1ra-853/2020 — art. 152 alin.2 lit. d, 287 alin.1, 287 alin.2 lit.b CP

1ra-853/2020 — art. 152 alin.2 lit. d, 287 alin.1, 287 alin.2 lit.b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.1ra-853/2020

Curtea Supremă de Justiție

DECIZIE

20 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Cobzac Elena și Țurcan Anatolie

a examinat admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către

avocatul Plămădeală Roman în numele inculpatului și de către inculpatul Garabagiu

Igor, prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din

24 ianuarie 2019 și a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10

septembrie 2019, în cauza penală privindu-l pe

Garabagiu Igor Xxxxx, născut la xxxxx,

originar din Xxxxx și domiciliat în Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității recursurilor în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

inculpatul Garabagiu Igor a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 152 alin. (2), lit. e) Cod penal și i s-a stabilit pedeapsa sub formă

de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de

tip semiînchis.

În baza art. 90 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării

pedepsei cu închisoare aplicată lui Garabagiu Igor pe un termen de probă de 4 (patru)

ani, cu obligația să nu-și schimbe domiciliul și/sau reședința fără consimțământul

organului competent.

Procesul penal de învinuire a lui Garabagiu Igor în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal a fost încetat, din motivul expirării

termenului de prescripție de tragere la răspundere penală.

Garabagiu Igor învinuit în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2),

lit. b) Cod penal a fost achitat, pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește

elementele infracțiunii.

În temeiul art. 387 alin. (1) Cod procedură penală, acțiunea civilă formulată de

Fateev Vasile împotriva lui Garabagiu Igor s-a admis în principiu, urmând ca asupra

1

cuantumului despăgubirilor cuvenite să se pronunțe instanța în ordinea procedurii

civile.

de faptul că, la 08 ianuarie 2014, în jurul orelor 20:30, aflându-se în fața ghișeului

de schimb valutar ce aparține SRL „Xxxxx” amplasat pe str. Xxxxx, din mun.

Chișinău, în rezultatul unui conflict apărut spontan pe fundalul parcării

neregulamentare a automobilului, acționând în urma înțelegerii prealabile și

împreună cu alte persoane neidentificate la moment de către organul de urmărire

penală, din intenții huliganice, încălcând grosolan ordinea publică și exprimând o

vădită lipsă de respect față de societate, cu o deosebită obrăznicie, i-a aplicat lui

Fateev Vasile, lovituri cu mâinile și picioarele în regiunea capului și a corpului,

cauzând-i conform raportului de expertiză judiciară nr. 341 din 07 martie 2017,

traumă cranio-cerebrală deschisă cu fractura osului frontal la nivelul sinusului pe

stânga cu implicarea ambelor lamele și a bazei craniului în fosa cranio-cerebrală

anterioară, pneumoencefalie sagital anterior, fracturi multiple ale oaselor craniului

facial (Le Fort II), fractura complexului zigomatic pe dreapta cu deplasare, fractura

cominutivă complexă a maxilarului bilateral cu deplasare cu hemosinusită, fractura

oaselor nazale, contuzia țesuturilor moi a capului și a feței, leziunile corporale

menționate mai sus în ansamblu, prezintă pericol pentru viață și în conformitate cu

acest criteriu se califică ca vătămare gravă - încadrată de acuzatorul de stat în baza

art. 287 alin. (2), lit. b) și art. 151 alin. (2), lit. d) Cod penal.

Tot el, este învinuit precum că la 26 iulie 2012, în jurul orelor 10:25, aflându-

se la intrarea în sediul BC „MobiasBanca” SA, amplasată pe str. V. Țepeș 1, mun.

Chișinău, folosind un motiv neînsemnat, din intenții huliganice, încălcând grosolan

ordinea publică și exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, cu o

deosebită obrăznicie, în prezența clienților și a angajaților băncii, i-a aplicat lui

Fateev Vasile multiple lovituri cu mâinile și picioarele peste corp, doborându-1 la

pământ și, cauzându-i conform raportului de constatare medico- legală nr. 3724 din

28 iunie 2012 edem a țesuturilor moi ale capului, echimoze periorbital pe stânga,

regiunea mentonieră, plagă contuză pe față, excoriație pe cotul drept, care puteau fi

produse prin acțiunea traumatică a unui corp contondent și dur, posibil în timpul și

circumstanțele indicate, care în ansamblu au provocat o dereglare a sănătății de

scurtă durată și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare corporală ușoară -

încadrată de acuzatorul de stat în baza art. 287 alin. (1) Cod penal.

Chișinău, oficiul Centru, Gheorghe Bivol, prin care a solicitat admiterea apelului,

casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru

prima instanță prin care a-1 recunoaște vinovat pe Garabagiu Igor în săvârșirea

infracțiunii prevăzută de art. 287 alin. (1) Cod penal, liberându-1 pe inculpat de

răspundere penală în legătură cu intervenirea termenului de prescripție, urmată de

încetarea procesului penal în privința acestuia; a-1 condamna pe Garabagiu Igor

conform sancțiunii art. 287 alin. (2), lit. b) Cod penal, la o pedeapsă sub formă de

2

închisoare pe un termen de 3 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis, iar conform sancțiunii art. 151 alin. (2), lit. d) Cod penal, a-i stabili lui

Garabagiu Igor o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 11 ani, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Potrivit art. 84 alin. (1) Cod

penal, a-i aplica lui Garabagiu Igor, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul

parțial al pedepselor aplicate o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de

13 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Acțiunea civilă

formulată de partea vătămată Fateev Vasile împotriva lui Garabagiu Igor, a o admite

integral.

În motivarea cerințelor sale procurorul a invocat următoarele aspecte:

- astfel, analizând sentința din 24.01.2019 în coraport cu circumstanțele cazului

și semnele ce formează elementele constitutive ale componenței de infracțiune

prevăzută de art. art. 287 alin.(1), 287 alin.(2), lit. b) și art.151 alin.(2), lit.d) Cod

penal, a considerat că sentința instanței de judecată a fost emisă contrar prevederilor

legale, nu este suficient argumentată, fiind omise în mod evident circumstanțe

concrete prezentate de către acuzarea de stat ce formează obiectul acuzării;

- în motivarea soluției adoptate, instanța de fond nu a analizat cumulul de probe

prin prisma art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, veridicității și coroborării lor și respectiv injust a dedus că inculpatul

Garabagiu Igor urmează a fi achitat pe capătul de acuzare învinuit în baza art.287

alin.(2), lit.b) Cod penal, pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele

infracțiunii incriminate;

- instanța greșit a recalificat acțiunile inculpatului pe alt capăt de acuzare din

art.151 alin.(2), lit. d) Cod penal în art.152 alin.(2), lit. e) Cod penal, iar la aplicarea

pedepsei în baza art.152 alin.(2), lit.e) Cod penal, nu a ținut cont de raportul de

expertiză judiciară nr.314 din 07 martie 2017, potrivit căruia părții vătămate Fateev

Vasile, i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de: traumă cranio-cerebrală

deschisă cu fractura osului frontal la nivelul sinusului pe stânga cu implicarea

ambelor lamele și a bazei craniului în fosa cranio-cerebrală anterioară,

pneumoencefalie sagital anterior, fracturi multiple ale oaselor craniului facial (Le

Fort II), fractura complexului zigomatic pe dreapta cu deplasare, fractura cominutivă

complexă a maxilarului bilateral cu deplasare cu hemosinusită, fractura oaselor

nazale, contuzia țesuturilor moi a capului și a feței, leziunile corporale menționate

mai sus în ansamblu, prezintă pericol pentru viață și în conformitate cu acest criteriu

se califică ca vătămare gravă;

- mai mult ca atât, acuzarea a pus la îndoială, faptul că inculpatul Garabagiu

Igor a conștientizat pericolul social al infracțiunilor comise și se va corecta, în

condițiile în care a fost condamnat la o pedeapsă sub formă de închisoare, cu

suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de probă;

- la stabilirea pedepsei, instanța a ignorat prevederile pct. 3 a Hotărârii Curții

Supreme de Justiție nr.8 din 11.11.2013 „cu privire la individualizarea pedepsei”

care stipulează, că în conformitate cu principiul individualizării pedepsei (art.7 Cod

3

penal) în coroborare cu criteriile generale de individualizare a pedepsei inserate la

art.75 alin.(1) Cod penal, instanța de judecată aplică pedeapsă luând în considerare

caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, motivul și scopul celor

comise, persoana celui vinovat, caracterul și mărimea daunei prejudiciabile,

circumstanțele ce atenuează sau agravează răspunderea, ținându-se cont de influența

pedepsei aplicate asupra corectării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale

familiei acestuia;

- cele expuse supra, duc la concluzia că achitând inculpatul pe capătul de

acuzare învinuit în baza art.287 alin.(2), lit.b) Cod penal, și condamnându-1 pe

capătul de acuzare recalificat în baza art.152 alin.(2), lit. e) Cod penal, la o pedeapsă

sub formă de închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un

termen de probă, nu va fi admis scopul de reeducare și corectare a acestuia;

- instanța de judecată diminuează acel factor de abținere de la comiterea unor

asemenea infracțiuni de către inculpatul Garabagiu Igor. Acest fapt urmează a fi

apreciat și în raport cu riscul de a transforma săvârșirea acesteia în îndeletnicire, în

condițiile când va fi sesizat de către infractor faptul dezinteresului statului de a

condamna asemenea cazuri;

- astfel, potrivit pct. 10 din Hotărârea Plenului CSJ nr. 8 din 11.11.2013, în

cazul în care instanța de judecată a constatat circumstanțe atenuante și a redus

pedeapsa, după caz până la minim, aceste circumstanțe nu mai pot servi temei de

aplicare a prevederilor art. 90 Cod penal, deoarece ar însemna că aceleiași situații de

drept i se acordă o dublă valență juridică;

-la fel, în cazul lui Garabagiu Igor instanța de judecată a recalificat acțiunile

inculpatului în baza art. 152 alin. (2), lit. e) Cod penal, aplicându-i pentru comiterea

acestei infracțiuni minimul pedepsei de 5 (cinci) ani închisoare, iar apoi, conform

art. 90 Cod penal, fiindu-i suspendată executarea pedepsei cu închisoare, pe un

termen de probă de 4 (patru) ani, pedeapsă ce o consideră inechitabilă și

neîntemeiată;

- apelantul a considerat că corijarea inculpatului Garabagiu Igor este posibilă

doar cu aplicarea pedepsei sub formă de închisoare cu executare, însă, reieșind din

toate circumstanțele de individualizare a pedepsei, instanța de judecată i-a aplicat

inculpatului pedeapsa în limitele cele mai minime permise de sancțiunea normei

penale în cauză;

- în circumstanțele expuse, a considerat că pedeapsa penală aplicată

inculpatului Garabagiu Igor sub formă de închisoare, cu suspendarea condiționată a

executării pedepsei pe un termen de probă este extrem de blândă, iar prin aplicarea

ei nu v-a fi atins scopul pedepsei stabilite la art. 61 alin. (2) Cod penal și anume cea

de restabilire a echității sociale, corectarea condamnaților, precum și prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. De

aceea, în vederea restabilirii echității sociale a considerat că inculpatului Garabagiu

Igor urmează a-i fi aplicată o altă categorie de pedeapsă și anume cea de închisoare

4

cu executare, în așa mod asigurându-se că inculpatul se va corecta și nu va mai

comite asemenea fapte criminale;

- instanța de judecată la emiterea sentinței din 24.01.2019 a interpretat eronat

norma legislativă prevăzută la art. 287 alin. (2), lit. b) Cod penal și ilegal a dispus

achitarea inculpatului Garabagiu Igor, pe acest capăt de acuzare;

- sentința instanței de fond de achitare parțială a inculpatului Garabagiu Igor și

condamnare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de

probă este neîntemeiată și pasibilă a fi casată, deoarece este contrară stării de fapt

stabilite în baza probelor examinate în cadrul cercetării judecătorești;

- în concluzie acest fapt a demonstrat ineficiența pedepsei aplicate de către

instanța de judecată și aportul acesteia de a-și atinge scopul de corectare și reeducare

a condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea

condamnatului cât și a altor persoane, de aceea, sentința pronunțată la 24.01.2019,

urmează a fi casată.

