ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 05.10.2018

1ra-1128/2018 — art. 264 alin. 1 CP

HOTĂRÂRE
05.10.2018
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 264 alin. 1 CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 6, 16 CPP
Citează această cauză
1ra-1128/2018 — art. 264 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-1128/2018

Curtea Supremă de Justiție

05 septembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Vladimir Timofti,

Judecători – Anatolie Țurcan și Elena Cobzac,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de partea

civilă Doni Fiodor, prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei Hîncești sediul

Ialoveni din 18 decembrie 2017 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 14 februarie 2018, în cauza penală în privința lui

Josu Andrei xxxxx, născut la xxxxx, originar și

domiciliat xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 20.07.2017 - 18.12.2017;

Instanță de apel: 18.01.2018 - 14.02.2018;

Instanță de recurs: 11.05.2018 - 05.09.2018.

baza probelor administrate în faza de urmărire penală, potrivit art. 3641 Cod de

procedură penală, Josu Andrei a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza

art.264 alin.(1) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art.3641 alin.(8) Cod de

procedură penală, la pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 480 unități

convenționale, echivalentul a 24 000 lei.

A fost dispusă încasarea din contul lui Josu Andrei în beneficiul lui Doni

Fiodor prejudiciul moral în sumă de 21 000 lei și cheltuielile de judecată în sumă de

2 500 lei, în total suma de 23 500 lei.

iunie 2017 aproximativ la ora 20:00, fără a deține permis de conducere, conducând

unitatea de transport de model „BMW 520”, cu n/î xxxxx, care era în stare tehnică

bună, deplasându-se pe traseul central din s. Suruceni, r-nul Ialoveni, în apropierea

casei cet. Ermurachi Mihail, manifestând sine încredere sporită, nu a tratat cu

seriozitate conducerea mijlocului de transport, astfel încât a încălcat prevederile

art.art.14 lit. a), 45 alin.(1) lit. a), b), d) și alin. (2) al Regulamentului circulației

rutiere, nu a apreciat corespunzător situația creată, nu s-a isprăvit cu conducerea

automobilului, fapt ce a precedat tamponarea cu partea dreaptă din față a

automobilului de model „BMW 520”, cu n/î xxxx, motoblocul de model „BSG 800A-

4”, condus de către cet. Doni Fiodor.

Ca consecință al impactului produs, conform raportului de expertiză judiciară

1

nr.14989/D din 04.07.2017, lui Doni Fiodor, i-a fost cauzată vătămare corporală

medie.

parțială a acesteia, în latura civilă, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri

prin care să fie admisă integral acțiunea civilă cu încasarea din contul inculpatului a

prejudiciului moral în sumă de 60 000 lei și a tuturor cheltuielilor de judecată.

În motivarea cerințelor sale a invocat că, instanța de judecată nu a dat apreciere

juridică corectă și a subestimat mărimea suferințelor fizice și psihice suportate de

către partea civilă în volumul descris în cererea de chemare în judecată privind

încasarea prejudiciului moral de la inculpat.

Prima instanță nu a luat în considerație nici faptul că Doni Fiodor începând cu

09 iunie 2017, din ziua accidentului, nu are posibilitate să activeze și are nevoie de un

ajutor permanent din partea celor apropiați, a suportat un șir de intervenții

chirurgicale, care sunt necesare de efectuat și în viitor conform recomandărilor

medicilor, faptul că soția Doni Elena de asemenea nu este angajată în câmpul muncii,

deoarece este pensionară și beneficiază de o pensie în sumă de doar 153 lei;

Pe parcursul examinării cauzei penale date, Consiliul Național pentru

Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă i-a stabilit gradul de dizabilitate

accentuat. Acest fapt se confirmă și prin certificatul de dizabilitate și capacitate de

muncă nr.328056 din 12.12.2017.

3.1. Avocatul Scutelnic Valeriu în numele părții civile Doni Fiodor, a depus

apel suplimentar, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, cu

pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care

inculpatului Josu Andrei să-i fie aplicată o măsură de pedeapsă în limitele prevăzute

de lege, cu admiterea integrală a acțiunii civile și încasarea din contul inculpatului

Josu Andrei a prejudiciului moral în sumă de 60 000 lei și a tuturor cheltuielilor de

judecată în sumă de 4 500 lei.

În motivarea cerințelor sale a invocat că, instanța de judecată la aplicarea

pedepsei nu a luat în considerație prevederile alin.(3) art.64 Cod penal, modificat prin

Legea nr.207 din 29.07.2016, conform căruia mărimea amenzii pentru persoanele

fizice se stabilește în limitele de la 500 la 3 000 unități convenționale, iar pentru

infracțiunile săvârșite din interes material - până la 20 000 unități convenționale,

luându-se ca bază mărimea unității convenționale la momentul săvârșirii infracțiunii,

adică instanța de judecată nu era în drept să acorde o pedeapsă sub limita de 500

unități convenționale.

