1ra-223/2019 — art. 264 al. 1 CP

1ra-223/2019 — art. 264 al. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-223/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

12 februarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte –Timofti Vladimir

Judecători – Cobzac Elena, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie și Boico Victor

judecând fără citarea părților recursurile ordinare, declarate de către avocatul

Buguța Elena în numele părții vătămate Țoncu Victor și de către avocatul Bobeica

Vasile în numele inculpatului Gorea Anatolie, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 septembrie 2018, în cauza penală

privindu-l pe

Gorea Anatolii xxxxx, născut la xxxxx,

domiciliat în mun. Chișinău, xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

Anatolii a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264

alin.(1) Cod Penal, fiindu-i numită pedeapsa, sub formă de amenda în mărime de

200 (două sute) unități convenționale, în sumă de 4 000 (patru mii) lei, fără privarea

de dreptul de a conduce mijloace de transport.

Acțiunea civilă a părții vătămate Țoncu Victor s-a admis în principiu, lăsându-

se spre examinare în ordinea procedurii civile, respectând prevederile art. art. 166 -

167 Cod de procedură civilă, la depunerea cererii în judecată.

octombrie 2016, aproximativ la ora 17:00 min., Gorea Anatolii, aflându-se în stare

treaz, cu permis de conducere valabil categoriei mijlocului de transport pe care-l

ghida, se deplasa cu automobilul personal de model „Renault Espase” cu numere de

înregistrare xxxxx pe str. Calea Moșilor din direcția str. Ismail spre str. Calea

Orheiului mun. Chișinău. În timpul deplasării, ajungând în perimetrul imobilului nr.

7 de pe str. Calea Moșilor conducătorul auto Gorea Anatolii n-a ținut permanent

seama de totalitatea factorilor ce caracterizau condițiile rutiere, existența unor

obstacole pe sectoarele drumului, intensitatea și nivelul de organizare îl traficului

rutier, de care va trebui să țină cont fiecare conducător la determinarea vitezei,

benzii de circulație și a modalității de conducere a vehiculului, prin ce a încălcat

1

cerințele art. 22 din Legea nr.131-XVI din 07.06.2007 privind siguranța traficului

rutier, care în alin. (4) stipulează, că participanții la trafic sunt obligați să manifeste

un comportament care să sigure fluența și siguranța traficului, să nu pericliteze

siguranța unor alți participanți la trafic, nu a apreciat corect situația reală pe

carosabilul în care se afla vehiculul la momentul respectiv, fiind sub incidența

indicatoarelor rutiere și 5.50.2 „Trecere nedirijată pentru pietoni”, ajungând chiar la

trecerea pentru pietoni semnalizată prin marcajul rutier corespunzător, prin ce a

încălcat prevederile pct. 45.1), 2) al Regulamentului Circulației Rutiere care

prevede, că conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de

viteză stabilită, ținând permanent seama de următorii factori: a) starea

psihofiziologică ce influențează atenția și reacția; b) dexteritatea în conducere ce i-ar

permite să prevadă situațiile periculoase, d) situația rutieră. 2) în cazul în care în

limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să

reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune in pericol siguranța traficului,

la fel, a încălcat și pct.3 Capitolul 1 Dispoziții Generale al Regulamentului

circulației rutiere care stipulează, participanții la trafic sunt obligați să respecte

regulile de circulație, semnificația mijloacelor semnalizare rutieră, semnalele și

indicațiile agentului de circulație, condițiile tehnice a prezentului Regulament și prin

acțiunile lor să nu cauzeze prejudicii altor participanți la trafic, să nu-i expună

pericolului, precum și să nu creeze neîntemeiat obstacole circulației care ar depăși

cele care sunt provocate de circumstanțe iminente, dar, continuând deplasarea și ca

urmare comis tamponarea pietonului Țoncu Victor, care traversa partea carosabil a

str. Calea Moșilor, din dreapta spre stânga relativ deplasării automobilului, la

trecerea de pietoni.

În rezultatul accidentului rutier, conform raportului de expertiză medico-legală

nr. 3202/D, cet. Țoncu Victor, i-au fost cauzate vătămări corporale manifestate prin

fractura astragalului pe stânga cu deplasare, care a putut fi cauzată în rezultatul

acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele

indicate și se califică ca vătămare medie.

La 30.11.2016, cet. Gorea Anatolii a fost pus sub învinuire, fiindu-i incriminat

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod penal, după semnele

calificative, încălcarea regulilor de securitate a circulației de către persoana care

conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămare

medie a integrității corporale și sănătății victimei Țoncu Victor.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, Rîșcani din 05 aprilie 2018, s-a dispus

înlăturarea omisiunii vădite în cuprinsul și dispozitivul sentinței Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani din 05 aprilie 2018, prin menținerea textului „se încasează

din contul inculpatului Gorea Anatolii, în contul statului, cheltuielile judiciare în

mărime de 84 lei”.

municipiului Chișinău, oficiul Principal, Valentina Ciobanu, avocatul Buguța Elena

în interesele părții vătămate, Țoncu Victor și de către apărătorul Gargotov Grigore

în comun cu inculpatul Gorea Anatolii.