3.1. La fel, împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 24

ianuarie 2019 a declarat apel avocatul Iulian Pascari în interesul părții vătămate

Fateev Vasile, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, cu

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care

inculpatul Garabagiu Igor să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

imputate și stabilirea unei pedepse penale maxime în limita prevăzută de art. art. 151

alin. (2), 287 alin. (2), 287 alin. (1) Cod penal. A dispune încasarea de la Garabagiu

Igor în beneficiul lui Fateev Vasile prejudiciul material cauzat prin infracțiune în

mărime de 64 945,26 lei, a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune în sumă de

400 000 lei și cheltuielile de asistență juridică.

În motivarea cerințelor sale avocatul a invocat următoarele aspecte:

- probele nu au fost apreciate în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității lor, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării

lor. Toate probele prezentate instanței și cercetate în mod legal, au indicat la

confirmarea vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii ce i se impută;

- partea vătămată nu a fost protejată de infracțiuni, persoana nu a fost trasă la

răspundere conform legislației în vigoare, s-au schimonosit evenimentele, s-au

recalificat nemotivat acțiunile inculpatului, nu a avut loc corectarea și reeducarea

inculpatului. Faptul dat se confirmă prin acțiunile sale din 2012 care nu s-a limitat

la ele, și ca urmare, a avut loc tragedia din 2014, când i-au fost cauzate leziuni

corporale grave lui Fateev Vasile de către Garabagiu Igor și prietenii săi. Inculpatul

Garabagiu Igor de la prima sa acțiune ilegală față de Fateev Vasile din 2012, nu s-a

limitat la aceasta, nu s-a liniștit, ci prelungește faptele sale ilegale față de partea

vătămată, faptul dat se confirmă și prin comportamentul său obraznic în instanța de

judecată;

- pe marginea achitării sale pe episodul prevăzut de art. 287 alin. (2) Cod penal

și motivația relevată la pct. 24 din sentință nu este legală. A considerat că, învinuirea

5

este corectă, video-ul care este anexat la dosar din 08.01.2014 redă fapte ce nu pot

să nu fie calificate ca huliganism. Comportamentul obraznic în societate, azvârlirea

de țigări în partea vătămată și soția sa, lipsa de respect față de societate,

comportament ieșit din limitele bunului simț în loc public, toate aceste circumstanțe

nu pot sta la baza achitării lui Garabagiu Igor și prietenii săi de art. 287 alin. (2) Cod

penal, inculpatul a demonstrat că dânsului nu îi pasă de lumea împrejur. Mai mult

ca atât, nu s-a solicitat aplicarea art. 251 Cod de procedură penală, anularea probelor

pe marginea acestui episod;

- obiectul juridic special al infracțiunii prevăzute la art. 287 Cod penal are un

caracter complex în ipoteza în care această infracțiune se exprimă în acțiuni care

încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor

sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, de opunerea de rezistență

violentă reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele

huliganice. În ipoteza în cauză, obiectul juridic principal îl constituie relațiile sociale

cu privire la ordinea publică, apărate împotriva infracțiunii de huliganism; obiectul

juridic secundar îl formează relațiile sociale cu privire la integritatea corporală,

sănătatea sau libertatea psihică (morală) a persoanei;

- infracțiunea de huliganism este urmată de infracțiunea de vătămarea

intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății. În aceste condiții, se atestă

prezența concursului real de infracțiuni, iar calificarea se face conform art. 287 Cod

penal, pe de o parte, și art. 151 Cod penal, pe de altă parte;

- vătămarea intenționată gravă a integrității corporale lui Fateev Vasile,

reprezintă violența care este aplicată tocmai în legătură cu încălcarea grosolană a

ordinii publice, în acest caz, calificarea trebuie făcută conform art. 151 Cod penal;

- conform materialelor cauzei penale date lui Fateev Vasile conform raportului

de expertiză judiciară nr. 314 din 07 martie 2017 s-au constatat leziuni grave.

Raportul de expertiză dat nu a fost contestat de către inculpat, nu s-a solicitat

aplicarea prevederilor art. 251 Cod de procedură penală - fapt ce denotă că este legal.

La numirea expertizei date de către instanță, la inculpat și apărătorii săi nu s-au lezat

drepturile procesuale la acțiunea dată, fapt ce nu poate trezi careva dubii privind

legalitatea lui. La recalificarea acțiunilor lui Garabagiu Igor de la art. 151 alin. (2)

Cod penal la prevederile art. 152 alin. (2) Cod penal, instanța de fond și-a bazat

poziția pe prevederile art. 8 alin. (3) Cod penal. Dar de fapt, făcând referire la art. 8

alin. (3) Cod penal menționează că Codul penal nu prevede aliniate la art. 8 și nu are

prevederi cu acest conținut. S-a motivat și s-a făcut trimitere la o altă normă și

corectări nu s-au făcut în acest sens;

- raportul de expertiză judiciară nr. 341 din 7 martie 2017 este unul legal și

corect. Această expertiză a fost dispusă de însăși judecătorul Gheorghe Stratulat în

limitele competenței sale, conform procedurii. De la bun început a înaintării

demersului de efectuare a expertizei date, s-a făcut trimitere la raportul de constatare

medico-legală nr. 243 prin care au descris cercetarea în comisie a cazului dat și au

dat apreciere că: „leziunile corporale care au fost cauzate lui Fateev Vasile din

6

08.01.2014, prezintă pericol pentru viață și se califică ca vătămări grave”. A

menționat faptul că, această concluzie a fost emisă nu de un expert medico-legal, ci

de comisie de 3 experți. Mai mult ca atât, examinarea a avut loc cu cercetarea cazului

și de doctori în medicină, care au descris pe deplin care fracturi au avut loc, ceea ce

în expertizele anterioare din 2014 - lipsesc;

- obținând rezultatul care este redat în raportul de expertiză judiciară nr. 341

din 7 martie 2017, nu putem spune că această probă este ilegală și nu o aprecia ca

pertinentă și concludentă;

- de asemenea, achitând și recalificând acțiunile lui Garabagiu Igor, instanța a

procedat neîntemeiat și față de încasarea prejudiciului cauzat părții vătămate în urma

acțiunilor inculpatului. S-a solicitat încasarea sumelor care au fost cheltuite pentru

sănătatea părții vătămate, recuperare, spitalizare. Instanța a ignorat totalmente

solicitările acestea admițând în principiu acțiunea civilă.

3.2. Împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 24 ianuarie

2019 a declarat apel și avocatul Roman Plămădeală în interesul inculpatului

Garabagiu Igor, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, cu

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care

inculpatul Garabagiu Igor învinuit în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art.

152 alin. (2), lit. e), 287 alin. (1) Cod penal, să fie achitat.

În motivarea cerințelor sale apărarea a invocat următoarele aspecte:

- învinuirea formulată inculpatului Garabagiu Igor, nu și-a găsit confirmare atât

sub aspect de drept, cât și sub cel de fapt, învinuirea în sine conținând o presupunere

compusă care nu are nici o legătură faptică și nici măcar una logică;

- studiind din start plângerea pretinsei părți vătămate, a considerat Garabagiu

Igor că aceasta formează în sine, obiectul unui denunț dubios reieșind din

considerentul că descrierea faptelor cu care a fost sesizat organul de urmărire penală

nu au fost demonstrate prin probe pertinente, concludente și veridice care ar

corobora între ele pe tot parcursul judecării cauzei;

- la această concluzie s-a reieșit din faptul că, atât la etapa de urmărire penală

și anume în cadrul acțiunilor de audiere a acestuia, cât și la etapa de audiere în cadrul

cercetării judecătorești etc., s-a constatat că declarațiile părții vătămate Fateev Vasile

analizate în coraport cu declarațiile altor participanți la proces au un caracter diferit,

iar în contextul prevederilor art. 8 alin. (3) Cod de procedură penală, concluziile

despre vinovăția persoanei de săvârșirea infracțiunii nu pot fi întemeiate pe

presupuneri, iar toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate se

interpretează în favoarea învinuitului;

- depozițiile părții vătămate Fateev Vasile și ale martorului Turcuman Natalia

nu corespund cu declarațiile martorilor Brîncoveanu Andrei și Nani Vasile ori,

aceștia fiind audiați în cadrul ședinței de judecată și fiind preîntâmpinați de

răspunderea penală ce o poartă au comunicat instanței că, inculpatul Garabagiu Igor

nu a aplicat careva lovituri în adresa părții vătămate;

7

- în acest context, declarațiile părții vătămate Fateev Vasile nu corespund

realității, sunt imprecise iar, cu referire la declarațiile martorului Turcuman Natalia

expuse atât în cadrul urmăririi penale, cât și în cadrul cercetării judecătorești a

considerat că sunt pentru a susține poziția părții vătămate și nu pentru a elucida

adevărul, mai mult că, acest martor este soția lui Fateev Vasile și va expune orice

poziție necesară cazului urmărind drept scop atragerea la răspundere penală a cet.

