor semnatare asupra obligației corelative ce le
revine, de a efectua toate demersurile necesare în vederea creării în sistemele
juridice naționale a unor căi procedurale, concrete și efective pe care justițiabilii să
le poată utiliza în acest sens.
Colegiul Penal lărgit, menționează că în cadrul examinării cauzei în prima
instanță, inculpatului Garabagiu Vasile i-a fost încălcat dreptul la un proces
echitabil, or potrivit art. 66 alin. (2) pct. 25) Cod de procedură penală, inculpatul
are dreptul să ia ultimul cuvânt.
Astfel potrivit procesului verbal a ședinței de judecată din 02 februarie 2017
(f.d. 14, vol. III), la ședința de judecată au fost prezenți, inculpatul, apărătorul și
procurorul.
14
Potrivit art. 377 Cod de procedură penală, s-au anunțat dezbateri judiciare,
ulterior conform art. 379 Cod de procedură penală, participanților li s-a oferit
posibilitatea de a lua cuvânt în replică.
Potrivit f.d. 15, vol. III, dreptul la replică i s-a oferit doar acuzatorului de stat,
ulterior anunțându-se întrerupere pentru 01 martie 2017.
La data de 01 martie 2017 avocatul anunță instanța că, inculpatul este bolnav
din care motiv nu s-a prezentat în ședință, cu toate acestea instanța a dispus
examinarea cauzei în lipsa inculpatului, anunțând data de 30 martie 2017 pentru
pronunțarea sentinței.
În acest caz, Colegiul penal lărgit, constată că inculpatului Garabagiu Vasile i
s-a încălcat dreptul de a se expune în ultimul cuvânt. Din acest considerent, în baza
art. 385 alin. (4) Cod de procedură penală, ca recompensă pentru încălcarea
dreptului la apărare și la un proces echitabil, pedeapsa stabilită lui Garabagiu
Vasile se va reduce.
În conformitate cu prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de
procedură penală, Colegiul penal lărgit,
D E C I D E :
Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Cernomoreț Sergiu în
numele inculpatului, casează în partea condamnării pe art. 42 alin. (3), 27, 46, 248
alin. (5) lit. b), d), 84 Cod penal, sentința Judecătoriei Chișinău /sediul central/ din
12 aprilie 2017 și decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05
decembrie 2017, în cauza penală privindu-l pe Garabagiu Vasile XXXXX,
rejudecă cauza în această parte pronunțând următoarea hotărâre:
Garabagiu Vasile XXXXX se recunoaște vinovat în baza art. 42 alin. (3), 26,
46, 248 alin. (2) Cod penal, aplicându-i pedeapsa sub formă de închisoare pe un
termen de 2(doi) ani 5(cinci) luni.
În baza art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al
pedepselor aplicate, de stabilit inculpatului Garabagiu Vasile XXXXX, pedeapsa
definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 11(unsprezece) ani 4(patru)
luni, cu privarea de dreptul de a exercita activitate în domeniul gestionării
substanțelor narcotice, stupefiantelor sau conexelor acestora pe un termen de
5(cinci) ani.
Conform prevederilor art. 385 alin. (4) Cod de procedură penală, se reduce
pedeapsa inculpatului Garabagiu Vasile XXXXX, numind spre executare
pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 11(unsprezece) ani, cu
executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a
exercita activitate în domeniul gestionării substanțelor narcotice, stupefiantelor sau
conexelor acestora pe un termen de 5(cinci) ani.
15
Termenul executării pedepsei închisorii numite lui Garabagiu Vasile
XXXXX de calculat din momentul reținerii cu includerea în termenul executării
pedepsei efective a perioadei arestului din 19 noiembrie 2015 până la 08 mai 2016.
În rest se mențin prevederile hotărârilor atacate.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată se va pronunța la 11 octombrie 2018.
Președinte Timofti Vladimir
Judecătorii Toma Nadejda
Țurcan Anatolie
Gafton Luiza
Boico Victor
16