2

3.1. În apelul declarat procurorul a invocat, că instanța de judecată, la stabilirea

pedepsei inculpatului Gorea Anatolii, în baza art. 264 alin.(1) Cod penal, nu a ținut

cont de faptul că acesta a săvârșit o infracțiune mai puțin gravă, având o experiență

în conducerea mijlocului de transport mai bine de 20 de ani.

Mai mult ca atât, indică acuzare, că, instanța de judecată în virtutea

circumstanțelor cazului, nu a aplicat față de condamnat pedeapsa complimentară,

privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport în conformitate cu

prevederile art. 65 Cod penal. Or, locul tamponării pietonului a avut loc în timp ce

ultimul traversa drumul regulamentar pe trecerea de pietoni.

În aceste circumstanțe, menționează acuzarea că, comportamentul inculpatului

denotă neatenția acestuia în timp ce se află în trafic, expunându-i la un pericol și

ceilalți participanți la trafic, iar privarea de dreptul de a conduce mijloace de

transport pe un anumit termen, ar ridica nivelul de responsabilitate și disciplină a

inculpatului.

De asemenea, indică apelantul că, instanța de judecată urma să încaseze

cheltuielile de judecată din contul condamnatului în conformitate cu prevederile art.

227 alin. (1) și art. 229 Cod procedură penală.

Solicită procurorul admiterea apelului, casarea sentinței și pronunțarea unei noi

hotărâri prin care a-i stabili inculpatului pedeapsa sub formă de amendă în mărime

de 300 unități convenționale, conform art. 65 alin.(1) Cod penal, cu privarea de

dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 1 an și a încasa din

contul inculpatului, în beneficiul statului cu titlu de cheltuieli judiciare suma de 84

lei, pentru efectuarea expertizei medico-legale în privința vătămate Țoncu Victor.

3.2 În motivarea apelului său avocatul Buguța Elena a indicat că, la judecarea

acțiunii civile în cadrul procesului penal instanța de fond a admis în principiu

acțiunea civilă urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța

în ordinea procedurii civile făcând trimitere la prevederile art. 225 alin. (3) Cod de

procedură penală.

Reieșind din prevederile art. 225, alin. (3) Cod de procedură penală, indică

avocatul că, instanța era obligată să soluționeze acțiunea civilă depusă de către

Țoncu Victor în cadrul procesului penal. Or, conform materialelor cauzei penale, s-a

reușit a proba faptul că în urma traumei cauzate în accidentul rutier din data de

25.10.2016, Țoncu Victor a fost internat în IMSP Institutul de Medicină Urgentă de

la data de 25.10.2016 până la data de 29.10.2016 cu diagnosticul fractura a corpului

osului astragal plantei stângi Hawkins II (S921).

În acest sens, menționează apelantul că, urmare a traumelor primite de către

Țoncu Victor, acesta a fost supus intervențiilor chirurgicale repetate, a urmat

multiple tratamente medicamentoase, kinetoterapie pasivă și activă menite să

diminueze efectele traumatismelor cauzate și stabilizarea stării sale de sănătate.

Urmare a circumstanțelor descrise, părții vătămate/părții civile Țoncu Victor i-au

fost cauzate prejudicii materiale ce sunt constituite din proceduri profilactice în

suma de 3.240 lei - tratament medicamentos, suplementar cheltuieli de kinetoterapie

la domiciliu - 2.500 lei (10 proceduri x 250 lei= 2.500 lei), în total cheltuieli de

3

tratament - 5.740 lei, cheltuielile legate de costul drumului tur-retur pentru

deplasarea către instituțiile medicale, instanța de judecată etc., în sumă de 1474,

cheltuielile legate de traducerea actelor prezentate în instanță, 1695 lei, inclusiv sub

forma venitului ratat în sumă de 4.484 Euro, precum și prejudicii morale în suma de

50.000 lei.

Solicită apărarea, admiterea apelului, casarea sentinței contestate și pronunțarea

unei noi hotărâri prin care a admite integral acțiunea civilă depusă în cadrul

procesului penal și a dispune, încasarea de la Gorea Anatolii în beneficiul lui Țoncu

Victor a sumei de 6.964 lei cu titlu de cheltuieli de tratament și îngrijire, încasarea

de la Gorea Anatolii în beneficiul lui Țoncu Victor cu titlu de venit ratat a sumei de

4.484 Euro în lei moldovenești conform cursului BN al RM, la momentul emiterii

hotărârii, încasarea de la Gorea Anatolii în beneficiul lui Țoncu Victor a sumei de

50.000 lei cu titlu de compensare pentru prejudiciul moral și fizic cauzat, încasarea

de la Gorea Anatolii în beneficiul lui Țoncu Victor a cheltuielilor legate de

judecarea pricinii în sumă de 1695 lei, cheltuieli suportate în legătură cu judecarea

acțiunii civile (traducerea actelor), dar și încasarea de la Gorea Anatolii în beneficiul

lui Țoncu Victor a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 5000 (cinci mii) lei.