Garabagiu Igor;

- în aceste condiții se constată că atât în cadrul urmăririi penale, cât și ulterior

în cadrul examinării cauzei în instanța de fond n-au fost aduse probe concludente,

care ar stabili faptul de către cine a fost cauzată vătămarea corporală depistată la

partea vătămată, nefiind acumulate probe suficiente pentru a stabili că anume

Garabagiu Igor, în timpul și circumstanțele indicate în rechizitoriu a aplicat lovitura

ce a cauzat vătămarea medie a integrității corporale la partea vătămată Fateev Vasile;

- cu referire la faptul că Garabagiu Igor atât în cadrul urmăririi penale, cât și

ulterior în cadrul cercetării judecătorești nu și-a recunoscut vina și a comunicat

detaliat despre cele întâmplate, nu poate echivala cu aprecierea critică a acestora,

și/sau cu vinovăția acestuia;

- ori, în corespundere cu prevederile art. 93 alin. (2) Cod de procedură penală,

s-a statuat că declarațiile părții vătămate, a martorilor și ale inculpatului se consideră

probe egale, legea nu stipulează că depozițiile părții vătămate sau a unor martori au

prioritate față de cele ale inculpatului, sau invers, iar instanța de judecată, având în

vedere egalitatea părților în proces este obligată să asigure cercetarea tuturor

circumstanțelor și probelor în egală măsură ca ulterior să le dea o apreciere obiectivă;

- cu referire la învinuirea formulată în baza art. 287 alin. (1) Cod penal a

menționat că aceasta nu și-a găsit confirmare în speța dată pe motiv că, în acțiunile

inculpatului Garabagiu Igor nu se întrunesc elementele componenței de infracțiune

prevăzută la această normă;

- deși instanța de fond a constatat că a fost săvârșită o faptă, probele care au

fost prezentate în susținerea acestei acuzări sunt insuficiente pentru a demonstra

săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (1) Cod penal - huliganismul, adică

acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică și exprimă o vădită lipsă

de respect față de societate, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, de

opunere de rezistență violentă persoanelor care curmă actele huliganice, de către cet.

Garabagiu Igor.

2019, apelul declarat de avocatul Roman Plămădeală în interesele inculpatului Igor

Garabagiu a fost respins ca fiind nefondat, iar apelurile declarate de procurorul în

procuratura mun. Chișinău, oficiul Centru, Gheorghe Bivol și de avocatul Lilian

Pascari în interesele părții vătămate și civile Vasile Fateev au fost admise, casînd

sentința integral și a fost pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru

prima instanță după cum urmează:

8

Garabagiu Igor a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 287 alin. (1) Cod penal și s-a liberat de pedeapsă penală în temeiul art. 60 Cod

penal, în legătură cu expirarea termenului de prescripție de tragere la răspundere

penală.

Garabagiu Igor a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 151 alin. (2), lit. d) Cod penal și i s-a aplicat pedeapsa cu închisoare pe termen

de 10 (zece) ani 6 (șase) luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Procesul penal în privința lui Garabagiu Igor învinuit în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (2), lit. b) Cod penal, a fost încetat pe motivul că fapta

acestuia constituie contravenție administrativă prevăzută de art. 354 Cod

Contravențional, iar în baza art. 30 alin. (2) Cod Contravențional s-a încetat procesul

contravențional în privința lui pe motivul prescripției răspunderii contravenționale.

Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată și civilă Fateev Vasile împotriva

lui Garabagiu Igor privind încasarea prejudiciului material în sumă de 64945 lei

(șasezeci și patru mii nouă sute patruzeci și cinci) lei 26 bani, a prejudiciului moral

în sumă de 400000 (patru sute mii) lei și a cheltuielilor de asistență juridică, s-a

admis parțial.

S-a încasat de la inculpatul Garabagiu Igor, în beneficiul părții vătămate Fateev

Vasile suma de 64945 lei (șasezeci și patru mii nouă sute patruzeci și cinci) lei 26

bani, cu titlu de prejudiciu material și suma de 50000 (cincizeci mii) lei, cu titlu de

prejudiciu moral.

În rest, cerințele privind încasarea prejudiciului moral și cheltuielile de

asistență juridică, au fost respinse ca fiind nefondate.

4.1. Instanța de apel a stabilit ca acțiunile inculpatului Garabagiu Igor cuprind

elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal

(episodul din 26 iulie 2012) - huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă

grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, de

opunere de rezistență violentă persoanelor care curmă actele huliganice, precum și

acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie

deosebită și art. 151 alin. (2), lit. d) Cod penal - vătămarea intenționată gravă a

integrității corporale sau a sănătății, care este periculoasă pentru viață, săvârșită de

mai multe persoane (episodul din 08 ianuarie 2014).

Cu referire la învinuirea înaintată inculpatului Garabagiu Igor în baza art. 287

alin. (2), lit. b) Cod penal (pe episodul din 08.01.2014), instanța de apel în temeiul

art. 332 alin. (2) Cod procedură penală, a încetat procesul penal de învinuire a lui

Garabagiu Igor în baza art. 287 alin. (2), lit. b) Cod penal, deoarece fapta acestuia

constituie contravenția prevăzută de art. 354 Cod Contravențional - huliganismul nu

prea grav, adică acostarea jignitoare în locuri publice a persoanei fizice, alte

acțiuni similare ce tulbură ordinea publică și liniștea persoanei fizice.

Instanța de apel a reținut că în prezenta cauză penală, la faza urmăririi penale,

prin ordonanța ofițerului de urmărire penală, V. Focșa s-a dispus efectuarea

9

expertizei medico-legală, iar potrivit raportului de expertiză-medicală nr. 376/D din

19 februarie 2014 cet. Fateev Vasile i s-a cauzat vătămare corporală medie.

Ulterior, prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 19 octombrie

2016 s-a dispus efectuarea expertizei medico-legale repetate în comisie în cauza

penală de învinuire a lui Garabagiu Igor în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.

art. 152 alin. (2), lit. e), 287 alin. (1) Cod penal, iar conform raportului de expertiză

judiciară nr. 341 din 07 martie 2017 la cet. Fateev Vasili, s-au stabilit vătămări

corporale grave.

Potrivit statuărilor din sentință, instanța de fond, reieșind din concluziile

rapoartelor de expertiză, dată fiind obligativitatea judecării cauzei în conformitate

cu principiile general recunoscute, inclusiv in dubio pro reo, a conchis că dubiul în

probarea învinuirii aduse lui Garabagiu Igor poate fi înlăturat prin luarea rezultatelor

expertizei care îi este favorabilă acestuia, or, potrivit art. 8 alin. (3) Cod de procedură

penală, dubiile urmează a fi interpretate în favoarea inculpatului, și anume raportul

de expertiză medico-legală nr. 376/D din 17 februarie 2014, care determină că

leziunile corporale ale părții vătămate Fateev Vasile se califică ca vătămare medie.

Iar ca urmare, instanța de fond a respins poziția acuzatorului de stat referitor la

faptul că acțiunile inculpatului Garabagiu Igor cuprind elementele constitutive ale

infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (2), lit. d) Cod penal și a încadrat acțiunile

acestuia în baza art. 152 alin. (2), lit. e) Cod penal.

Instanța de apel analizând soluția instanței de fond în partea ce ține de

reîncadrarea acțiunilor infracționale ale inculpatului Garabagiu Igor în baza art. 152

alin. (2), lit. e) Cod penal în raport cu materialele cauzei penale și în temeiul

normelor procesual-penale atestă că soluția instanței de fond este eronată și nu poate

fi menținută, din care motive, sentința instanței de fond a fost desființată.

În cele din urmă, instanța de apel analizând și apreciind conținutul materialelor

cauzei penale în raport cu normele procesual-penale citate supra, dar și în acord cu

principiile care guvernează desfășurarea procesului penal, și anume principiul

„prezumției nevinovăției” și „in dubio pro reo” a conchis că existența la materialele

cauzei a două rapoarte de expertiză care au fost întocmite în ordinea procesuală

reglementată la art. art. 142-148 Cod de procedură penală, concluziile cărora sunt

diferite, nu poate fi apreciat de către instanța de judecată ca prezentând dubii în

probarea învinuirii și care se interpretează în favoarea inculpatului, or, ambele

rapoarte de expertiză judiciară au aceeași valoare probantă și care urmează a fi

apreciate în coroborare cu alte probe.

Deci, în conformitate cu art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de

apel a reținut că raportul de expertiză judiciară nr. 341 din 07 martie 2017 constituie

o probă care urmează a fi supusă aprecierii din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității ei.

Cu referire la mențiunea instanței de fond precum că judecarea cauzei cu

respectarea principiului legalității nu poate avea loc, dacă faptele cu care a fost

sesizată instanța de judecată nu au o încadrare juridică corectă, instanța de apel a

10

notat că legea procesual-penală la art. 325 alin. (2) și art. 326 Cod de procedură

penală reglementează posibilitatea modificării învinuirii aduse inculpatului, atât în

sensul ameliorării acesteia, cât și în sensul agravării ei, fără a se considera că aceasta

constituie o încălcare a dreptului la un proces echitabil al inculpatului.

În speță, instanța de apel a constatat că la judecarea cauzei penale în privința

inculpatului Garabagiu Igor în instanța de fond, acuzatorul de stat a modificat

învinuirea adusă inculpatului în sensul agravării ei în conformitate cu art. 326 Cod

de procedură penală, iar inculpatului Garabagiu Igor i s-a oferit termen pentru a face

cunoștință cu noua învinuire, beneficiind de timpul și de înlesnirile necesare

pregătirii apărării sale, iar în acest sens, careva obiecții din adresa părții apărării nu

au survenit sub aspectul încălcării dreptului la apărare a inculpatului.

Instanța de apel a reținut că acuzatorul de stat a înaintat învinuirea inculpatului

Garabagiu Igor, conform ordonanței privind modificarea acuzării în ședința de

judecată în sensul agravării ei din 17 octombrie 2017 în baza art. art. 151 alin. (2),

lit. d), 287 alin. (2), lit. b) Cod penal, cu referire la episodul infracțional din

08.01.2014.

În conformitate cu art. 113 alin. (1) Cod penal, (1) Se consideră calificare a

infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele

faptei prejudiciabile săvîrșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de

norma penală.

Cu referire la calificarea acțiunilor infracționale ale inculpatului, în situația unui

concurs de infracțiuni - art. 152 și art. 287 Cod penal, instanța de apel a reținut că în

jurisprudența națională s-a statuat că „în cazul când omorul intenționat sau

vătămarea intenționată gravă ori medie a integrității corporale sau a sănătății poate

să reprezinte violența, care este aplicată tocmai în legătură cu încălcarea grosolană

a ordinii publice, calificarea trebuie făcută, în temeiul art. 145, 151 sau 152 Cod

penal și art. 354 „Huligansimul nu prea grav” din Codul Contravențional. În cazuri

de acest gen, nu este admisibilă aplicarea răspunderii, în baza art. 145, 151 sau 152

și art. 287 Cod penal. Or, principiul de neadmitere a sancționării duble a aceleiași

fapte interzice tragerea de două ori la răspundere penală pentru aceiași faptă, în

cazurile de acest gen, violența este cea, care este desemnată prin sintagma „aceiași

faptă.

