1ra-1128/2018 — art. 264 alin. 1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 264 alin. 1 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6, 16 CPP
1ra-1128/2018 — art. 264 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 1ra-1128/2018
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
05 septembrie 2018 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Vladimir Timofti,
Judecători – Anatolie Țurcan și Elena Cobzac,
examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de partea
civilă Doni Fiodor, prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei Hîncești sediul
Ialoveni din 18 decembrie 2017 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel
Chișinău din 14 februarie 2018, în cauza penală în privința lui
Josu Andrei xxxxx, născut la xxxxx, originar și
domiciliat xxxxx.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 20.07.2017 - 18.12.2017;
Instanță de apel: 18.01.2018 - 14.02.2018;
Instanță de recurs: 11.05.2018 - 05.09.2018.
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Hîncești sediul Ialoveni din 18 decembrie 2017, pe
baza probelor administrate în faza de urmărire penală, potrivit art. 3641 Cod de
procedură penală, Josu Andrei a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza
art.264 alin.(1) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art.3641 alin.(8) Cod de
procedură penală, la pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 480 unități
convenționale, echivalentul a 24 000 lei.
A fost dispusă încasarea din contul lui Josu Andrei în beneficiul lui Doni
Fiodor prejudiciul moral în sumă de 21 000 lei și cheltuielile de judecată în sumă de
2 500 lei, în total suma de 23 500 lei.
Pentru a se pronunța, prima instanță a constatat în fapt că, Josu Andrei la 09
iunie 2017 aproximativ la ora 20:00, fără a deține permis de conducere, conducând
unitatea de transport de model „BMW 520”, cu n/î xxxxx, care era în stare tehnică
bună, deplasându-se pe traseul central din s. Suruceni, r-nul Ialoveni, în apropierea
casei cet. Ermurachi Mihail, manifestând sine încredere sporită, nu a tratat cu
seriozitate conducerea mijlocului de transport, astfel încât a încălcat prevederile
art.art.14 lit. a), 45 alin.(1) lit. a), b), d) și alin. (2) al Regulamentului circulației
rutiere, nu a apreciat corespunzător situația creată, nu s-a isprăvit cu conducerea
automobilului, fapt ce a precedat tamponarea cu partea dreaptă din față a
automobilului de model „BMW 520”, cu n/î xxxx, motoblocul de model „BSG 800A-
4”, condus de către cet. Doni Fiodor.
Ca consecință al impactului produs, conform raportului de expertiză judiciară
1
nr.14989/D din 04.07.2017, lui Doni Fiodor, i-a fost cauzată vătămare corporală
medie.
Partea civilă Doni Fiodor a contestat cu apel sentința, solicitând casarea
parțială a acesteia, în latura civilă, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri
prin care să fie admisă integral acțiunea civilă cu încasarea din contul inculpatului a
prejudiciului moral în sumă de 60 000 lei și a tuturor cheltuielilor de judecată.
În motivarea cerințelor sale a invocat că, instanța de judecată nu a dat apreciere
juridică corectă și a subestimat mărimea suferințelor fizice și psihice suportate de
către partea civilă în volumul descris în cererea de chemare în judecată privind
încasarea prejudiciului moral de la inculpat.
Prima instanță nu a luat în considerație nici faptul că Doni Fiodor începând cu
09 iunie 2017, din ziua accidentului, nu are posibilitate să activeze și are nevoie de un
ajutor permanent din partea celor apropiați, a suportat un șir de intervenții
chirurgicale, care sunt necesare de efectuat și în viitor conform recomandărilor
medicilor, faptul că soția Doni Elena de asemenea nu este angajată în câmpul muncii,
deoarece este pensionară și beneficiază de o pensie în sumă de doar 153 lei;
Pe parcursul examinării cauzei penale date, Consiliul Național pentru
Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă i-a stabilit gradul de dizabilitate
accentuat. Acest fapt se confirmă și prin certificatul de dizabilitate și capacitate de
muncă nr.328056 din 12.12.2017.
3.1. Avocatul Scutelnic Valeriu în numele părții civile Doni Fiodor, a depus
apel suplimentar, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, cu
pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care
inculpatului Josu Andrei să-i fie aplicată o măsură de pedeapsă în limitele prevăzute
de lege, cu admiterea integrală a acțiunii civile și încasarea din contul inculpatului
Josu Andrei a prejudiciului moral în sumă de 60 000 lei și a tuturor cheltuielilor de
judecată în sumă de 4 500 lei.