3.3. În motivarea apelului său avocatul Gargotov Grigore a indicat că, instanța

de judecată nu a luat în considerație factorul principal că, partea vătămată Țoncu

Victor a apărut în fața automobilului, după ce acesta deja a trecut în totalmente de

el, Țoncu Victor a atacat automobilul din urmă și a lovit cu piciorul în aripa din

urmă a caroseriei, fapt care denotă că Gorea Anatolii nu are nici o vină cu cazul dat,

deoarece partea vătămată Țoncu Victor a avut toată situația în mâinile lui, a văzut

automobilul în fața sa care în totalmente a trecut de el și a avut toată posibilitatea de

a evita contactul, fapt care nu a făcut, dar din contra prin acțiunile sale violente, în

mod intenționat a agravat situația și nu a ținut cont că automobilul mergea pe banda

a treia și a trecut de linia de pietoni, Țoncu Victor aflându-se pe banda a doua nu se

oprește pe loc pentru a permite ca automobilul să treacă în totalmente, dar din

contra, în mod violent atacă automobilul și lovește cu piciorul stâng în aripa din

urmă a automobilului, ca probă servește, (f.d.12) din dosar care confirmă urmă de

încălțăminte și urmă de rezină care a rămas pe aripa automobilul, fapt care prin

acțiunile sale ilegale și în mod intenționat, în acțiunile lui Țoncu Victor sunt

calificate ca minium acțiuni ilegale ca „Huliganism” și el trebuie să ducă răspundere

conform legii în vigoare.

În al doilea rând, indică avocatul că, inculpatul Gorea Anatolii nu l-a călcat pe

Țoncu Victor cu roata, nu l-a atins nici cu o parte a automobilului, din contra Țoncu

Victor a atacat automobilul din urmă și a lovit cu piciorul în aripa din urmă a a/m

care se confirmă prin imaginile foto (f.d.12), care servesc ca probe la acest dosar,

care nu au fost combătute în ședința de judecată de nimeni, fapt care denotă ca

Gorea Anatolii a fost recunoscut vinovat în lipsa probelor.

De asemenea menționează apelantul că, în ședința de judecată vina lui Gorea

Anatolii nu a fost dovedită nici printr-un argument absolut, deoarece partea

vătămată pe cazul dat nu a dorit să explice nimic, a declarat numai un singur lucru

4

că nu știe ce s-a întâmplat cu dânsul, și nu știe cum și ce s-a petrecut. În acest caz,

dacă partea vătămată nu știe și nu explică nimic, atunci era de așteptat ca acuzarea

să înainteze careva alte probe, ce nu s-a realizat, nici un martor nu a fost prezent

pentru a demonstra vinovăția, fapt care denotă că vina inculpatului nu a fost

demonstrată și Gorea Anatolii urmează să fie achitat din lipsă de probe. Martorului

Gorea Veaceslav, a explicat toate circumstanțele cauzei care confirmă că inculpatul

nu este vinovat, din contra partea vătămată este vinovată prin acțiunile sale agresive

și violente și cu declarații dubioase și mincinoase „că nu ține minte nimic”.

În concluzie apelantul a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței

contestate și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima

instanță prin care inculpatul Gorea Anatolii să fie achitat, de comiterea infracțiunii

incriminate.

Rîșcani din 06 aprilie 2018, apărătorul Gargotov Grigorie în interesele inculpatului

Gorea Anatolii și inculpatul au declarat recurs comun, solicitând admiterea

recursului și casarea încheieri, invocând că la dosar nu sunt careva probe ce ar

indica că inculpatul este vinovat de comiterea infracțiunii indicate, din care

considerent, instanța nu putea pronunța o astfel de încheiere.

2018, a fost respins ca nefondat apelul procurorului în Procuratura municipiului

Chișinău, oficiul Principal, Valentina Ciobanu, admise inclusiv și din oficiu

conform art. 409 alin. (2) Cod procedură penală, apelul avocatului Buguța Elena în

interesele părții vătămate, Țoncu Victor și apelul apărătorului Gargotov Grigore în

comun cu inculpatul, casată sentința în partea soluționării acțiunii civile și

cheltuielilor de judecată și pronunțată în această partea o nouă hotărâre prin care a

fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de partea vătămată, Țoncu Victor și s-a

dispus încasarea din contul inculpatului Gorea Anatolii în beneficiul părții vătămate,

Țoncu Victor, suma de 50000 (cincizeci mii) lei, cu titlu de prejudiciu moral.

Prin aceiași decizie a fost admis recursul apărătorului Gargotov Grigore în

comun cu inculpatul, casată încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 06

aprilie 2018 și pronunțată o nouă hotărâre prin care demersul procurorului cu privire

la încasarea cheltuielilor judiciare în mărime de 84 lei, a fost respins.

În rest prevederile sentinței au fost menținute.