Doar în cazul în care infracțiunea de huliganism este urmată de infracțiunea de

omor intenționat ori de vătămarea intenționată gravă sau medie a integrității

corporale sau a sănătății, cele săvârșite se vor încadra în baza concursului real de

infracțiuni, iar calificarea se va face conform art. 287 și art. 145, 151 sau 152 Cod

penal”.

În speța diferită judecății, instanța de apel a atestat din cuprinsul actului de

învinuire că inculpatului Garabagiu Igor i s-a imputat faptul că „inculpatul

Garabagiu Igor a săvârșit huliganismul și vătămarea intenționată gravă a integrității

corporale și a sănătății, infracțiuni prevăzute de art. 287 alin. (2), lit. b) și art. 151

alin. (2), lit. d) Cod penal”.

11

Instanța de apel a atestat că faptele prejudiciabile comise de inculpatul

Garabagiu Igor nu pot forma un concurs real de infracțiuni (art. 33 alin. (3) Cod

penal), astfel după cum a înaintat învinuirea acuzatorul de stat, or, din probele

administrate la dosar rezultă că „violența” aplicată de inculpat față de partea

vătămată a fost săvârșită tocmai în legătură cu încălcarea grosolană a ordinii publice.

Astfel, inculpatul Garabagiu Igor a aplicat violența fizică față de partea vătămată

Fateev Vasile, cu încălcarea grosolană a ordinii publice, manifestată prin aplicarea

față de partea vătămată a loviturilor, care conform raportului de expertiză judiciară

nr. 341 din 07 martie 2017 constituie „vătămare corporală gravă”.

Cu referire la componența infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2), lit. b) Cod

penal, instanța de apel a notat că latura obiectivă a acestei infracțiuni presupune două

acțiuni: acțiunea principală - acțiuni intenționate care încalcă grosolan ordinea

publică și acțiunea adiacentă - aplicarea violenței asupra persoanelor sau de

amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe.

În speță, instanța de apel a reținut că pentru acțiunea de „violență” inculpatul

nu poate fi recunoscut vinovat atât în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287

alin. (2), lit. b) Cod penal, cât și în baza art. 151 alin. (2), lit. d) Cod penal, deoarece

aceasta ar duce la încălcarea principiului „non bis in idem”, inculpatul fiind

condamnat de două ori pentru acțiunea de „violență”.

Totodată, instanța de apel nu a reținut nici soluția instanței de fond privind

pronunțarea unei sentințe de achitare în privința lui Garabagiu Igor învinuit în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2), lit. b) Cod penal, pe motiv că

fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, or, în cadrul cercetării

judecătorești s-a stabilit că violența care a fost aplicată de inculpatul Garabagiu Igor

tocmai în legătură cu încălcarea grosolană a ordinii publice.

În baza raționamentelor expuse supra, instanța de apel soluționând problema de

drept referitor la calificarea faptelor prejudiciabile ale inculpatului Garabagiu Igor,

a încetat procesul penal în privința inculpatului învinuit în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (2), lit. b) Cod penal, pe motiv că fapta acestuia constituie

contravenția administrativă prevăzută de art. 354 Cod Contravențional.

Deci, cu referire la calificarea acțiunilor infracționale ale inculpatului

Garabagiu Igor pentru episodul din 08.01.2014, instanța de apel a încadrat acțiunile

inculpatului în baza art. 151 alin. (2), lit. d) Cod penal și în baza art. 354 Cod

Contravențional.

În susținerea poziției privind recalificarea acțiunilor inculpatului Garabagiu

Igor în baza art. 354 Cod Contravențional, instanța de apel a constatat că acțiunile

inculpatului au fost manifestate într-un loc public, și anume în fața ghișeului de

schimb valutar a SRL „Xxxxx”, amplasat pe str. Xxxxx, mun. Chișinău.

Conflictul dintre Garabagiu Igor și partea vătămată Fateev Vasile a fost generat

pe fundalul parcării neregulamentare a automobilului, așa cum rezultă din

declarațiile părții vătămate și ale martorului Turcuman Natalia.

12

În baza probelor administrate la materialele cauzei, și anume în baza

declarațiilor părții vătămate, a martorilor și a probelor scrise, s-a constatat că

inculpatul Garabagiu Igor, tulburând ordinea publică a aplicat mai multe lovituri lui

Fateev Vasile, provocându-i conform raportului de expertiză judiciară nr. 341 din 07

martie 2017 „vătămări corporale grave”, fapt pentru care inculpatului i s-a înaintat

învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (2), lit. d) Cod penal.

Din declarațiile părții vătămate Fateev Vasile instanța de apel a desprins că

Garabagiu Igor a început să vorbească cu cuvinte necenzurate, făcându-i observație,

acesta a aruncat în el cu țigara și îl insulta, după care a început să-l lovească.

Instanța de apel a reținut că declarațiile părții vătămate Fateev Vasile sunt

confirmate prin declarațiile martorului Turcuman Natalia care a indicat că Garabagiu

Igor a vorbit foarte agresiv și a aruncat cu țigară în soțul ei Fateev Vasile, precum și

prin procesul-verbal de examinare a obiectului CD cu imagini video, prin care se

atestă că Garabagiu Igor aruncă cu țigara în Fateev Vasile și începe să-l lovească cu

pumnii și picioarele.

Deci, din probele administrate la materialele cauzei, instanța de apel a constatat

că acțiunile inculpatului Garabagiu Igor reprezintă în fond și acostarea jignitoare

într-un loc public a părții vătămate Fateev Vasile, probele administrate în cadrul

cercetării judecătorești, demonstrând cert că aceste acțiuni reprezintă un act de

huliganism contravențional, așa cum în cadrul ședinței de judecată s-a demonstrat

faptul că la data de 08.01.2014, aproximativ la orele 20:30, față de partea vătămată

a fost îndreptată o singură acțiune manifestată prin aplicarea violenței de către

inculpatul Garabagiu Igor, prin care părții vătămate i s-au cauzat „vătămări corporale

grave”.

Tot în acest sens, instanța de apel a notat că, în cazul în care violența aplicată

de către făptuitor în legătură cu încălcarea grosolană a ordinii publice se exprimă

sub forma vătămărilor grave, calificarea se va face potrivit art. 151 Cod penal

învinuire care a și fost înaintată inculpatului Garabagiu Igor, precum și în baza art.

354 Cod Contravențional.

Instanța de apel analizând totalitatea probelor administrate la materialele

cauzei, apreciindu-le din punct de vedere a pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere a coroborării lor, a

constatat că prin acțiunile sale intenționate, inculpatul Garabagiu Igor, pe lângă

infracțiunea prevăzută de art. 151 alin. (2), lit. d) Cod penal, prin faptele sale ilicite

constatate a comis și contravenția prevăzută de art. 354 Cod Contravențional,

manifestată prin huliganismul nu prea grav, adică acostarea jignitoare în locuri

publice a persoanei fizice, alte acțiuni similare ce tulbură ordinea publică și liniștea

persoanei fizice.

Instanța de apel cercetând și apreciind probele administrate la materialele

cauzei penale nu a constatat că fapta incriminată inculpatului Garabagiu Igor

întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2), lit.

b) Cod penal, motiv pentru care, acțiunile inculpatului au fost reîncadrate în baza

13

art. 354 Cod Contravențional, individualizată prin huliganismul nu prea grav, adică

acostarea jignitoare în locuri publice a persoanei fizice, alte acțiuni similare ce

tulbură ordinea publică și liniștea persoanei fizice.

În această ordine de idei, instanța de apel ținând cont de faptul că inculpatul

Garabagiu Igor nu a recunoscut vina în comiterea faptei imputate, a considerat că

vina în comiterea contravenției prevăzute de art. 354 Cod Contravențional a fost

probată prin declarațiile părții vătămate, declarațiile martorilor, precum și prin

probele scrise administrate la faza urmăririi penale, pe care instanța de apel le-a

apreciat ca fiind pertinente, concludente, utile și care coroborează între ele și

demonstrează cu certitudine vina lui Garabagiu Igor anume în comiterea

contravenției prevăzute la art. 354 Codul Contravențional și nu a infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (2), lit. b) Codul penal, în concurs cu infracțiunea

prevăzută de art. 151 alin. (2), lit. d) Codul penal.

Raportând normele legale indicate la circumstanțele acuzațiilor care se aduc lui

Garabagiu Igor, instanța de apel a constatat că fapta contravențională prevăzută de

art. 354 Codul Contravențional a fost comisă de inculpat la data de 08.01.2014, însă

având în vedere că până la momentul actual, termenul prescripției tragerii la

răspundere contravențională de 1 an a expirat la data de 08.01.2015, a fost dispusă

încetarea procesului contravențional, pe motivul prescripției răspunderii

contravenționale.

În ceea ce privește ansamblul probatoriu care demonstrează vinovăția

inculpatului Garabagiu Igor în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1)

Cod penal (episodul din 26.07.2012), instanța de apel a reținut ca pertinente și

concludente declarațiile părții vătămate Fateev Vasile care a declarat că în incinta

băncii a intrat Garabagiu Igor, care fără a-i explica ceva, i-a aplicat lovituri în

regiunea capului, pierzându-și cunoștința pentru o perioadă de timp.

Din declarațiile martorului Turcuman Natalia rezultă că din cuvintele soțului ei

Fateev Vasile cunoaște că ultimul a fost maltratat de către vecinul lor, Garabagiu

Igor.

Pertinența și concludența declarațiilor părții vătămate Fateev Vasile s-a apreciat

prin coroborare cu declarațiile martorului Spătaru Iurie care a observat că în fața

sediului băncii, are loc un conflict între două persoane, care se băteau între ei, la care

îndată a ieșit afară pentru a-i stopa. Tot martorul Spătaru Iurie a indicat că a văzut

cum Igor Garabagiu i-a aplicat câteva lovituri cu pumnul și o lovitură cu piciorul în

cap părții vătămate Fateev Vasile, după ce ultimul a căzut peste câteva scări,

lovindu-se cu capul de pavajul din fața băncii.

Așadar, în baza probelor administrate la materialele cauzei și care au fost

apreciate supra, instanța de apel a constatat că fapta săvârșită de inculpatul

Garabagiu Igor a atentat asupra obiectului infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1)

Cod penal, care are un caracter complex, și anume relațiile sociale cu privire la

ordinea publică, apărată împotriva infracțiunii de huliganism, acțiuni care au fost

însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor - care constituie obiectul juridic

14

principal și relațiile sociale cu privire la integritatea corporală și sănătatea persoanei,

care constituie obiectul juridic secundar.

