2rh-183/14 — contestarea actului administrativ, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la muncă și repararea prejudiciului moral

prima instanță: S. Bleșceaga dosarul nr. 2rh-183/14

instanța de apel: N. Craiu, L. Bulgac, A. Minciuna

instanța de recurs: Iu. Sîrcu, V. Macinskaia, I. Vîlcov

Î N C H E I E R E

06 august 2014 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu,

Judecătorii Tamara Chișca – Doneva, Valentina Clevadî,

Ion Druță, Maria Ghervas

examinînd, fără citarea părților, cererea de revizuire depusă de către Levința

Ion,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Levința Ion împotriva

Serviciului Vamal al Republicii Moldova cu privire la contestarea actului

administrativ, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la

muncă și repararea prejudiciului moral,

împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 18 decembrie 2013, prin

care recursul declarat de către Levința Ion a fost recunoscut inadmisibil,

c o n s t a t ă

La 20 decembrie 2012 Levința Ion a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Serviciului Vamal cu privire la anularea ordinului de sancționare,

restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la muncă și

repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, dînsul a activat în cadrul

Biroului Vamal Chișinău, în calitate de inspector vamal Aeroport, Biroul Vamal

Chișinău.

Prin ordinul nr. 1188-p din 17 decembrie 2012 dînsului i-a fost aplicată

sancțiune disciplinară – eliberarea din serviciu în organul vamal.

Din conținutul ordinului menționat, rezultă că dînsul a fost eliberat din funcție

în temeiul art. 26 lit. g) Legea serviciului în organele vamale și art. 206 al. (1) lit. d)

Codul muncii, pentru săvîrșirea acțiunilor care au prejudiciat autoritatea Serviciului

Vamal și încrederea publicului față de integritatea, imparțialitatea și eficacitatea

sistemului vamal al Republicii Moldova, fiind invocat faptul implicării dînsului în

extoarcerea și medierea transmiterii ilegale unor colaboratori de poliție de frontieră

a sumei 150 dolari SUA de la cetățeanul turc Mehmet Yusul pentru permiterea

trecerii postului vamal a unor persoane de naționalitate turcă.

Consideră reclamantul ordinul Serviciului Vamal nr. 1188-p din 17

decembrie 2012, prin care a fost eliberat din funcția de inspector al Postului vamal

Aeroport, Biroul Vamal Chișinău, ilegal și solicită anularea acestuia cu restabilirea

sa în funcția deținută, încasarea de la pîrît în beneficiul său a salariului pentru

absența forțată de la muncă și compensarea prejudiciului moral în mărime de 50 000

lei și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 18 iulie 2013 acțiunea a

fost respinsă.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 11 septembrie 2013 apelul declarat

de către Levința Ion a fost respins și menținută hotărîrea primei instanțe.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 18 decembrie 2013 recursul

declarat de către Levința Ion a fost recunoscut inadmisibil.

La 11 aprilie 2014 Levința Ion a depus cerere de revizuire împotriva

încheierii Curții Supreme de Justiție din 18 decembrie 2013, cerînd admiterea

cererii, casarea hotărîrilor judecătorești și emiterea unei noi hotărîri de admitere a

acțiunii.

Revizuentul în motivarea cererii de revizuire a indicat că instanțele de

judecată la examinarea prezentului litigiu nu au constatat și elucidat pe deplin

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii, totodată făcînd

trimitere la art. 449 lit. b) CPC.

Studiind materialele dosarului și verificînd argumentele invocate în cererea

de revizuire, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire neîntemeiată și care urmează a fi

respinsă ca fiind inadmisibilă, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care

au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au

fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins

toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării

anterioare a pricinii.

Verificînd temeinicia motivului de revizuire invocat de către revizuient

raportat la prevederile art. 449 lit. b) CPC, instanța de recurs relevă că acesta nu este

concludent și rezidă în interpretarea abuzivă a prevederilor art. 449 CPC.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție reține că în cazul temeiului prevăzut de art. 449 lit. b) CPC,

invocat de revizuient, este important ca circumstanțele sau faptele date existente

obiectiv pînă la data pronunțării hotărîrii, să fie confirmate prin prezentarea unor

probe concludente. Esențial este că circumstanțele sau faptele noi prezentate ca

temei de revizuire să influențeze esențial soluția dată de instanță, în sensul că nu

orice circumstanțe sau fapte noi pot servi drept temei de revizuire, ci doar acelea

care sunt esențiale pentru judecarea justă a cauzei.

Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție relevă că motivul de revizuire invocat de către Levința Ion

precum că instanțele de judecată la examinarea prezentului litigiu nu au constatat și

2

elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii, nu

poate fi admis deoarece nu cade sub incidența prevederilor art. 449 lit. b) CPC.

Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră că prezenta cerere de revizuire este în esență un

recurs ordinar în care revizuientul invocă drept temei de revizuire unele fapte avînd

drept scop mai curînd să obțină o nouă examinare a pricinii decît o procedură de

revizuire în sensul art. 449-453 CPC.

În același timp, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție reține că procedura de revizuire prevăzută de art. art.

449-453 CPC servește scopului înlăturării lacunelor și omisiunilor justiției care

urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile art. 6 paragraf 1 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, fiind respectat principiul securității raporturilor juridice, care

semnifică, potrivit jurisprudenței degajate de Curtea Europeană a Drepturilor

Omului, între altele, că o soluție definitivă al oricărui litigiu nu urmează a fi

rediscutată. Excepție de la acest principiu poate fi doar cazul cînd reexaminarea este

necesară în virtutea circumstanțelor fundamentale și obligatorii (speța Brumărescu

contra României, hotărârea din 28 octombrie 1999).

Securitatea juridică presupune respectarea principiului recunoscut res

judicata (lucrului judecat), care implică regula finalității hotărârilor definitive și

irevocabile, adică imposibilitatea oricărei părți de a pretinde o redeschidere a

procedurilor interne privind o hotărâre judecătorească irevocabilă și obligatorie

exclusiv cu scopul obținerii a unei noi examinări a pricinii în fond.

În această ordine de idei, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține că admiterea cererii de

revizuire depuse de către Levința Ion, în lipsa unor circumstanțe fundamentale și

obligatorii, ar însemna încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a

drepturilor celorlalte părți la un proces echitabil, garantate de art. 6 paragraf 1 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărîrea Curții Europene

a Drepturilor Omului în speța Popov (2) contra Moldovei din 06 decembrie 2005,

definitivă din 06 martie 2006.

Astfel, din considerentele menționate și avînd în vedere faptul că temeiul

invocat de către revizuientul Levința Ion este în contradicție cu prevederile art. 449

lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind

inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e

3

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către

Levința Ion împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 18 decembrie 2013

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Levința Ion împotriva

Serviciului Vamal al Republicii Moldova cu privire la anularea ordinului de

sancționare, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la

muncă și repararea prejudiciului moral.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Tamara Chișca - Doneva

Valentina Clevadî

Ion Druță

Maria Ghervas

4