În motivarea cerințelor sale a invocat că, instanța de judecată la aplicarea
pedepsei nu a luat în considerație prevederile alin.(3) art.64 Cod penal, modificat prin
Legea nr.207 din 29.07.2016, conform căruia mărimea amenzii pentru persoanele
fizice se stabilește în limitele de la 500 la 3 000 unități convenționale, iar pentru
infracțiunile săvârșite din interes material - până la 20 000 unități convenționale,
luându-se ca bază mărimea unității convenționale la momentul săvârșirii infracțiunii,
adică instanța de judecată nu era în drept să acorde o pedeapsă sub limita de 500
unități convenționale.
Suplimentar a invocat că, din contul inculpatului Josu Andrei urmează a fi
încasate și cheltuielile suportate de partea vătămată Doni Fiodor în legătură cu
acordarea asistenței juridice în instanța de apel, în sumă de 2 000 lei.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 februarie
2018, apelul declarat de partea civilă Doni Fiodor a fost respins ca nefondat, iar
apelul declarat de avocatul Scutelnic Valeriu în numele părții civile a fost respins ca
depus peste termen, cu menținerea sentinței.
4.1. Cu referire la apelul declarat de partea civilă, instanța de apel a indicat că,
Doni Fiodor în cadrul examinării cauzei, conform art.219 Cod de procedură penală, a
înaintat acțiune civilă împotriva inculpatului Josu Andrei prin care a solicitat
încasarea prejudiciului moral în sumă de 60 000 lei și a cheltuielilor de judecată în
2
sumă de 2 500 lei.
Prin sentință, prima instanță a dispus încasarea din contul lui Josu Andrei în
beneficiul lui Doni Fiodor a prejudiciului moral în sumă de 21 000 lei și a
cheltuielilor de judecată în sumă de 2 500 lei, în total suma de 23 500 lei.
Instanța de apel analizând argumentele părții civile Doni Fiodor în vederea
admiterii integrale a acțiunii civile, în coraport cu materialele cauzei, a constatat că
prima instanță just a soluționat acțiunea civilă în partea încasării prejudiciului moral
și a cheltuielilor judiciare, ținând cont de prevederile art.art.219 alin.(1), 225 Cod de
procedură penală, art.art.1398 alin.(1), 1422 alin.(1), (2), 1423 Cod civil.
La fel, instanța de apel a notat că, nu se poate stabili un preț pentru suferințele
produse părții vătămate, ca urmare a vătămărilor suferite și a zilelor de îngrijiri
medicale de care a avut nevoie pentru vindecare în urma accidentului rutier din
09 iunie 2017 comis de inculpatul Josu Andrei, din care motiv a ajuns la concluzia că,
prima instanță corect a dispus că, obligarea inculpatului Josu Andrei la plata unei
sume de 21 000 lei reprezintă o justă și echitabilă satisfacție a prejudiciului moral
suferit de partea vătămată, inclusiv ținându-se cont de invocările părții civile referitor
la faptul că din ziua accidentului nu are posibilitate să activeze, are nevoie permanent
de ajutor din partea celor apropiați și că a suportat intervenții chirurgicale, subliniind
că, în procesul de apreciere a daunelor morale urmează a se ține cont de faptul că
cuantumul prejudiciului moral nu poate constitui un prilej de îmbogățire fără just
temei pentru partea vătămată în dauna inculpatului.
Referitor la încasarea cheltuielilor de judecată, instanța de apel a atestat că,
prima instanță a soluționat această chestiune și a dispus încasarea din contul
inculpatului în beneficiul părții civile a sumei de 2 500 lei.
4.2. Cu referire la apelul suplimentar declarat de avocatul Valeriu Scutelnic în
numele părții civile Doni Fiodor, instanța de apel a indicat că, la 09 ianuarie 2018
partea civilă Doni Fiodor a declarat apel împotriva sentinței Judecătoriei Hîncești
sediul Ialoveni din 18 decembrie 2017.
În cadrul ședinței de judecată în instanța de apel din 14 februarie 2018 avocatul
Valeriu Scutelnic în interesele părții civile Doni Fiodor a depus apel suplimentar prin
care a solicitat aplicarea în privința inculpatului Josu Andrei a unei măsuri de
pedeapsă în limitele prevăzute de lege, cu admiterea integrală a acțiunii civile și
încasarea din contul acestuia a prejudiciului moral în sumă de 60 000 lei și a tuturor
cheltuielilor de judecată în sumă de 4 500 lei.
Totodată, instanța de apel a stabilit că, avocatul Scutelnic Valeriu a reprezentat
drepturile și interesele părții civile Doni Fiodor atât în cadrul ședințelor de judecată în
prima instanță, cât și în instanța de apel.