În acest sens, instanța de apel a stabilit că acțiunile inculpatului Garabagiu Igor

care au fost manifestate într-un loc public au tulburat ordinea publică.

Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 1278/D din 08 mai 2014 s-a

constatat că în rezultatul acțiunilor huliganice Garabagiu Igor a aplicat violența

asupra lui Fateev Vasile, care a fost calificată că „vătămare corporală ușoară”, iar

acțiunile îndreptate în privința părții vătămate au fost constatate și prin cercetarea

înregistrărilor video ridicate de la fața locului din 26.07.2012.

Obiectul material al infracțiunii specificate la art. 287 alin. (1) Cod penal, îl

reprezintă corpul părții vătămate Fateev Vasile asupra căruia au fost îndreptate

acțiunile comise de inculpatul Garabagiu Igor.

Totodată, din probele cercetate și examinate nemijlocit de instanța de judecată,

atât în instanța de fond, cât și în apel, s-a constatat și întrunirea laturii obiective a

infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (1) Cod penal, exprimată și exteriorizată prin

una din cele patru modalități normative cu caracter alternativ prevăzute de articolul

în cauză și anume, acțiunile care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de

aplicarea violenței asupra persoanelor.

Instanța de apel a constatat că fapta infracțională a fost săvârșită de inculpatul

Garabagiu Igor într-un loc public, lângă sediul BC „Mobiasbanca” SA, amplasat pe

str. V. Țepeș 1, mun. Chișinău, fiind accesibil în mod direct publicului, iar potrivit

înregistrării video de la locul faptei se poate observa prezența a două sau mai multe

persoane

Totodată, instanța de apel a constatat că acțiunea principală - încălcarea

grosolană a ordinii publice, a fost însoțită de aplicarea violenței asupra părții

vătămate Fateev Vasile.

Corespunzător, în sensul faptei infracționale prevăzute la art. 287 Cod penal al,

prin „violență” se are în vedere violența soldată inclusiv cu vătămarea ușoară a

integrității corporale sau a sănătății, fapt determinat și în speță, întrucât potrivit

raportului de expertiză medico-legală nr. 1278/D din 08 mai s-a constatat că în

rezultatul acțiunilor huliganice ce a avut loc la data de 26 iulie 2012, părții vătămate

Fateev Vasile i-au fost cauzate vătămări ușoare.

Sub aspectul laturii subiective, s-a determinat că fapta săvârșită de Garabagiu

Igor se caracterizează prin intenție directă, întrucât inculpatul la momentul săvârșirii

infracțiunii își dădea seama de caracterul prejudiciabil al acțiunii sale, a prevăzut

urmările ei prejudiciabile și a dorit în mod conștient survenirea acestor urmări.

Stabilirea motivului infracțiunii se impune în fiecare caz concret, ca un element

necesar pentru încadrarea juridică a faptei, or, cunoașterea motivului infracțiunii

servește întotdeauna la determinarea periculozității faptei și la stabilirea măsurii de

apărare socială adecvată acestei periculozități.

În cadrul cercetării judecătorești, instanța de apel a stabilit că motivele acestei

infracțiuni sunt motivele huliganice întrucât în ședința de judecată nu au fost stabilite

15

alte motive, motivele huliganice fiind constatate reieșind din ușurința cu care a fost

săvârșită infracțiunea, prezența unui pretext nesemnificativ pentru a săvârși

infracțiunea.

Astfel, instanța de apel a stabilit că acuzatorul de stat a administrat la dosar

probe pertinente, concludente și veridice, care apreciate prin coroborare dovedesc

incontestabil că inculpatul Garabagiu Igor a comis infracțiunea prevăzută de art. 287

alin. (1) Cod penal (episodul din 26.07.2012) individualizată prin, huliganismul,

adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de

aplicarea violenței asupra persoanelor.

În conformitate cu prevederile art. 16 alin. (3) Cod penal, infracțiunea

prevăzută de art. 287 alin. (1) Cod penal se califică ca infracțiune „mai puțin gravă”.

În conformitate cu art. 60 alin. (1), lit. b) Cod penal, (1) Persoana se liberează

de răspundere penală dacă din ziua săvîrșirii infracțiunii au expirat următoarele

termene: b) 5 ani de la săvîrșirea unei infracțiuni mai puțin grave.

Instanța de apel ținând cont de faptul că inculpatul Garabagiu Igor la data de

26.07.2012 a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (1) Cod penal, iar la

data de 26.07.2017 a expirat termenul de 5 ani, în conformitate cu art. 60 alin. (1),

lit. b) Cod penal, respectiv, s-a constatat că a expirat termenul de tragere la

răspundere penală, din care motive, instanța de apel a dispus liberarea inculpatului

Garabagiu Igor de pedeapsă penală în temeiul art. 60 alin. (1), lit. b) Cod penal, în

legătură cu expirarea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală.

În ceea ce privește individualizarea pedepsei penale în privința inculpatului

Garabagiu Igor pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (2), lit. d)

Cod penal, instanța de apel a ținut cont de prevederile art. art. 7, 61, 75 Cod penal.

Instanța de apel a reținut că inculpatul Garabagiu Igor nu a recunoscut vina în

comiterea infracțiunii incriminate, în conformitate cu prevederile art. 16 alin. (4)

Cod penal, infracțiunea comisă se califică ca infracțiune „gravă”, anterior nu a fost

judecat.

În conformitate cu art. art. 76, 77 Cod penal în privința inculpatului Garabagiu

Igor nu au fost stabilite careva circumstanțe atenuante sau agravante.

Legea penală prevede pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin.

(2), lit. d) Cod penal, pedeapsa sub formă de închisoare de la 10 la 12 ani.

Instanța de apel pornind de la limitele sancțiunii normei penale și ținând cont

de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui

vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală,

astfel reținând faptul că inculpatul Garabagiu Igor nu a recunoscut vina în comiterea

faptei infracționale incriminate și nu s-a căit de cele comise, că, dânsul a comis o

infracțiune gravă, careva circumstanțe atenuante sau agravante nu au fost stabilite,

nu a recuperat prejudiciul cauzat părții vătămate a aplicat inculpatului Garabagiu

Igor pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (2), lit. d) Cod penal

pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 10 (zece) ani 6 (sase) luni, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

16

În contextul dat, instanța de apel a apreciat că pedeapsa penală aplicată

inculpatului Garabagiu Igor sub formă de închisoare pe un termen de 10 (zece) ani

6 (șase) luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis este în acord

cu principiul proporționalității, avându-se în vedere fapta comisă și urmările produse

și care va contribui în cel mai eficient mod la conștientizarea de către ultimul a faptei

infracționale comise, constituind și o măsură eficientă de profilaxie socială, la

iradierea în perspectivă a faptelor infracționale de această categorie, atât din partea

inculpatului, cât și din partea altor persoane.

Instanța de apel a reținut că în cadrul ședinței de judecată în instanța de fond

partea vătămată Fateev Vasile (recunoscută prin ordonanța organului de urmărire

din 18.03.2014 penală în calitate de parte civilă) a înaintat acțiune civilă, prin care a

solicitat încasarea din contul pîrîtului Garabagiu Igor în beneficiul reclamantului

Fateev Vasile prejudiciul material cauzat prin infracțiune (tratament medicamentos,

tratament balneosanatorial) în sumă de 64 945,26 lei, prejudiciul moral în sumă de

400 000 lei și cheltuielile de asistență juridică; (f.d. 28-30, vol. II)

Instanța de apel a reținut că prin cererea de chemare în judecată depusă de

reclamantul Fateev Vasile împotriva lui Garabagiu Igor s-a solicitat încasarea din

contul pîrîtului în beneficiul reclamantului prejudiciul material în mărime de 64

945,26 lei, pentru tratamentul medicamentos, tratament balneosanatorial.

În acest sens, la cererea de chemare în judecată au fost anexate bonuri fiscale

ce atestă procurarea medicamentelor în sumă de 50 620,26 lei; (f.d. 34-66, vol. II,

f.d. 80-89, vol. II)

La fel, instanța de apel a atestat că reclamantul Fateev Vasile a urmat tratament

balneosanatorial în sumă de 14 325 lei, astfel după cum rezultă din contractul turistic

nr. 007 din 08.08.2014, voucer turistic și chitanța din 08.08.2014 prin care se atestă

că a fost încasat de la Fateev Vasile suma de 14325 lei; (f.d. 31-33, vol. II)

Instanța de apel în temeiul art. 219 Cod procedură penală și reținând că

pretențiile de ordin material formulate de reclamantul Fateev Vasile sunt confirmate

prin probe certe, a dispus încasarea de la Garabagiu Igor în beneficiul lui Fateev

Vasile suma de 64945 lei 26 bani, cu titlu de prejudiciu material.

Cu referire la prejudiciul moral solicitat de către reclamantul Fateev Vasile,

instanța de apel a reținut că prin acțiunile infracționale ale inculpatului Garabagiu

Igor, care s-au exprimat prin aplicarea loviturilor cu mâinile și picioarele în regiunea

capului și a corpului, reclamantului i-au fost cauzate vătămări corporale grave.

Instanța de apel a notat că cuantumul despăgubirilor morale urmează a fi stabilit

luându-se în considerație de consecințele negative suferite de cel în cauză pe plan

fizic și psihic, importanța valorilor morale lezate, măsura în care au fost lezate aceste

valori și intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării, măsura în care

i-a fost afectată situația familială, profesională și socială, având în vedere că, prin

aceste despăgubiri cu rol compensatoriu, se urmărește o reparație justă și echitabilă

a prejudiciului moral suferit și, nu îmbogățirea fără justă cauză.

17

În acest sens, instanța de apel luând în considerație că reclamantului Fateev

Vasile prin acțiunile infracționale comise de Garabagiu Igor în mod cert i-au fost

cauzate atât suferințe fizice, prin faptul că acestuia i-au fost cauzate vătămări

corporale grave, cât și suferințe psihice, a apreciat că suma de 50 000 (cincizeci mii)

lei, ce a fost încasată cu titlu de despăgubiri prin echivalent bănesc a prejudiciului

moral cauzat reprezintă o justă și echitabilă satisfacție a prejudiciului moral suferit

de reclamant, în coraport cu suferințele fizice și psihice la care a fost supus și

consecințele survenite, precum și cu poziția socială și economică a inculpatului.

În rest, pretențiile de ordin moral ale reclamantului Fateev Vasile au fost

respinse, ca fiind excesiv de mari.