Suplimentar a invocat că, din contul inculpatului Josu Andrei urmează a fi

încasate și cheltuielile suportate de partea vătămată Doni Fiodor în legătură cu

acordarea asistenței juridice în instanța de apel, în sumă de 2 000 lei.

2018, apelul declarat de partea civilă Doni Fiodor a fost respins ca nefondat, iar

apelul declarat de avocatul Scutelnic Valeriu în numele părții civile a fost respins ca

depus peste termen, cu menținerea sentinței.

4.1. Cu referire la apelul declarat de partea civilă, instanța de apel a indicat că,

Doni Fiodor în cadrul examinării cauzei, conform art.219 Cod de procedură penală, a

înaintat acțiune civilă împotriva inculpatului Josu Andrei prin care a solicitat

încasarea prejudiciului moral în sumă de 60 000 lei și a cheltuielilor de judecată în

2

sumă de 2 500 lei.

Prin sentință, prima instanță a dispus încasarea din contul lui Josu Andrei în

beneficiul lui Doni Fiodor a prejudiciului moral în sumă de 21 000 lei și a

cheltuielilor de judecată în sumă de 2 500 lei, în total suma de 23 500 lei.

Instanța de apel analizând argumentele părții civile Doni Fiodor în vederea

admiterii integrale a acțiunii civile, în coraport cu materialele cauzei, a constatat că

prima instanță just a soluționat acțiunea civilă în partea încasării prejudiciului moral

și a cheltuielilor judiciare, ținând cont de prevederile art.art.219 alin.(1), 225 Cod de

procedură penală, art.art.1398 alin.(1), 1422 alin.(1), (2), 1423 Cod civil.

La fel, instanța de apel a notat că, nu se poate stabili un preț pentru suferințele

produse părții vătămate, ca urmare a vătămărilor suferite și a zilelor de îngrijiri

medicale de care a avut nevoie pentru vindecare în urma accidentului rutier din

09 iunie 2017 comis de inculpatul Josu Andrei, din care motiv a ajuns la concluzia că,

prima instanță corect a dispus că, obligarea inculpatului Josu Andrei la plata unei

sume de 21 000 lei reprezintă o justă și echitabilă satisfacție a prejudiciului moral

suferit de partea vătămată, inclusiv ținându-se cont de invocările părții civile referitor

la faptul că din ziua accidentului nu are posibilitate să activeze, are nevoie permanent

de ajutor din partea celor apropiați și că a suportat intervenții chirurgicale, subliniind

că, în procesul de apreciere a daunelor morale urmează a se ține cont de faptul că

cuantumul prejudiciului moral nu poate constitui un prilej de îmbogățire fără just

temei pentru partea vătămată în dauna inculpatului.

Referitor la încasarea cheltuielilor de judecată, instanța de apel a atestat că,

prima instanță a soluționat această chestiune și a dispus încasarea din contul

inculpatului în beneficiul părții civile a sumei de 2 500 lei.

4.2. Cu referire la apelul suplimentar declarat de avocatul Valeriu Scutelnic în

numele părții civile Doni Fiodor, instanța de apel a indicat că, la 09 ianuarie 2018

partea civilă Doni Fiodor a declarat apel împotriva sentinței Judecătoriei Hîncești

sediul Ialoveni din 18 decembrie 2017.

În cadrul ședinței de judecată în instanța de apel din 14 februarie 2018 avocatul

Valeriu Scutelnic în interesele părții civile Doni Fiodor a depus apel suplimentar prin

care a solicitat aplicarea în privința inculpatului Josu Andrei a unei măsuri de

pedeapsă în limitele prevăzute de lege, cu admiterea integrală a acțiunii civile și

încasarea din contul acestuia a prejudiciului moral în sumă de 60 000 lei și a tuturor

cheltuielilor de judecată în sumă de 4 500 lei.

Totodată, instanța de apel a stabilit că, avocatul Scutelnic Valeriu a reprezentat

drepturile și interesele părții civile Doni Fiodor atât în cadrul ședințelor de judecată în

prima instanță, cât și în instanța de apel.

Astfel, instanța de apel cu trimitere la prevederile art.art.402 alin.(1), (5), 403,

230 alin.(2) Cod procedură penală, a indicat că, avocatul Scutelnic Valeriu a omis

termenul de declarare a apelului de 15 zile de la data pronunțării sentinței, în

contextul în care dânsul a participat în prima instanță și cunoștea despre data

pronunțării sentinței, iar partea civilă declarând apel nu și-a înlocuit apărătorul, din

care motive prevederile alin.(5) art.402 Cod procedură penală nu sunt aplicabile.

procedură penală, a contestat cu recurs hotărârile adoptate, solicitând casarea parțială

a acestora, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie admisă integral acțiunea

3

civilă cu încasarea din contul inculpatului Josu Andrei a prejudiciului moral în sumă

de 60 000 lei și a cheltuielilor de judecată în sumă de 4 500 lei.