Astfel, instanța de apel cu trimitere la prevederile art.art.402 alin.(1), (5), 403,
230 alin.(2) Cod procedură penală, a indicat că, avocatul Scutelnic Valeriu a omis
termenul de declarare a apelului de 15 zile de la data pronunțării sentinței, în
contextul în care dânsul a participat în prima instanță și cunoștea despre data
pronunțării sentinței, iar partea civilă declarând apel nu și-a înlocuit apărătorul, din
care motive prevederile alin.(5) art.402 Cod procedură penală nu sunt aplicabile.
Partea civilă Doni Fiodor, în temeiul pct.6), 16) alin.(1) art.427 Cod de
procedură penală, a contestat cu recurs hotărârile adoptate, solicitând casarea parțială
a acestora, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie admisă integral acțiunea
3
civilă cu încasarea din contul inculpatului Josu Andrei a prejudiciului moral în sumă
de 60 000 lei și a cheltuielilor de judecată în sumă de 4 500 lei.
În motivarea recursului a invocat că, suma de 21 000 lei dispusă spre încasare
de prima instanță și menținută de instanța de apel, pentru compensarea prejudiciului
moral, nu reprezintă o satisfacție echitabilă pentru partea vătămată, or, în urma
acțiunilor inculpatului, lui Doni Fiodor i-a fost acordat grad de dizabilitate,
atestându-se faptul că capacitatea de muncă păstrată părții vătămate este de doar 65%.
Începând cu 09 iunie 2017, din ziua accidentului rutier și până în prezent, Doni
Fiodor nu are posibilitatea să activeze și are nevoie de ajutor permanent din partea
celor apropiați, a suportat un șir de intervenții chirurgicale, care sunt necesare de
efectuat și în viitor conform recomandărilor medicilor.
Mai invocă recurentul și faptul că, soția Doni Elena nu este angajată în câmpul
muncii, este pensionară și beneficiază de o pensie în sumă de doar 153 lei.
Susține partea civilă că, instanța de apel nu s-a expus asupra argumentului
invocat în apel referitor la încasarea din contul inculpatului a cheltuielilor de judecată
în sumă de 2 000 lei suportate în instanța de apel și asupra căreia urmează să se
expună instanța de recurs
Totodată, în susținerea celor invocate recurentul face trimitere la jurisprudența
CtEDO, hotărârea din 19.11.2009, în cauza Tonchev vs. Bulgaria.
Consideră că, urmează fi apreciate critic afirmațiile instanței de apel din pct.5.6
al deciziei, referitor la faptul că, ,,…Cu referire la prejudiciul moral solicitat de către
partea vătămată Doni Fiodor, instanța de apel notează că nu se poate stabili un preț
pentru suferințele produse acestuia, ca urmare a vătămărilor suferite și a zilelor de
îngrijiri medicale de care a avut nevoie pentru vindecare în urma accidentului rutier
din 09 iunie 2017 comis de inculpatul Josu Andrei. Astfel, instanța de apel
menționează că vătămările corporale medii suportate nu pot fi cuantificate, orice
sumă de bani neputând duce la refacerea integrală a integrității fizice și psihice a
părții vătămate. Așadar, în procesul de apreciere a daunelor morale urmează a se
ține cont de faptul că cuantumul prejudiciului moral nu poate constitui un prilej de
îmbogățire fără just temei pentru partea vătămată în dauna inculpatului…”,
deoarece suma de 60 000 lei, reprezintă suma de care are nevoie pentru continuarea
tratamentului.
Verificând argumentele recursului declarat în raport cu materialele cauzei,
Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente.
Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de
recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva
hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să
decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul este vădit
neîntemeiat.
Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin
hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de
drept formal și material.
Reieșind din conținutul recursului declarat, Colegiul penal constată că titularul
acestuia invocă temeiuri pentru recurs stipulate la pct.6), 16) alin. (1) art.427 Cod de
procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului
pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel când motivarea
4
soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar sau instanța a
admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței și când norma de drept
aplicată în hotărârea atacată contravine unei hotărâri de aplicare a aceleiași norme
date anterior de către Curtea Supremă de Justiție.
Însă Colegiul reține că, recurentul nu a indicat concret care sunt circumstanțele
prin care se constată că motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, care este
eroarea gravă de fapt, raportată la exigențele art.6 pct.111) Cod de procedură penală,
pe care a admis-o instanța de apel, care a afectat soluția instanței și exemple de
hotărâri ale Curții Supreme de Justiție în care norma de drept aplicată ar contraveni
normei de drept aplicate în speță, or, poziția instanței de recurs de a suplini din oficiu
recursul recurentului prin constatări subiective constituie o derogare de la principiul
contradictorialității în condițiile egalității armelor.