5.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel a indicat, că la pronunțarea

sentinței, instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și

just a tras concluzia că inculpatul a săvârșit anume infracțiunea imputată,

împrejurări care au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza

penală, fiind corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură

penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar

toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor și anume prin: -

declarațiile părții vătămate Țoncu Victor (f. d. 200-201 vol. I); - declarațiile

martorului Gorea Veaceslav (f.d. 199 verso vol. I); procesul - verbal de cercetare a

locului accidentului rutier din 20.09.2016, schema accidentului rutier, tabele foto

5

anexă la procesul - verbal de cercetare întocmit pe str. Calea Moșilor, mun.

Chișinău, în care au fost fixate un șir de date obiective a accidentului rutier, cum ar

fi locul comiterii accidentului, starea străzi, poziția autovehiculului implicat în

accident după comiterea accidentului rutier, deteriorările autovehiculului și alte date

confirmate ulterior prin declarațiile părții vătămate și altor materiale ale cauzei

penale, (f. d. 7-12 Vol. I); - raportul de expertiză medico-legală nr. 3202/D din

11.11.2016, cet. Țoncu Victor, i-au fost cauzate vătămări corporale manifestate prin

fractura a astragalului pe stânga cu deplasare, care a putut fi cauzată în rezultatul

acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele

indicate și se califică ca vătămare medie, (f .d. 42-43 Vol. I).

Totodată instanța de apel a considerat că nu pot fi reținute argumentele

apărătorului și a inculpatului, în partea în care au solicitat achitarea de comiterea

infracțiunii incriminate inculpatului, or din probele administrate și cercetate s-a

stabilit cu certitudine că Gorea Anatolii a săvârșit încălcarea regulilor de securitate a

circulației de către o persoană care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a

cauzat din imprudență o vătămare corporală medie a integrității corporale a unei

persoane, adică a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 264 alin. (1) Cod penal.

În ce privește pedeapsa stabilită inculpatului instanța de apel a reținut

constatările instanței de fond ca fiind întemeiate și anume că, a stabilit lui Gorea

Anatolii o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 200 unități convenționale

ținând cont de prevederile art. 10 al. 2 Cod penal și art. 64 Cod penal în redacția

veche, fără privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport, or conform

sancțiunii prescrise la art. 264 alin. (1) Cod penal, pedeapsa complementară cu (sau

fără) privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport se aplică numai în cazul

stabilirii pedepsei principale cu închisoare de până la 3 ani.

A fost respinsă solicitarea procurorului în partea aplicării pedepsei

complimentare în conformitate cu prevederile art. 65 Cod penal - privarea de dreptul

de a conduce mijloace de transport, or, conform sancțiunii prescrise la art. 264 alin.

(1) Cod penal, pedeapsa complementară cu (sau fără) privarea de dreptul de a

conduce mijloace de transport se aplică numai în cazul stabilirii pedepsei principale

cu închisoare de până la 3 ani.

Cu referire la cheltuielile invocate de către procuror în mărime de 84 lei, pentru

efectuarea expertizei medico-legale, la capitolul respectiv intervenind și recursul

comun al apărătorului Gargotov Gr. în comun cu inculpatul, declarat împotriva

încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 06 aprilie 2018, instanța de apel

a admis recursul, a casat încheierea și a respins demersul procurorului cu privire la

încasarea cheltuielilor judiciare în mărime de 84 lei. Or, raportul de expertiză, a fost

dispus, având la baza dispozițiile imperative prevăzute la art. 143 Cod de procedură

penală, astfel, instanța de apel reiterează că alin. (2) al normei indicate, în vigoare la

momentul comiterii faptei, prevedea că plata expertizelor judiciare efectuate în

cazurile prevăzute la alin.(1) se face din contul mijloacelor bugetului de stat.

Referitor la apelul declarat de către avocatul Buguța Elena în interesele părții

vătămate, Țoncu Victor, instanța de apel l-a apreciat ca fiind parțial întemeiat,

6

urmând a fi admis, sub aspectul soluționării acțiunii civile și anume, încasării

prejudiciului moral. Or, reieșind din prevederile art. 225 alin. (3) Cod de procedură

penală, instanța era obligată să soluționeze acțiunea civilă depusă de către Țoncu

Victor în cadrul procesului penal. Or, în cadrul procesului partea vătămată Țoncu

Victor a înaintat acțiune civilă împotriva inculpatului, solicitând încasarea sumei de

6964 lei cu titlu de cheltuieli de tratament și îngrijire, suma 4484 Euro, cu titlu de

venit ratat, suma de 50000 lei, cu titlu de prejudiciu moral, dar și suma de 1695 lei,

cu titlu de cheltuieli suportate în legătură cu acțiunea civilă și traducere.

Colegiul Penal a respins solicitarea apelantului în partea ce ține de încasarea

sumei de 6964 lei, cu titlu de cheltuieli de tratament și îngrijire reieșind din faptul

că, în cadrul ședinței instanței de apel s-a stabilit că inculpatul Gorea Anatolie a

achitat părții vătămate suma de 6000 lei și 100 de dolari SUA.