Cu referire la cerința reclamantului Fateev Vasile privind încasarea

cheltuielilor pentru asistența juridică, instanța de apel a atestat că reclamantul nu a

anexat nici o probă care să certifice suma bănească ce a fost achitată avocatului

pentru acordarea asistenței juridice.

Mai mult, reclamantul Fateev Vasile solicitând încasarea de la pîrît a

cheltuielilor de judecată pentru asistența juridică nu a indicat cuantumul acestor

cheltuieli, iar în lipsa unor probe certe care să dovedească suma percepută de avocat

pentru acordarea asistenței juridice, instanța de apel a respins ca fiind nefondată

cerința privind încasarea cheltuielilor de asistență juridică.

Totodată, instanța de apel a constatat că legalitatea și temeinicia sentinței

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 24.01.2019 a fost contestată cu apel de către

avocatul Roman Plămădeală în interesele inculpatului Garabagiu Igor, prin care s-a

solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin

care inculpatul Garabagiu Igor învinuit în comiterea infracțiunilor prevăzute de art.

art. 152 alin. (2), lit. e), 287 alin. (1) Cod penal să fie achitat.

Raportând motivele invocate în cererea de apel la materialele cauzei penale,

instanța de apel a conchis că argumentele invocate de apelant nu și-au găsit

confirmare în starea de fapt a prezentei cauze penale, motiv pentru care instanța de

apel a respins solicitarea părții apărării privind admiterea apelului, casarea sentinței,

cu pronunțarea unei sentințe de achitare în privința inculpatului Garabagiu Igor.

Instanța de apel a stabilit că în cadrul ședinței de judecată au fost prezentate

probe pertinente, concludente, veridice și utile, care demonstrează pe deplin

vinovăția inculpatului Garabagiu Igor în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287

alin. (1) Cod penal și art. 151 alin. (2), lit. d) Cod penal, art. 354 Cod

Contravențional, probele administrate în acest sens fiind minuțios analizate și

apreciate în conținutul prezentei decizii.

Așadar, cu referire la argumentele avocatului Roman Plămădeală precum că

depozițiile părții vătămate Fateev Vasile și ale martorului Turcuman Natalia nu

corespund cu declarațiile martorilor Brîncoveanu Andrei și Nani Vasile ori, aceștia

fiind audiați în cadrul ședinței de judecată și fiind preîntâmpinați de răspunderea

penală ce o poartă au comunicat instanței că, inculpatul Garabagiu Igor nu a aplicat

careva lovituri în adresa părții vătămate, instanța de apel a notat că a dat aprecierii

18

declarațiilor acestor martori, constatând în acest sens că aceste declarații sunt

combătute prin declarațiile părții vătămate și ale martorilor Spătaru Iurie, Turcuman

Natalia, probe care sunt în concordanță cu procesul-verbal de examinare a obiectului

CD cu imagini video. Totodată, cu referire la declarațiile martorilor Nani Vasile,

Brîncoveanu Andrei, instanța de apel a reținut că martorii sunt cunoscuți cu

inculpatul Garabagiu Igor, astfel martorii fiind predispuși de a face declarații în

favoarea inculpatului.

În ceea ce privește critica avocatului Roman Plămădeală adusă declarațiilor

martorului Turcuman Natalia și anume că declarațiile martorului Turcuman Natalia

expuse atât în cadrul urmăririi penale, cât și în cadrul cercetării judecătorești a

considerat că sunt pentru a susține poziția părții vătămate și nu pentru a elucida

adevărul, mai mult că, acest martor este soția lui Fateev Vasile și va expune orice

poziție necesară cazului urmărind drept scop atragerea la răspundere penală a cet.

Garabagiu Igor, instanța de apel a considerat-o nefondată, deoarece declarațiile

martorului Turcuman Natalia sunt în concordanță deplină nu doar cu declarațiile

părții vătămate Fateev Vasile, dar și cu probele administrate la faza urmăririi penale,

dintre care procesul-verbal de examinare a obiectului CD cu imaginile video, ridicat

prin ordonanța din 04.02.2014 și procesul-verbal de ridicare din 04.02.2014,

recunoscut în calitate în corp delict la cauza penală.

Instanța de apel a respins și argumentele avocatului Roman Plămădeală precum

că nu au fost aduse probe concludente, care ar stabili faptul de către cine a fost

cauzată vătămarea corporală depistată la partea vătămată, nefiind acumulate probe

suficiente pentru a stabili că anume Garabagiu Igor, în timpul și circumstanțele

indicate în rechizitoriu a aplicat lovitura ce a cauzat vătămarea medie a integrității

corporale la partea vătămată Fateev Vasile, or, în cadrul cercetării judecătorești,

instanța de apel a stabilit că sub aspectul laturii obiective, în urma aprecierii probelor

administrate la cauza penală faptul că în acțiunile inculpatului Garabagiu Igor este

prezentă fapta prejudiciabilă care s-a materializat prin acțiunea de cauzare a

vătămării corporale grave, urmările prejudiciabile - vătămări corporale grave, fapt

constatat prin raportul de expertiză judiciară nr. 341 din 07 martie 2017, fiind

prezentă legătura de cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă și urmărire prejudiciabile.

În acest sens, instanța de apel a reținut că prin raportul de expertiză judiciară

nr. 341 din 07 martie 2017 se atestă că la cet. Fateev Vasili, s-au stabilit următoarele

leziuni corporale: traumă cranio-cerebrală deschisă cu fractura osului frontal la

nivelul sinusului pe stânga cu implicarea ambelor lamele și a bazei craniului în fosa

cranio-cerebrală anterioară, pneumoencefalie sagital anterior; fracturi multiple ale

oaselor craniului facial (Le Fort II): fractura complexului zigomatic pe dreapta cu

deplasare, fractura cominutivă complexă a maxilarului bilateral cu deplasare cu

hemosinusită, fractura oaselor nazale; contuzia țesuturilor moi a capului și feței.

Leziunile corporale menționate mai sus în ansamblu, prezintă pericol pentru viață și

în conformitate cu acest criteriu se califică ca vătămare gravă.

19

Instanța de apel a notat că inculpatului Garabagiu Igor nu i s-a incriminat

aplicarea doar a unei singure lovituri (sub aspect numeric) și care a provocat

vătămarea corporală gravă, ci inculpatului Garabagiu Igor i s-a incriminat și în

cadrul cercetării judecătorești s-a stabilit că inculpatul Garabagiu Igor a aplicat lui

Fateev Vasile lovituri cu mîinele și picioarele în regiunea capului și a corpului, iar

părții vătămate i-au fost cauzate nu o singură vătămare, ci i-au fost cauzate mai multe

leziuni - traumă cranio-cerebrală deschisă cu fractura osului frontal la nivelul

sinusului pe stânga cu implicarea ambelor lamele și a bazei craniului în fosa cranio-

cerebrală anterioară, pneumoencefalie sagital anterior; fracturi multiple ale oaselor

craniului facial (Le Fort II): fractura complexului zigomatic pe dreapta cu deplasare,

fractura cominutivă complexă a maxilarului bilateral cu deplasare cu hemosinusită,

fractura oaselor nazale; contuzia țesuturilor moi a capului și feței, care au fost

apreciate ca „vătămări corporale grave”.

Cu referire la poziția avocatului Roman Plămădeală precum că învinuirea adusă

inculpatului Garabagiu Igor în baza art. 287 alin. (1) Cod penal nu și-a găsit

confirmare, deoarece în acțiunile inculpatului nu se întrunesc elementele

componenței de infracțiune prevăzută la această normă, instanța de apel a stabilit

vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii de huliganism, iar motivarea

instanței de apel la acest capitol este reflectată în decizia sa.

Cu referire la declarațiile inculpatului Garabagiu Igor care nu a recunoscut vina

în comiterea faptelor prejudiciabile instanța de apel a apreciat că simpla negare a

inculpatului în sensul că faptele nu corespund adevărului nu este suficientă, atâta

timp cât nu aduce probe ori nu invocă împrejurări credibile pentru a răsturna probele

prezente la materialele prezentei cauze.

Instanța de apel a notat că prin justificarea elementelor de fapt expuse, au fost

probate toate aspectele importante pentru stabilirea faptei și încadrarea juridică a

acțiunilor inculpatului, iar mijloacele de probă cercetate au un conținut probant

suficient la caz, pe măsură să înlăture toate dubiile privind vinovăția inculpatului.

Nerecunoașterea vinovăției de către inculpatul Garabagiu Igor nu echivalează

cu achitarea ultimului de vreme ce există probe pertinente și concludente care, în

ansamblul lor, din punct de vedere al coroborării, dovedesc vinovăția lui în

săvârșirea infracțiunii incriminate.

În concluzie, instanța de apel a constatat cu certitudine în baza materialelor

dosarului penal că inculpatul Garabagiu Igor a comis infracțiunea prevăzută de art.

287 alin. (1) Cod penal (episodul din 26.07.2012) și infracțiunea prevăzută de art.

151 alin. (2), lit. d) Cod penal, precum și contravenția prevăzută de art. 354 Cod

Contravențional.

Instanța de apel și-a întemeiat decizia de condamnare a inculpatului pentru

comiterea infracțiunii incriminate atât în baza probelor administrate de către

acuzatorul de stat, care au fost cercetate și examinate atât în cadrul primei instanței,

cât și în instanța de apel, cât și cu concursul analizei faptului dacă condamnarea este

20

justificată, „în afara oricăror dubii rezonabile” (hotărârea Curții Europene a

Drepturilor Omului pronunțată în cauza Irlanda c. Regatului Unit, 18 ianuarie 1978).

5.1. avocatul Plămădeală Roman în numele inculpatului, prin care indicînd

temeiurile prevăzute de art. 427 alin.(1) pct.6), 8) Cod de procedură penală, a

solicitat casarea hotărîrilor atacate, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi

hotărîri prin care Garabagiu Igor să fie achitat de infracțiunile incriminate.

În motivarea cererii de recurs avocatul a indicat motive similare ca și în cererea

de apel (f. d. 66-70, vol.III), suplimentar invocînd că:

- în cadrul examinării prezentei cauze nu a fost demonstrată vinovăția lui

Garabagiu Igor în săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 151 alin. (2) lit. d) și a art.

287 alin. (1), 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, iar cu referire la prevederile art. 8 Cod

de procedură penală recurentul subliniază că învinuirea nu poate fi bazată pe

presupuneri, iar orice îndoială în veridicitatea și obiectivitatea învinuirii se tratează

în favoarea celui învinuit.

5.2. inculpatul Garabagiu Igor, prin care indicînd temeiurile prevăzute de art.