În motivarea recursului a invocat că, suma de 21 000 lei dispusă spre încasare

de prima instanță și menținută de instanța de apel, pentru compensarea prejudiciului

moral, nu reprezintă o satisfacție echitabilă pentru partea vătămată, or, în urma

acțiunilor inculpatului, lui Doni Fiodor i-a fost acordat grad de dizabilitate,

atestându-se faptul că capacitatea de muncă păstrată părții vătămate este de doar 65%.

Începând cu 09 iunie 2017, din ziua accidentului rutier și până în prezent, Doni

Fiodor nu are posibilitatea să activeze și are nevoie de ajutor permanent din partea

celor apropiați, a suportat un șir de intervenții chirurgicale, care sunt necesare de

efectuat și în viitor conform recomandărilor medicilor.

Mai invocă recurentul și faptul că, soția Doni Elena nu este angajată în câmpul

muncii, este pensionară și beneficiază de o pensie în sumă de doar 153 lei.

Susține partea civilă că, instanța de apel nu s-a expus asupra argumentului

invocat în apel referitor la încasarea din contul inculpatului a cheltuielilor de judecată

în sumă de 2 000 lei suportate în instanța de apel și asupra căreia urmează să se

expună instanța de recurs

Totodată, în susținerea celor invocate recurentul face trimitere la jurisprudența

CtEDO, hotărârea din 19.11.2009, în cauza Tonchev vs. Bulgaria.

Consideră că, urmează fi apreciate critic afirmațiile instanței de apel din pct.5.6

al deciziei, referitor la faptul că, ,,…Cu referire la prejudiciul moral solicitat de către

partea vătămată Doni Fiodor, instanța de apel notează că nu se poate stabili un preț

pentru suferințele produse acestuia, ca urmare a vătămărilor suferite și a zilelor de

îngrijiri medicale de care a avut nevoie pentru vindecare în urma accidentului rutier

din 09 iunie 2017 comis de inculpatul Josu Andrei. Astfel, instanța de apel

menționează că vătămările corporale medii suportate nu pot fi cuantificate, orice

sumă de bani neputând duce la refacerea integrală a integrității fizice și psihice a

părții vătămate. Așadar, în procesul de apreciere a daunelor morale urmează a se

ține cont de faptul că cuantumul prejudiciului moral nu poate constitui un prilej de

îmbogățire fără just temei pentru partea vătămată în dauna inculpatului…”,

deoarece suma de 60 000 lei, reprezintă suma de care are nevoie pentru continuarea

tratamentului.

Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să

decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul este vădit

neîntemeiat.

Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin

hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de

drept formal și material.

Reieșind din conținutul recursului declarat, Colegiul penal constată că titularul

acestuia invocă temeiuri pentru recurs stipulate la pct.6), 16) alin. (1) art.427 Cod de

procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel când motivarea

4

soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar sau instanța a

admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței și când norma de drept

aplicată în hotărârea atacată contravine unei hotărâri de aplicare a aceleiași norme

date anterior de către Curtea Supremă de Justiție.

Însă Colegiul reține că, recurentul nu a indicat concret care sunt circumstanțele

prin care se constată că motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, care este

eroarea gravă de fapt, raportată la exigențele art.6 pct.111) Cod de procedură penală,

pe care a admis-o instanța de apel, care a afectat soluția instanței și exemple de

hotărâri ale Curții Supreme de Justiție în care norma de drept aplicată ar contraveni

normei de drept aplicate în speță, or, poziția instanței de recurs de a suplini din oficiu

recursul recurentului prin constatări subiective constituie o derogare de la principiul

contradictorialității în condițiile egalității armelor.

În acest context, Colegiul penal ține să menționeze că, instanța de recurs nu

este competentă să completeze din oficiu recursul ordinar al apărării cu circumstanțe

în fapt și în drept, care l-ar justifica.

Conform art.24 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu

este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și

nu exprimă alte interese decât interesele legii.

La fel, recurentul a invocat temeiuri pentru recurs stipulările din pct.6) alin.(1)

art.427 Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel

sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, criticând în

esență hotărârile adoptate de instanțele de fond în latura civilă.

Verificând alegațiile recurentului, în raport cu actele cauzei, Colegiul conchide

că acestea sunt neîntemeiate, iar instanța de apel la adoptarea soluției de respingere a

apelurilor a respectat prevederile legale, adoptând o soluție corectă și întemeiată.

Deci, Colegiul penal ține să menționeze că la această etapă, instanța de recurs

nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului

probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de

fond, aceasta fiind sarcina primordială a acestor instanțe.