Totodată de către instanța de apel a fost respinsă și solicitarea privind încasarea

sumei de 4484 Euro cu titlu de venit ratat, or, conform art. 219 Cod de procedură

penală, venitul ratat nu a fost probat.

În continuare, instanța de apel a intervenit în sentință în partea prejudiciului

moral și a dispus încasarea din contul inculpatului Gorea Anatolii în beneficiul părții

vătămate a prejudiciul moral în mărime de 50000 lei or, instanța de fond, deși a

constatat existența temeiurilor legale și anume potrivit prevederilor art. 1422 și art.

1423 Cod penal, nu a ținut cont de suferințele psihice și morale la care a fost și este

supus Țoncu Victor nu a încasat prejudiciul moral în cuantum suficient reparației

prejudiciului.

ordinar avocatul Buguța Elena în numele părții vătămate Țoncu Victor și avocatul

Bobeică Vasile în numele inculpatului Gorea Anatolie.

6.1 În motivarea recursului avocatul Buguța Elena a invocat ca temei

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, prin care a solicitat

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu pronunțarea unei noi

hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care a admite integral

acțiunea civilă și a dispune, încasarea de la Gorea Anatolii în beneficiul lui Țoncu

Victor a sumei de 6.964 lei cu titlu de cheltuieli de tratament și îngrijire, încasarea

de la Gorea Anatolii în beneficiul lui Țoncu Victor cu titlu de venit ratat a sumei de

4.484 Euro în lei moldovenești conform cursului BN al RM, la momentul emiterii

hotărârii, încasarea de la Gorea Anatolii în beneficiul lui Țoncu Victor a

cheltuielilor legate de judecarea pricinii în sumă de 1695 lei, cheltuieli suportate în

legătură cu judecarea acțiunii civile (traducerea actelor), dar și încasarea de la Gorea

Anatolii în beneficiul lui Țoncu Victor a cheltuielilor de asistență juridică în sumă

de 5000 (cinci mii) lei.

6.2 Avocatul Bobeică Vasile în motivarea recursului său a invocat ca temei

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, prin care a

solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu pronunțarea unei

noi hotărâri, prin care a admite parțial acțiunea civila în partea ce ține de prejudiciul

moral, pe care îl consideră rațional în mărimea de 5000 lei invocând că, instanța la

7

încasarea unei sume exagerat de mare nu a ținut cont de circumstanțele cauzei, nu a

exemplificat care au fost suferințele psihice și morale la care a fost și este supusă

partea vătămată, nu a motivat în nici un fel gravitatea acestora, nefiind luate în

considerare circumstanțele cauzei.

alin. (1) pct. 11 Cod procedură penală, au depus referință procurorul și avocatul,

Buguta Elena, în interesele părții vătămate Țoncu Victor.

7.1 În referința sa procurorul pledează pentru inadmisibilitatea recursurilor

invocând că suma de 50000 lei, încasată de la inculpat în beneficiul părții vătămate,

cu titlu de prejudiciu moral, este una justificată. Or, această sumă s-a încasat în

strictă conformitate cu prevederile art. 1422,1423 Cod civil. Totodată, acuzarea mai

reține, că la aprecierea cuantumului prejudiciului moral vizat, instanța de apel a ținut

cont de circumstanțele cauzei, de caracterul și gravitatea suferințelor fizice și psihice

suportate de partea vătămată, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, și

care va avea efect, cât compensatoriu pentru partea vătămată, atât și în scopul

reeducării și corijării inculpatului.

Cu referire la alegațiile avocatului Buguța Elena, în interesele părții vătămate,

Țoncu Victor, acuzarea le consideră nejustificate, ori, aceste motive au fost obiect

de examinare în cadrul instanței de apel, și deci această instanță just s-a expus

asupra lor prin prisma prevederilor art. 219 Cod de procedură penală și art. 1422 și

art. 1423 Cod civil, iar ulterior, unele, respingându-le, ca fiind neîntemeiate.

7.2 În referința sa avocatul Buguța Elena pledează pentru inadmisibilitatea

recursului declarat de către avocatul Bobeică Vasile în interesele inculpatului,

invocând că nu întrunește exigențele prevăzute de art. 427 al. 1 pct. 6) și 8) Cod de

procedură penală.

Indică avocatul că, prin acțiunile inculpatului, partea vătămată, pe lângă faptul

că, a suferit un prejudiciu material, ultimul a avut de suportat suferințe morale în

urmă la ce consideră că, inculpatul urmează a fi obligat de a repara prejudiciul

cauzat părții vătămate.

motivele invocate, Colegiul penal lărgit conchide că, recursul avocatului Bobeică

Vasile, în interesele inculpatului urmează a fi respins ca inadmisibil, iar recursul

avocatului Buguța Elena în numele părții vătămate Țoncu Victor urmează a fi

admis, casată parțial decizia instanței de apel, în latura civilă cu dispunerea

rejudecării cauzei, în această parte, de către Curtea de Apel Chișinău, în alt

complet de judecată.

