ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 18.09.2018

1reab-46/2018 — art. 58-1 lit. b CP RSFSR

HOTĂRÂRE
18.09.2018
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 58-1 lit. b CP RSFSR
Temei legal
art. 453 alin. 1, 457 alin. 3 CPP
Citează această cauză
1reab-46/2018 — art. 58-1 lit. b CP RSFSR (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1reab-46/2018

18 septembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte: Timofti Vladimir,

Judecătorii: Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena și Boico Victor,

a judecat, fără citarea părților, recursul în anulare declarat de Procurorul

General Adjunct, Roșioru Mircea, prin care se solicită casarea sentinței

Tribunalului militar al armatei nr. 21 din 21 decembrie 1942, în cauza penală în

privința lui

Cupciac Andrei xxxxx, xxxxx

Termenul de examinare a cauzei:

Instanța de recurs în anulare: 11.07.2018 – 18.09.2018

1942, Cupciac Andrei a fost condamnat în baza art. 58-1 „b” Cod penal al RSFSR, la

pedeapsă capitală.

pentru faptul că, fiind mobilizat la 23 iunie 1941 în armata roșie, în luna februarie

1942, a fost delegat împreună cu un grup de ostași în s. Carpovka, regiunea

Stalingrad, la muncă în cariera de extragere a nisipului pentru necesitățile

frontului și nedorind să-și exercite serviciul militar, la 02 septembrie 1942, când

armata germană a ocupat s. Carpovka, el s-a predat nemților.

Ulterior, a acceptat propunerea nemților și a devenit polițist în lagărul din

apropierea localității Berezovskii, r-nul Calaci, unde se dețineau prizonierii

armatei roșii, aflați în plen.

La 22 noiembrie 1942 unitățile armatei roșii au ocupat localitatea

Berezovschii, inculpatul Cupciac Andrei fiind reținut ca polițist.

Prin acțiunile sale, inculpatul Cupciac Andrei a săvârșit infracțiunea

prevăzută de art. 58-1 „b” Cod penal al RSFSR, trădare de patrie.

Cod de procedură penală, declară recurs în anulare, solicitând casarea sentinței cu

încetarea procesului penal și reabilitarea lui Cupciac Andrei.

În susținerea argumentelor formulate, Procurorul General Adjunct a invocat

că în materialele dosarului nu se conțin probe care ar confirma că inculpatul

Cupciac Andrei, prin acțiunile sale a prejudiciat potențialul militar, independența

1

statală sau inviolabilitatea teritorială a URSS, deci probele administrate nu sunt

suficiente pentru calificarea acțiunilor inculpatului în baza art. 58-1 „b” CP al

Susține recurentul, că sentința de condamnare a fost pronunțată luându-se

la bază declarațiile inculpatului, nefiind cercetate și alte mijloace de probă.

Concomitent, instanța de judecată a încălcat dreptul inculpatului la apărare,

deoarece cauza a fost examinată în lipsa apărătorului, prezența căruia era

obligatorie.

Astfel, consideră recurentul că, condamnarea lui Cupciac Andrei constituie

un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărârea

pronunțată, fiind încălcat dreptul la un proces echitabil.

invocate, Colegiul penal lărgit consideră că recursul urmează a fi admis din

următoarele considerente.

Potrivit art. 452 alin. (1), coroborat cu art. 453 alin. (1) Cod de procedură

penală, Procurorul General și adjuncții lui, pot declara la Curtea Supremă de

Justiție recurs în anulare împotriva hotărârii judecătorești irevocabile după

epuizarea căilor ordinare de atac.

Hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării

erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental

în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată.

La 30 decembrie 1992, a intrat în vigoare Legea nr. 1225-XII din

08 decembrie 1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice.

Colegiul penal lărgit menționează că, potrivit art. 3 al Legii nominalizate,

sunt declarate nevinovate și urmează a fi reabilitate în fața societății și reintegrate

în drepturi, indiferent de locul de trai în prezent, toate persoanele care, în perioada

dintre 7 noiembrie 1917 și 23 iunie 1990, au fost supuse represiunilor politice în

baza deciziilor organelor de stat judiciare sau extrajudiciare pentru „trădare de

patrie”.

Sub acest aspect, Colegiul penal reține că, prin sentința Tribunalului militar

al armatei nr. 21 din 21 decembrie 1942, Cupciac Andrei a fost condamnat pentru

săvârșirea infracțiunii de „trădare de patrie” în lipsa elementelor infracțiunii

incriminate.

Rezultă că, instanța a ignorat în mod vădit principiile și normele unanim

recunoscute și fundamentale ale unui proces penal echitabil, conform cărora orice

persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, de către o instanță imparțială,

care va hotărî asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptate

împotriva sa.

Ținând cont de cele constatate și de prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. b)

Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit găsește prezente în speța vizată

motive întemeiate de a interveni în hotărârea judecătorească irevocabilă de

condamnare a lui Cupciac Andrei în baza art. 58-1 „b” Cod penal al RSFSR, cu

casarea acesteia, iar în temeiul prevederilor art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, dispune încetarea procesului penal, din motiv că există

2

circumstanțe care exclud tragerea persoanei la răspundere penală și reabilitarea

condamnatului.

Prin urmare, în temeiul circumstanțelor nominalizate, recursul în anulare

devine pasibil admiterii, cu casarea totală a hotărârii irevocabile contestate, ca

fiind afectată de un viciu fundamental și dispunerea încetării procesului penal, din

motiv că sunt prezente circumstanțe care exclud tragerea la răspundere penală.

alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit,

Se admite recursul în anulare declarat de Procurorul General Adjunct,

Roșioru Mircea, se casează sentința Tribunalului militar al armatei nr. 21 din

21 decembrie 1942, cu încetarea procesului penal în privința lui Cupciac Andrei

xxxxx, condamnat în baza art. 58-1 „b” Cod penal al RSFSR.

Cupciac Andrei xxxxx, este reabilitat în fața societății și reintegrat în

drepturi.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 18 septembrie 2018.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Boico Victor

3

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2020-09-15
0,94
1reab-85/2020 — art. 58-1 lit. b CP al RSFSR.
Dosarul nr. 1reab-85/2020 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 15 septembrie 2020 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Timofti Vladimir, Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, Ţ
CSJ 2018-06-19
0,94
1reab-28/2018 — art. 58-1 lit. b CP al RSFSR
Dosarul nr. 1reab-28/2018 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 19 iunie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte – Toma Nadejda, Judecători – Cobzac Elena, Timof
CSJ 2018-06-12
0,94
1reab-11/2018 — art.58-1a CP al RSFSR
Dosarul nr.1 reab - 11/2018 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 12 iunie 2018 mun. Chişinău Colegiul lărgit în următoarea componenţă: preşedinte Toma Nadejda judecători Timofti Vladimir Alerguş Constantin Ţurcan Anat
CSJ 2018-12-18
0,94
1reab-68/2018 — art.54-1b CP al RSSU
Dosarul nr.1 reab - 68/2018 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 18 decembrie 2018 mun. Chişinău Colegiul lărgit în următoarea componenţă: preşedinte Timofti Vladimir judecători Toma Nadejda Ţurcan Anatolie Cobzac Ele
CSJ 2020-12-15
0,94
1reab-138/20 — art. 58-1a CP RSFSR
Dosarul nr. 1reab-138/20 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 15 decembrie 2020 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit în următoarea componență: Președinte: Timofti Vladimir, Judecătorii: Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, C
Sursă