427 alin.(1) pct.6), 8) Cod de procedură penală, a solicitat casarea hotărîrilor atacate,

rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care acesta să fie achitat de

infracțiunile incriminate sau după caz dispunerea rejudecării prezentei cauze de către

instanța de apel într-un alt complet de judecată.

În motivarea cererii de recurs inculpatul a indicat următoarele motive:

- cu referire la cauza penală în care este învinuit menționează că, prin probele

administrate în faza de urmărire penală și care au fost cercetate în instanțele

inferioare nu a fost demonstrată vinovăția acestuia, pe motiv că această latură a

învinuirii nu este bazată pe probe pertinente, concludente și utile care ar stabili

comiterea de către inculpat a infracțiunilor prevăzute de 287 alin. (1), 151 alin. (2),

lit. d), 287 alin. (2), lit. b) Cod penal;

- în cadrul examinării prezentei cauze penale, la solicitarea inculpatului, au fost

audiați martorii Brîncoveanu Andrei și Nani Vasile care, au povestit în detaliu toate

circumstanțele celor petrecute și au comunicat expres că, Garabagiu Igor nu a aplicat

față de partea vătămată Fateev Vasile careva lovituri;

- mai mult, din declarațiile martorilor nominalizați supra se constată că, Fateev

Vasile și soția acestuia Turcuman Natalia au manifestat un comportament agresiv și

au început a striga cu cuvinte necenzurate;

- recurentul menționează că din textul sentinței și a deciziei pronunțate de

Curtea de Apel Chișinău se stabilește că probele, la care fac trimitere instanțele de

judecată în hotărârile pronunțate sunt retranscrise din rechizitoriu, fără a se face o

analiză amplă și în detaliu de ce acestea urmează a fi admise ca fiind cele ce

dovedesc vinovăția inculpatului;

- inculpatul menționează că din analiza probelor expuse în hotărârile contestate

se stabilește că lipsesc cu desăvârșire careva probe ce ar confirma pretinsa versiune

a părții vătămate Fateev Vasile precum că el i-a aplicat acestuia o lovitură ce a cauzat

21

vătămarea integrității corporale;

- totodată, în cadrul examinării prezentei cauze, atât în instanța de fond cât și în

instanța de apel, s-a solicitat audierea experților și a medicilor pentru a fi date

răspunsuri care planează la întrebările legate de vătămările corporale depistate la

Fateev Vasile cât și la întrebarea cum, după o perioadă de peste jumătate de an și

anume în luna august a anului 2014, prin efectuarea unei tomografii computerizate

care prezintă dubii rezonabile și ridică mari semne de întrebare la cet. Fateev Vasile,

s-a depistat o traumă cranio cerebral deschisă;

- după cum s-a constatat din actele dosarului la data când Fateev Vasile a fost

internat în „Institutul de medicină Urgentă” mun. Chișinău, medicii care au efectuat

investigațiile primare cît și tratamentul acestuia nu au constatat și nu concluzionat la

persoana examinată un diagnostic și/sau o referință asupra traumei cranio-cerebrale

deschise, actele medicale nu conțin astfel de date;

- recurentul menționează că solicitarea de audiere a experților și a medicilor a

fost respinsă de instanțele de judecată fără ca să-și motiveze în hotărârile pronunțate

această decizie;

- potrivit materialelor dosarului se constată că în cadrul examinării prezentei

cauze în instanța de fond a fost audiat expertul Aurel Vicol, iar analizând partea

descriptivă a hotărârilor contestate se stabilește că declarațiile acestui participant nu

se regăsesc nici în sentința instanței de fond nici în decizia instanței de apel;

- instanța de judecată a preluat exact rolul acuzatorului de stat și a transcris în

hotărâre doar probele ce se conțin în actul de învinuire fără a argumenta prin ce

aceste probe dovedesc vinovăția inculpatului și de ce declarațiile lui Fateev Vasile

și a martorului Turcuman Natalia sunt veridice iar declarațiile lui și a martorilor

Brîncoveanu Andrei și Nani Vasile nu corespund adevărului și urmează a fi apreciate

critic și de ce în prezenta cauză audierea persoanelor solicitate care ar exclude orice

dubiu cu privire la trauma depistată la Fateev Vasile nu este oportună;

- circumstanțele expuse atestă în mod lucid că instanța de fond și apel nu au

judecat cauza penală în condițiile legii, deoarece au adoptat hotărâri care nu cuprind

motive legale pe care își întemeiază soluția, iar instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apărarea inculpatului;

- inculpatul menționează că, nefiind dat un răspuns la cele invocate în apărarea

acestuia cu privire la aspectele ce țin de combaterea învinuirii, instanțele de judecată

inferioare, i-au încălcat drepturile lui procesuale prevăzute de Cod de procedură

penală cît și drepturile consfințite la art. 6 CEDO.

vădit neîntemeiate. Procurorul a considerat că instanța de apel a examinat cauza

penală de învinuire a lui Garabagiu Igor în strictă conformitate cu prevederile art.

414 Cod de procedură penală, indicînd în procesul verbal al ședinței de judecată

probele cercetate. Astfel, acuzarea a constatat că instanța de apel în strictă

conformitate cu prevederile art.100-101 Cod de procedură penală a dat apreciere

întregului sistem de probe, corespunzător întemeiat a ajuns la concluzia respingerii

22

apelului declarat de către avocat, în interesele inculpatului Garabagiu Igor ca fiind

nefondat.

6.1. La fel, pe marginea recursurilor declarate de inculpatul Garabagiu Igor și

de către avocatul Plămădeală Roman în numele inculpatului a depus referință și

avocatul Pascari Iulian în numele părții vătămate Fateev Vasile, prin care a solicitat

respingerea acestora, cu încasarea cheltuielilor de judecată.

cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestora din

următoarele considerente:

Pornind de la dispoziția art.432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, în

care se relevă că instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a

recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în

camera de consiliu, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul

în care constată că recursul este vădit neîntemeiat. Soluția instanței prin care se

dispune inadmisibilitatea cererii de recurs, din motiv că este vădit neîntemeiată, este

precedată de efectuarea verificării temeiurilor de casare invocate de parte, în raport

cu actele dosarului, drept urmare constatându-se că actul recurat este conform legii,

fără a prezenta vreo lipsă de natură să-l afecteze și să genereze desființarea acestuia.

În baza celor expuse în art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, în care se

relevă că instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor

prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să

fie invocate și motivate corespunzător de titularul cererii de recurs.

Potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de drept formal

sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică

dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste

fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Colegiul penal menționează că la caz sunt declarate 2 cereri de recurs ordinar

cu conținut similar, ambii invocînd aceleași temeiuri au solicitat achitarea

inculpatului, motiv din care instanța de recurs se va expune concomitent asupra

ambelor.

Analizând motivele indicate în textul recursurilor, Colegiul penal sesizează că,

de fapt, recurenții contestă modalitatea de apreciere a probelor de către instanța de

apel, considerând că acestea sunt insuficiente și nu dovedesc cu certitudine că faptele

reîncadrate de către instanța de apel au fost comise de către Garabagiu Igor.

La acest capitol, instanța de recurs subliniază că, procedura de apreciere a

probelor ține de starea de fapt a cauzei, care a fost deja statuată de către instanța de

apel, de competența căreia este stabilirea stării de fapt. Instanța de recurs este în

drept să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și s-o caseze, atunci când se

constată comiterea unei erori de drept, însă va ține seama de starea de fapt deja

constatată prin hotărârea judecătorească devenită definitivă.

23

Această concluzie se desprinde din prevederile art.427 alin.(1) Cod de

procedură penală, care prin temeiurile enumerate în pct.1)-16) oferă dreptul de

casare numai dacă se constată o eroare de drept.

Aprecierea probelor ca temei de recurs nu se specifică în norma vizată, iar

dezacordul unei părți în acest sens nu echivalează cu o eroare ce ar constitui temei

de casare a unei hotărâri de condamnare.

Conform prevederilor pct.6) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală hotărârea

instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise

de instanțele de fond și de apel când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta

este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței.

Din conținutul acestei norme rezultă că legislatorul a prevăzut în ea 5 cazuri de

contestare a hotărârilor judecătorești, însă recurenții, indicând această eroare de

drept, nu au concretizat care din aceste cazuri ca temei pentru casare le pune la baza

cererii de recurs înaintată și prin ce se confirmă acestea, iar alegerea din oficiu de

către instanța de recurs a temeiului din cele 5 menționate este inadmisibilă și prin

urmare, prevederile art.427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, nu-și găsesc

confirmare la examinarea cauzei în ordine de recurs ordinar.

În opinia Colegiului penal, instanța de apel, în conformitate cu prevederile art.

101 Cod de procedură penală, a examinat complet și obiectiv probele administrate

la dosar, verificându-le sub aspectul pertinenții și concludenții, atât pe cele obținute

în procesul urmăririi penale cât și în cadrul ședințelor de judecată, cât ale apărării

atât și ale acuzării, fapt ce face, ca concluzia despre vinovăția lui Garabagiu Igor

privind săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 287 alin. (1), art. 151 alin. (2) lit.

(d) Cod penal și art. 354 Cod contravențional să fie întemeiată și legală.

La concluzia enunțată instanța de apel a ajuns, în rezultatul cercetării probelor,

descrise în pct. 4.1 al prezentei decizii, care au fost apreciate conform art. 101 Cod

procedură penală, iar careva temei de a considera că concluzia instanței de apel este

eronată la caz lipsește.

În ceea ce privește erorile de drept invocate de avocat și inculpat, prevăzute de

art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârea

instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise

de instanțele de fond și de apel când în cauză nu au fost întrunite elementele

infracțiunii sau instanța a pronunțat o hotărâre de condamnare pentru o altă faptă

decât cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepția cazurilor

reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai blânde, Colegiul penal

reține, că aceste temeiuri pentru declararea recursului ordinar de asemenea nu și-au

găsit confirmare la examinare.

În argumentarea recursurilor recurenții fac trimitere la lipsa elementelor

infracțiunilor prevăzute de art. 287 alin. (1), art. 151 alin. (2) lit. d), 287 alin. (2) lit.

24

b) Cod penal, însă verificând probatoriul administrat în cauză prin prisma opiniei

recurenților, în sensul că inculpatul Garabagiu Igor nu a săvârșit infracțiunile

imputate, iar probele administrate nu sunt suficiente pentru a constata că faptele

există și constituie infracțiunile date, Colegiul consideră ca este neîntemeiat, fiindcă

instanța de apel verificând probele în ședința de judecată, a motivat detaliat și clar

soluția adoptată în urma propriei metode de apreciere a probelor, ce au servit ca

temei pentru soluționarea elementelor de fapt, pe care se sprijină soluția de

condamnare dispusă în cauză, expunându-se argumentat în decizie (f.d. 117 - 160

vol. III) din care motive a ajuns la concluzia de vinovăție a inculpatului Garabagiu

Igor în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 287 alin. (1), art. 151 alin. (2) lit.

d) Cod penal și art. 354 Cod contravențional și că există elementele infracțiunilor

incriminate și a contravenției constatate.