Potrivit dispoziției art. 434 Cod de procedură penală judecând recursul declarat

împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul lărgit al Curții Supreme de Justiție

verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialului din dosarul cauzei ținând

seama, după caz, de opinia părților expusă în referință ori în ședință, dacă au

participat la ea, și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs.

8

În speță se constată, că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au

declarat recurs ordinar în termen în conformitate cu art.422 Cod de procedură

penală.

Conform art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art.427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de

recurent.

În conformitate cu prevederile art.427 alin.(1) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel.

8.1 Cu referire la recursul declarat de către avocatului Bobeică Vasile, în

interesele inculpatului.

Potrivit dispoziției art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța

de recurs examinând recursul declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în

drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia.

Potrivit textului recursului declarat de către avocatului Bobeică Vasile, în

interesele inculpatului invocă, ca temei de casare a deciziei instanței de apel

prevederile art. 427 alin.1) pct. 6) Cod procedură penală și pct. 8) Cod de procedură

penală, însă în motivare acesta contestă decizia instanței de apel în latura admiterii

acțiunii civile.

Referitor la temeiul de recurs, invocat de către avocatul Bobeică Vasile, prin

prisma pct.6) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, care stabilește, că hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel, în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel, sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, sau

acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat

soluția instanței, Colegiul penal constată că, temeiul menționat nu și-a găsit

confirmare, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat

prevederile art. 414, 415, 417 alin.8) Cod de procedură penală, hotărârea cuprinzând

motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată.

Colegiul constată că temeiul prevăzut la pct. 6) al.1 art. 427 Cod procedură

penală la care se referă avocatului Bobeico Vasile nu persistă în cauză, deoarece din

decizia instanței de apel rezultă că probele administrate au fost analizate obiectiv și

a fost dat răspuns la toate argumentele apărării expuse în apel.

Colegiul penal lărgit reține că instanța de apel, în baza probelor cercetate și

verificate în ședința de judecată cu respectarea prevederilor art.100 alin.(4) Cod de

procedură penală, le-a dat o apreciere justă potrivit art.101, din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu

certitudine toate aspectele de fapt și de drept, corect ajungând la concluzia că fapta

comisă de către Gorea Anatolii întrunește elementele constitutive ale infracțiunii

prevăzute de art. 264 al.(1) Cod penal.

9

La concluzia enunțată instanța de apel a ajuns în rezultatul cercetării probelor,

descrise în pct. 5.1 al prezentei decizii, care au fost apreciate conform art.101 Cod

procedură penală, iar careva temei de a considera că concluzia instanței de apel este

eronată la caz lipsește.

Analizând materialele dosarului în raport cu temeiul de casare prevăzut la art.

427 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, precum că, nu au fost întrunite

elementele infracțiunii sau instanța a pronunțat o hotărâre de condamnare pentru o

altă faptă decât cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepția

cazurilor reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai blânde invocat de

către avocatului Bobeică Vasile, la fel nu poate fi reținut. Or, raportând respectiva

normă la situația în cauză, Colegiul conchide că acest temei nu și-au găsit

confirmare, nefiind stabilită presupusa eroare de drept invocată de recurent.

După cum rezultă din conținutul recursului, autorul acestuia nu este de acord cu

decizia în latura admiterii acțiunii civile și anume în partea ce ține de încasarea

prejudiciul moral în mărimea de 50000 lei indicând că, instanța la încasarea unei

sume exagerat de mare nu a ținut cont de circumstanțele cauzei, nu a exemplificat

care au fost suferințele psihice și morale la care a fost și este supusă partea

vătămată, nu a motivat în nici un fel gravitatea acestora, nefiind luate în considerare

circumstanțele cauzei.

În raport cu motivele invocate în recurs, care sunt declarative, Colegiul lărgit

constată că lipsește temei pentru implicarea instanței de recurs în sensul casării

hotărârii contestate în această parte, întrucât instanța de apel și-a motivat detaliat

soluția în pct. 127-132 a deciziei contestate astfel că, argumentele invocate de

recurent precum că suma de 50000 lei cu titlu de prejudiciu moral este exagerată, au

constituit obiect al examinării la judecarea cauzei în instanța de apel, și asupra

acestora instanța judecătorească s-a expus argumentat în hotărârea pronunțată, motiv

din care recursul avocatului Bobeică Vasile se respinge ca inadmisibil.

8.2 Cu referire a recursul declarat de către avocatul Buguța Elena, în

interesele părții vătămate Țoncu Victor.

Din conținutul recursului rezultă că, avocatul Buguța Elena, în interesele părții

vătămate, critică decizia instanței de apel, în latura civilă și solicitând admite

integrală a acțiunii civile cu dispunerea, încasării de la Gorea Anatolii în beneficiul

lui Țoncu Victor a sumei de 6.964 lei cu titlu de cheltuieli de tratament și îngrijire,

cu titlu de venit ratat a sumei de 4.484 Euro în lei moldovenești conform cursului

BN al RM, la momentul emiterii hotărârii, a cheltuielilor legate de judecarea pricinii

în sumă de 1695 lei, cheltuieli suportate în legătură cu judecarea acțiunii civile

(traducerea actelor), și a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 5000 (cinci

mii) lei.