În acest context, Colegiul penal ține să menționeze că, instanța de recurs nu
este competentă să completeze din oficiu recursul ordinar al apărării cu circumstanțe
în fapt și în drept, care l-ar justifica.
Conform art.24 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu
este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și
nu exprimă alte interese decât interesele legii.
La fel, recurentul a invocat temeiuri pentru recurs stipulările din pct.6) alin.(1)
art.427 Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi
supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de
apel când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel
sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, criticând în
esență hotărârile adoptate de instanțele de fond în latura civilă.
Verificând alegațiile recurentului, în raport cu actele cauzei, Colegiul conchide
că acestea sunt neîntemeiate, iar instanța de apel la adoptarea soluției de respingere a
apelurilor a respectat prevederile legale, adoptând o soluție corectă și întemeiată.
Deci, Colegiul penal ține să menționeze că la această etapă, instanța de recurs
nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului
probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de
fond, aceasta fiind sarcina primordială a acestor instanțe.
La fel, Colegiul penal ține să menționeze că, instanța de apel examinând
argumentele invocate în apelul părții civile referitor la admiterea integrală a acțiunii
civile în raport cu sentința primei instanțe în partea încasării cheltuielilor de judecată în
sumă de 2 500 lei și prejudiciului moral în cuantum de 21 000 lei, corect a reținut ca
fiind în deplină concordanță cu principiul răspunderii civile delictuale care impune
reparația integrală, reală și efectivă a daunelor morale cu luarea în considerare a
urmărilor faptei, a naturii și duratei acestora.
Totodată, instanța de apel întemeiat a menținut argumentul primei instanțe,
care respingând solicitarea părții civile Doni Fiodor privind încasarea prejudiciului
moral în sumă de 60 000 lei, a indicat că acesta nu poate constitui un prilej de
îmbogățire fără just temei pentru partea vătămată în dauna inculpatului.
În acest context, instanța de recurs menționează că, despăgubirile pentru
prejudiciile morale se disting de cele pentru prejudiciile materiale prin faptul că
acestea nu se probează, ci se stabilesc de instanța de judecată prin evaluare.
În acest scop, pentru ca evaluarea să nu fie una subiectivă ori pentru a nu se
5
ajunge la o îmbogățire fără just temei, este necesar să fie luate în considerare
suferințele fizice și morale susceptibile în mod rezonabil care au fost cauzate prin
fapta săvârșită de inculpat, precum și de toate consecințele acesteia.
Anume în acest context, instanțele de fond au evaluat corect dauna morală
pentru Doni Fiodor în sumă de 21 000 lei, fiind luate în considerare suferințele fizice
ale acestuia, statutul părții vătămate în societate, gradul de vinovăție al autorului
prejudiciului, consecințele survenite, precum și măsura în care această compensare
poate aduce satisfacție părții vătămate.
Referitor la argumentul recurentului că, instanța de apel nu s-a expus asupra
argumentului invocat în apel referitor la încasarea din contul inculpatului a
cheltuielilor de judecată în sumă de 2 000 lei, instanța de recurs ține să menționeze că
acest argument a fost invocat în apelul avocatului Scutelnic Valeriu în numele părții
civile, care însă a fost respins ca depus peste termen, iar soluția de respingere a
apelului ca depus peste termen sau inadmisibil nu implică o verificare a hotărârii
atacate, întrucât instanța de apel nu poate proceda la o verificare de fapt și de drept a
acesteia decât în cadrul unui apel exercitat în mod legal.
Totodată, cu referire la hotărârea CtEDO din 19.11.2009, în cauza Tonchev vs.
Bulgaria, la care a făcut trimitere partea civilă, Colegiul ține să menționeze că,
admiterea parțială a acțiunii civile nu semnifică că recurentului i-a fost îngrădit
dreptul de a introduce o acțiune civilă alăturat de procesul penal.
În atare circumstanțe, raportând situația reținută în cauză la prevederile art.432
alin.(2) Cod de procedură penală, rezultă că lipsesc temeiuri de drept de casare a
hotărârii contestate și, prin urmare, se impune soluția inadmisibilității recursului
ordinar declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.
În corespundere cu art.432 alin.(1), (2) pct.4) Cod de procedură penală,
Colegiul penal,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de partea civilă Doni Fiodor,
împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 februarie 2018,
în cauza penală în privința lui Josu Andrei xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 05 octombrie 2018.
Președinte /semnătura/ Vladimir Timofti
Judecători /semnătura/ Anatolie Țurcan
/semnătura/ Elena Cobzac
Copia corespunde originalului,
Judecător Anatolie Țurcan
6