La fel, Colegiul penal ține să menționeze că, instanța de apel examinând

argumentele invocate în apelul părții civile referitor la admiterea integrală a acțiunii

civile în raport cu sentința primei instanțe în partea încasării cheltuielilor de judecată în

sumă de 2 500 lei și prejudiciului moral în cuantum de 21 000 lei, corect a reținut ca

fiind în deplină concordanță cu principiul răspunderii civile delictuale care impune

reparația integrală, reală și efectivă a daunelor morale cu luarea în considerare a

urmărilor faptei, a naturii și duratei acestora.

Totodată, instanța de apel întemeiat a menținut argumentul primei instanțe,

care respingând solicitarea părții civile Doni Fiodor privind încasarea prejudiciului

moral în sumă de 60 000 lei, a indicat că acesta nu poate constitui un prilej de

îmbogățire fără just temei pentru partea vătămată în dauna inculpatului.

În acest context, instanța de recurs menționează că, despăgubirile pentru

prejudiciile morale se disting de cele pentru prejudiciile materiale prin faptul că

acestea nu se probează, ci se stabilesc de instanța de judecată prin evaluare.

În acest scop, pentru ca evaluarea să nu fie una subiectivă ori pentru a nu se

5

ajunge la o îmbogățire fără just temei, este necesar să fie luate în considerare

suferințele fizice și morale susceptibile în mod rezonabil care au fost cauzate prin

fapta săvârșită de inculpat, precum și de toate consecințele acesteia.

Anume în acest context, instanțele de fond au evaluat corect dauna morală

pentru Doni Fiodor în sumă de 21 000 lei, fiind luate în considerare suferințele fizice

ale acestuia, statutul părții vătămate în societate, gradul de vinovăție al autorului

prejudiciului, consecințele survenite, precum și măsura în care această compensare

poate aduce satisfacție părții vătămate.

Referitor la argumentul recurentului că, instanța de apel nu s-a expus asupra

argumentului invocat în apel referitor la încasarea din contul inculpatului a

cheltuielilor de judecată în sumă de 2 000 lei, instanța de recurs ține să menționeze că

acest argument a fost invocat în apelul avocatului Scutelnic Valeriu în numele părții

civile, care însă a fost respins ca depus peste termen, iar soluția de respingere a

apelului ca depus peste termen sau inadmisibil nu implică o verificare a hotărârii

atacate, întrucât instanța de apel nu poate proceda la o verificare de fapt și de drept a

acesteia decât în cadrul unui apel exercitat în mod legal.

Totodată, cu referire la hotărârea CtEDO din 19.11.2009, în cauza Tonchev vs.

Bulgaria, la care a făcut trimitere partea civilă, Colegiul ține să menționeze că,

admiterea parțială a acțiunii civile nu semnifică că recurentului i-a fost îngrădit

dreptul de a introduce o acțiune civilă alăturat de procesul penal.

În atare circumstanțe, raportând situația reținută în cauză la prevederile art.432

alin.(2) Cod de procedură penală, rezultă că lipsesc temeiuri de drept de casare a

hotărârii contestate și, prin urmare, se impune soluția inadmisibilității recursului

ordinar declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal,

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de partea civilă Doni Fiodor,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 februarie 2018,

în cauza penală în privința lui Josu Andrei xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 05 octombrie 2018.

Președinte /semnătura/ Vladimir Timofti

Judecători /semnătura/ Anatolie Țurcan

/semnătura/ Elena Cobzac

Copia corespunde originalului,

Judecător Anatolie Țurcan

6

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2018-07-06
0,94
1ra-1058/18 — art. 264 al.1 CP
Dosarul nr.1ra-1058/2018 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 19 iunie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte - Toma Nadejda Judecători - Cobzac Elena, Timofti Vladimir, Alerguș Constan
CSJ 2018-10-18
0,94
1ra-1175/2018 — art. 264 alin. 1 Cod Penal
Dosarul nr. 1ra-1175/2018 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 19 septembrie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir Judecători - Cobzac Elena şi Țurcan Anatolie exami
CSJ 2018-01-24
0,94
1ra-188/2018 — art. 264 al. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-188/2018 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 24 ianuarie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Nicolae Gordilă, Judecători – Ion Guzun şi Liliana Catan, examinînd ad
CSJ 2017-10-17
0,94
1ra-1123/2017 — art. 190 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-1123/2017 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 26 septembrie 2017 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit în următoarea componenţă: Preşedinte – Nicolae Gordilă, Judecători – Ion Guzun, Elena Covalenco, Li
CSJ 2019-03-14
0,94
1ra-223/2019 — art. 264 al. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-223/2019 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 12 februarie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte –Timofti Vladimir Judecători – Cobzac Elena, Toma Nadejda, Țurca
Sursă