Analizând decizia contestată, în raport cu normele relevante, Colegiul penal

lărgit, se va expune în limitele celor invocate în recursul declarat de avocatul Buguța

Elena, în interesele părții vătămate, constatând, că soluția instanței de apel în latura

civilă, în partea ce ține de respingerea încasării din contul inculpatului Gorea

Anatolii în beneficiul lui Țoncu Victor a sumei de 4484 Euro cu titlu de venit ratat,

10

este analizată în textul hotărârii judecătorești atacate, fiind reflectată în decizia

instanței de apel în pct. 123-126, instanța de apel expunându-se în mod argumentat

asupra acestei solicitări invocate în apel, argumente pe care instanța de recurs le

acceptă și le însușește.

Referitor la argumentele recursului declarat în latura civilă și anume în partea

cheltuielilor de tratament și îngrijire, și cheltuielilor de asistență juridică Colegiul

penal lărgit constată, că soluția instanței de apel în această partea nu este motivată.

Potrivit dispoziției art. 435 alin.(1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună

rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi

corectată de către instanța de recurs.

Recurentul invocă în recursul său temeiul prevăzut la art. 427 alin.(1) pct.6)

Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru

a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Colegiul penal lărgit, verificând legalitatea deciziei instanței de apel sub acest

aspect, constată că instanța, la examinarea apelurilor, nu a respectat întru totul

prevederile art. 414 alin.(1), 417 alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală, la

judecarea cauzei în apel în ce privește latura civilă, iar erorile admise în această

parte nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs.

Analizând conținutul deciziei contestate în latura civilă, în partea respingerii

încasării cheltuielilor de tratament și îngrijire, instanța de recurs, consideră că

recursul ordinar declarat de către avocatul Buguța Elena urmează a fi admis, cu

dispunerea rejudecării cauzei, în această parte, de către Curtea de Apel Chișinău, în

alt complet de judecată.

Rezumând situația de fapt, în raport cu argumentele recurentului în partea

respingerii încasării cheltuielilor de tratament și îngrijire, Colegiul lărgit atestă că,

soluția instanței de apel în această parte nu este suficient motivată, iar concluziile

formulate sunt contradictorii.

Conform materialelor cauzei penale se atestă, că partea vătămată în urma

traumelor cauzate în accidentul rutier a fost internat în Institutul de Medicină

Urgentă de la data de 25.10.2016 până la 29.10.2016 cu diagnosticul fractura

corpului osului astragal plantei stângi Hawkins II (S921).

Prin ordonanța din 01 noiembrie 2016 Țoncu Victor a fost recunoscut în

calitate de parte vătămată (f. d. 28 v. 1), în cadrul ședinței de judecată a înaintat

acțiune civilă prin care a solicitat încasarea din contul inculpatului a prejudiciului

cauzat în urm accidentului rutier, anexând cecuri și bonuri de plată (f. d. 98-168

v.1), iar în cererea de apel, suplimentar a solicit încasarea cheltuielilor pentru

asistență juridică în mărime de 5000 lei.

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 05 aprilie 2018, acțiunea

civilă a părții vătămate Țoncu Victor s-a admis în principiu, lăsându-se spre

examinare în ordinea procedurii civile, respectând prevederile art. art. 166 - 167 Cod

de procedură civilă, la depunerea cererii în judecată.

11

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 septembrie

2018, a fost admis apelul avocatului Buguța Elena în interesele părții vătămate,

Țoncu Victor casată sentința în partea soluționării acțiunii civile și cheltuielilor de

judecată și pronunțată în această partea o nouă hotărâre prin care a fost admisă

parțial acțiunea civilă înaintată de partea vătămată, Țoncu Victor și s-a dispus

încasarea din contul inculpatului Gorea Anatolii în beneficiul părții vătămate, Țoncu

Victor, suma de 50000 (cincizeci mii) lei, cu titlu de prejudiciu moral fiind respinsă

solicitarea apelantului în partea ce ține de încasarea sumei de 6964 lei, cu titlu de

cheltuieli de tratament și îngrijire.

Astfel, analizând situația de fapt, instanța de apel a concluzionat, că solicitarea

apelantului în partea ce ține de încasarea sumei de 6964 lei, cu titlu de cheltuieli de

tratament și îngrijire, urmează a fi respinsă pe motiv că, în cadrul ședinței instanței

de apel s-a stabilit că inculpatul Gorea Anatolie a achitat părții vătămate suma de

6000 lei și 100 de dolari SUA.