Astfel, instanța de apel reținând circumstanțele de fapt ale cauzei și-a motivat

concluzia prin cumulul de probe administrate în cauză, cărora le-a dat o apreciere

justă și obiectivă, prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere

al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării reciproce, ce nu

trezesc careva dubii și care au format convingerea instanței că vinovăția inculpatului

în săvârșirea infracțiunilor în baza art. 287 alin. (1), art. 151 alin. (2) lit. d) Cod penal

și a contravenției administrative prevăzute au fost dovedite integral.

În viziunea instanței de recurs concluziile expuse pe larg de către instanța de

apel în decizia sa, sunt juste, iar criticile recurenților nu constituie temeiuri de a

răsturna situația în prezenta cauză, ce ar necesita intervenția instanței ierarhic

superioare, în sensul casării hotărârii judecătorești adoptate de instanța de apel.

Argumentul recurenților precum că „plângerea pretinsei părți vătămate,

formează în sine obiectul unui denunț dubios reieșind din motivul că, descrierea

faptelor cu care a fost sesizat organul de urmărire penală nu corespund adevărului

iar cele declarate de Fateev Vasile nu au un suport probator pertinent, concludent

și veridic ce ar corobora între ele pe tot parcursul judecării prezentei cauze”,

Colegiul penal îl consideră neîntemeiat și menționaează că potrivit raportului de

expertiză judiciară nr. 341 din 07 martie 2017 se atestă că la cet. Fateev Vasili, s-au

stabilit următoarele leziuni corporale: traumă cranio-cerebrală deschisă cu fractura

osului frontal la nivelul sinusului pe stânga cu implicarea ambelor lamele și a bazei

craniului în fosa cranio-cerebrală anterioară, pneumoencefalie sagital anterior;

fracturi multiple ale oaselor craniului facial (Le Fort II): fractura complexului

zigomatic pe dreapta cu deplasare, fractura cominutivă complexă a maxilarului

bilateral cu deplasare cu hemosinusită, fractura oaselor nazale; contuzia țesuturilor

moi a capului și feței. Leziunile corporale menționate mai sus în ansamblu, prezintă

pericol pentru viață și în conformitate cu acest criteriu se califică ca vătămare gravă.

La fel, vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 151 alin.

(2) lit. d) Cod penal este dovedită prin declarațiile părții vătămate Fateev Vasile, care

sunt pertinente și concludente, date sub jurământ, nefiind schimbate pe tot parcursul

cauzei, a declarat că „inculpatul Garabagiu Igor l-a lovit în față și s-au mai năpustit

25

mai multe persoane care îl loveau. Toată altercația s-a terminat cu faptul că el avea

fața desfigurată, având 7 fracturi la cap. Altercația a avut loc chiar pe pragul băncii,

iar lovitura cea mai puternică cu fractură în față i-a aplicat-o Garabagiu Igor”.

Declarațiile părții vătămate Fateev Vasile sunt confirmate și prin declarațiile

martorului Spătaru Iurie, date sub jurământ, cu preîntâmpinarea pe art.312 și 313

Cod penal, care a văzut conflictul iscat dintre inculpat și partea vătămată la data de

08.01.2014 și a declarat că „Garabagiu Igor l-a agresat pe Vasile Fateev și i-a

aplicat lovituri, fiind lovituri cu pumnii și picioarele, lovituri în zona capului cu

piciorul. După lovituri, la sol a căzut Fateev Vasile, acesta avea nasul spart,

deoarece curgea sânge”.

Prin urmare, Colegiul penal, verificând materialele dosarului, sub aspectele

invocate în recursuri, specifică că, judecând apelul instanța a examinat cauza sub

toate aspectele, complet și obiectiv, adoptând o soluție corectă de casare a sentinței

în privința lui Garabagiu Igor. Totodată, verificarea declarațiilor părții vătămate și a

martorilor și a probatoriului anexat la dosar nu face parte din motivele prevăzute de

art.427 Cod de procedură penală.

Se rețin ca nefondate argumentele apărării, precum că instanța de apel a dat

prioritate declarațiilor părții vătămate Fateev Vasile și a martorului Turcuman

Natalia, or, acestea se combat prin faptul că au fost motivate și apreciate de către

instanța de apel, conform procedurii penale, în cumul cu celelalte probe relevante,

nefiind unicele declarații care descriu și redau cele întâmplate. Astfel, și martorul

Spătaru Iurie, audiat sub jurământ, fiind preîntâmpinat de răspundere penală pentru

darea mărturiilor false, a confirmat că pe Fateev Vasile l-a agresat inculpatul

Garabagiu Igor, aplicându-i lovituri cu pumnii și picioarele, declarații, care

coroborează între ele, precum și cu procesul-verbal de examinare a obiectului CD

cu imagini video, care conține înregistrările video de la schimbul valutar SRL

„Turcuman - Schimb”, str.Xxxxx, mun. Chișinău din 08.01.2014, orele 20:30-20:45,

din conținutul căruia rezultă că „… la ora 20:35, Turcuman Natalia se ceartă cu

Garabagiu Igor, la ora 20:38, afară iese Fateev Vasile și se ceartă cu Garabagiu

Igor, la ora 20:39 Garabagiu Igor aruncă cu țigara în Fateev Vasile și începe să îl

lovească cu pumnii și picioarele, după care timp de 10 secunde se apropie de ei

restul 7 bărbați necunoscuți și este o altercație neclară, apoi se despart, Garabagiu

Igor cu cei 7 necunoscuți pleacă, iar Fateev Vasile își șterge față de sânge cu o

cârpă. Turcuman Natalia telefonează, de Fateev Vasile se apropie copilul său”.

În ceea ce privește argumentele recurenților potrivit cărora „în cadrul

examinării prezentei cauze în instanța de fond a fost audiat expertul Aurel Vicol, iar

analizând partea descriptivă a hotărârilor contestate se stabilește că declarațiile

acestui participant nu se regăsesc nici în sentința instanței de fond și nici în decizia

instanței de apel”, Colegiul penal le consideră neîntemeiate și menționează că

declarațiile expertului dat nu constituie temei de dezvinovățire a acestuia și nu este

unica probă la dosar care ar dovedi nevinovăția sau vinovăția acestuia, vinovăția

inculpatului Garabagiu Igor în comiterea celor incriminate se confirmă prin probele

26

anexate la dosar care sunt pertinente, concludente și utile, cercetate de către instanța

de apel care sunt pe larg descrise în decizia sa (f.d.129-138, vol.III).

Respectiv, Colegiul penal nu poate să fie de acord cu argumentele recurentului

precum că instanța de apel nu a respectat cerințele art.414 Cod de procedură penală,

care obligă instanța să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Or, aici

urmează a se reține că motivarea hotărârii este un proces de analiză și sinteză a

actelor și lucrărilor dosarului care nu presupune în mod necesar expunerea tuturor

elementelor amănunțit, atâta timp cât sunt valorificate toate aspectele relevante din

punct de vedere probatoriu și sunt menționate componentele obligatorii ale unei

motivări a hotărârii penale de condamnare, adică așa cum s-a procedat, de altfel, în

cauza de față.

Colegiul penal nu acceptă nici motivele invocate în recursurile ordinare cu

privire la încălcarea prevederilor art.6 CEDO cu referire la ignorarea jurisprudenței

Curții Europene a Drepturilor Omului, considerându-le declarative și nerelevante

pentru speța dată, fiindcă cauzele Navalinîi și Iașin vs Rusia, Telfner vs Austria și

Barbera vs Spania nu sunt aplicabile cazului dat, decizia instanței de apel fiind corect

motivată.

Pe cale de consecință, reieșind din raționamentele expuse supra, Colegiul va

sintetiza argumentele ce stau la baza soluției de inadmisibilitate a prezentelor cereri

de recurs, și anume acestea se exprimă în faptul că, odată ce cauza a fost examinată

minuțios de către instanța de apel, iar criticele avansate de apărător au primit deja

răspunsuri detaliate și fundamentate pe actele cauzei, Colegiul nu vede necesitatea

reluării și repetării acestora.

În acest sens se reține și jurisprudența constantă a Curții Europene, prin care s-

a statuat cu titlul de principiu că instanțele judecătorești trebuie să-și motiveze

deciziile în temeiul art. 6§1 al Convenției (a se vedea în acest sens cauza Ruiz Torija

vs. Spain, 9 decembrie 1994, §29). Totuși, instanțele nu sunt obligate să ofere un

răspuns detaliat la fiecare argument al părților, mai cu seamă dacă el este invocat în

mod repetat, iar extinderea la care se aplică această obligație de a prezenta motive

poate să varieze în dependență de caracterul deciziei și circumstanțele cauzei. Or, în

opinia Curții, în cazul în care instanța supremă refuză să admită o cauză din motivul

că nu sunt întrunite temeiurile legale pentru această cauză, o motivare foarte succintă

poate satisface cerințele art.6 din Convenție (a se vedea în acest sens cauza

Bachowski v. Polonia din 02.11.2010).

Investită cu o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare a efectuării cercetării

judecătorești, a expus situația de fapt reținută în cauză și a concluzionat corect că

urmează a fi casată total sentința în privința lui Garabagiu Igor cu pronunțarea unei

noi hotărâri, iar argumentele din recursuri, fiind declarative, nu și-au găsit

confirmare la caz.

Având în vedere considerentele menționate în partea descriptivă a prezentei

decizii și raportând situația reținută în cauză la prevederile art. 432 alin. (2) Cod de

procedură penală, Colegiul penal concluzionează că, la judecarea cauzei în ordine

27

de apel, instanța a respectat prevederile legale pertinente și relevante, prescrise de

art.414-419 Cod de procedură penală, iar argumentele din recursurile ordinare

declarate de apărătorul inculpatului și inculpat, sunt vădit neîntemeiate.

Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, temeiurile invocate de

recurenți prevăzute la art.427 alin.(1) pct.6), 8) Cod de procedură penală, nu și-au

găsit confirmare la examinarea recursurilor. Astfel de erori de drept în speța

examinată nu s-au comis, prin urmare, hotărârea atacată este legală și întemeiată, iar

recursurile urmează a fi declarate inadmisibile ca fiind vădit neîntemeiate.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Plămădeală

Roman în numele inculpatului și de către inculpatul Garabagiu Igor, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 septembrie 2019, în cauza

penală privindu-l pe Garabagiu Igor Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 09 iulie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Cobzac Elena

Țurcan Anatolie

28