Analizând conținutul deciziei recurate, instanța de recurs constată că, instanța

de apel, nu s-a expus asupra argumentelor avocatului din apel și anume că, partea

vătămată Țoncu Victor a recunoscut la examinarea cauzei in instanța de fond că a

primit de la Gorea Anatolii doar suma de 3000 lei, după cum: 100 de dolari SUA,

iar restul în lei. Respectiv, suma integrală pe care a primit-o de la inculpat fiind

evaluată în lei moldovenești a constituit-o doar 3000 lei. Această sumă a fost

utilizată pentru suportarea cheltuielilor imediat în perioada operatorie la care a

fost supus Țoncu Victor. Mai mult decât atât, partea vătămată a fost supusă la două

operații consecutiv. Astfel, că suma de 3000 lei nu a fost suficientă pentru toate

cheltuielile suportate, iar prejudiciul material în sumă de 6.964 lei reprezintă suma

care a fost realmente suportată de către Țoncu Victor după intervențiile

chirurgicale la care a fost expus, pentru perioada de reabilitare, îngrijire și

tratament post operatoriu, pentru toate tratamentele necesare din perioada

următoare producerii accidentului rutier, cheltuieli pentru procurarea

medicamentelor, proceduri profilactice ce au constituit suma de 3240 lei –

tratament medicamentos suplimentar cheltuieli de kinetoterapie la domiciliu-2500

lei, în total 5740 lei.

Totodată, Colegiul penal lărgit constată că, au rămas fără apreciere și

argumentele avocatului din cererea de apel referitor la cheltuielile legate de costul

drumului tur-retur pentru partea vătămată, inclusiv procurarea motorinei pentru

deplasarea către instituțiile medicale, instanța de judecată etc. - în sumă de 1474

lei, cheltuielile legate de traducerea actelor prezentate în instanță - 1695 lei.

În opinia Colegiului penal lărgit aceste concluzii ale instanței de apel nu sunt

motivate suficient și contravin lucrărilor dosarului și prevederilor legale, în

rezultatul cărora instanța nu s-a expus asupra argumentelor invocate, astfel nefiind

examinat fondul apelului, fiind incident temeiul de casare prevăzut la art. 427 alin.

(1) pct. 6) Cod de procedură penală și anume când instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel.

12

În cazul dat, Colegiul penal lărgit consideră că, instanța de apel, având la

dispoziție o suma exactă solicitată de către partea vătămată, ca prejudiciu material

cauzat prin infracțiunea săvârșită de către inculpatul Gorea Anatolie a admis parțial

acțiunea civilă doar ce ține de prejudiciul moral, fără a-și motiva soluția și a se

expune asupra argumentelor părții vătămate care a negat faptul recuperării

prejudiciului de către inculpat și anume pentru tratament și îngrijire după externarea

din spital, luând ca bază doar afirmațiile inculpatului, fără a analiza și alte probe

conform art. 101 Cod de procedură penală.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit statuează că, erorile comise de către instanța

de apel, nu pot fi reparate de către instanța de recurs în prezenta procedură, deoarece

instanța de recurs nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza pe fond, substituind

instanța care a judecat apelul și pentru a nu admite astfel încălcarea prevederilor

procesual penale.

În asemenea circumstanțe, instanța de recurs consideră că, decizia instanței de

apel în cauza dată, urmează a fi casată în latura civilă în partea ce ține de

respingerea încasării din contul inculpatului Gorea Anatolii în beneficiul lui Țoncu

Victor a sumei de 6964 (șase mii nouă sute șaizeci și patru) lei, cu titlu de cheltuieli

de tratament și îngrijire și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 5000 (cinci)

mii lei din motivul nesoluționării fondului apelului în această parte, cu dispunerea

rejudecării cauzei în latura civilă de către aceiași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile

art.436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele

acesteia: să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile

legii procesual-penale asupra tuturor motivelor invocate în apel și recurs în ce

privește latura civilă; să verifice și să aprecieze profund probele prezentate instanței

în susținerea recuperării prejudiciului material cu titlu de cheltuieli de tratament și

îngrijire și cheltuielile de asistență juridică, în strictă conformitate cu cerințele legii;

să le dea apreciere cuvenită în ansamblu, cu argumentarea admisibilității sau

inadmisibilității fiecărei probe examinate în ce privește latura civilă; și să pronunțe o

hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art.417 Cod de

procedură penală.

Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către avocatul Bobeica

Vasile în numele inculpatului Gorea Anatolie.

Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Buguța Elena în numele

părții vătămate Țoncu Victor.

Casează, parțial, decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18

septembrie 2018, în latura civilă, în partea ce ține de respingerea încasării din contul

inculpatului Gorea Anatolii în beneficiul lui Țoncu Victor a sumei de 6964 (șase mii

nouă sute șaizeci și patru) lei, cu titlu de cheltuieli de tratament și îngrijire și

13

cheltuielile de asistență juridică în sumă de 5000 (cinci) mii lei, în cauza penală

privindu-l pe Gorea Anatolii xxxxx, cu dispunerea rejudecării cauzei, în această

parte, de către Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

În rest prevederile hotărârii contestate se mențin.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac în partea dispunerii rejudecării

cauzei, în rest, fiind irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 14 martie 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Cobzac Elena

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Boico Victor

14