1ra-949/2018 — art. 236 alin. 1 CP

1ra-949/2018 — art. 236 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-949/2018

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

24 iulie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

președinte - Nicolae Gordilă,

judecătorii - Constantin Alerguș, Elena Covalenco, Iurie Diaconu, Ion

Guzun,

judecând, fără participarea părților, recursul ordinar declarat de

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, prin

care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

05 decembrie 2017, în cauza penală în privința lui

Costru Dmitrii XXXXX, născut la

XXXXX, originar și domiciliat în orașul

XXXXX, str-la XXXXX, XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

instanța de fond: 06.07.2017-02.10.2017;

instanța de apel: 24.10.2017-05.12.2017;

instanța de recurs: 18.04.2018-24.07.2018.

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală

legal executată.

C O N S T A T Ă:

2017, adoptată în ordinea prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală,

Costru D. a fost condamnat în baza art. 236, alin. (1) Cod penal, la 3 ani și 6 luni

închisoare, iar conform prevederilor art. 90 alin. (1) Cod penal, executarea

pedepsei aplicate a fost suspendată condiționat cu un termen de probă de 3 ani.

perioada lunii ianuarie 2017-17.05.2017, Costru D., aflându-se în mun. Chișinău

și urmărind scopul realizării intențiilor sale infracționale de punere în circulație

a semnelor bănești false, și anume a bancnotelor emise de organul autorizat al

unui stat străin, a pus în circulație bancnote falsificate cu valoarea nominală a

câte 100 dolari SUA, utilizate pentru efectuarea plăților, contra echivalentului a

50% dolari veritabili din valoarea nominală a bancnotelor false, în sumă totală

de 6 600 dolari SUA, în următoarele circumstanțe:

La 28.02.2017, în urma achizițiilor de control efectuate de către

investigatorul sub acoperire cu pseudonimul ”Vitalii Ivanov”, de la Costru D.,

au fost achiziționate 10 bancnote cu nominalul 100 dolari SUA, cu seria și

1

numărul: FB 84769135 D B2; FB 98075603 D B2; FC 84593670 A C3; FE 47536911

B E5; FE 84357629 B E5; FC 83947675 A C3; FB 58136974 D B2; FD 95378416 C

D4; FE 63591847 B E5; FE 75439891 BE5, și la 01.03.2017 au fost achiziționate

încă 10 bancnote cu nominalul 100 dolari SUA, cu seria și numărul: FB 86597431

D B2; FB 79651438 D B2; FB 86597431 D B2; FD 85971634 C D4; FD 87564399 C

D4; FC 69375140 A C3; FC 48679533 A C3; FC 48679533 A C3; FC 36789451 A

C3 și FC 94715688 A C3, care ulterior au fost ridicate de către organul de

urmărire penală și fiind dispusă expertiza criminalistică, conform raportului de

expertiză nr. 34/12/1 -R-1311, s-a stabilit că ”(...)cele 20 bancnote cu nominalul 100

dolari SUA, anul de emisie 2003, au fost confecționate din hârtie simplă fără inserți

textili încorporați în suport, cu folosirea formei de tipar de tip plan-ofset, nu la

întreprinderea specializată în confecționarea banilor și hârtiilor de valoare”.

La 17.05.2017, Costru D., fiind supus percheziției corporale în cadrul

reținerii în temeiul prevederilor art. 166 Cod de procedură penală, la acesta, de

către organul de urmărire penală, au fost depistate și ridicate 21 bancnote cu

valoare nominală a câte 100 dolari SUA, cu seria și numărul: FE 59687319 B, FB

98075603 D, FD 85971634 C, FE 63591847 B, FD 87564399 FD 39468157 C, FB

96834715 D, FC 13496897 A, FD 68395177 C, FB 58136974 D, FD 97563814 C, FE

31678922 B, FB 75986121 D, FB 94653807 FD 76583941 C, FC 46758917 A, FE

57369842 B, FD 85971634 C, FB 86597431 D, FC 84593670 A, FD 97156384 C, în

urma căreia fiind dispusă expertiza criminalistică, potrivit raportului de

expertiză nr. 34/12/1-R2789, s-a stabilit că, cele 21 bancnote cu nominalul 100

dolari SUA, anul de emisie 2003 ”(...) au fost confecționate din două părți de hârtie

simplă fară inserți textili încorporați în suport, cu folosirea formelor de tipar de tip plan-

ofset, nu la întreprinderea specializată în confecționarea banilor și hârtiilor de valoare”.

Ulterior, în cadrul acțiunilor de urmărire penală, efectuate cu

investigatorul sub acoperire cu pseudonimul Vitalii Ivanov, la 20.06.2017, de

către organul de urmărire penală, au mai fost ridicate 25 bancnote cu nominalul

100 dolari SUA, cu seria și numărul: FC 95187643 A C3, FB 84769135 D B2, FD

63981754 C D4, FB 67159348 D B2, FE 64391758 B E5, FC 94715688 A C3, FD

73861945 C D4, FC 69375140 A C3, FC 46758917 A C3, FC 83947675 A C3, FB

61794853 D B2, FE 75439891 B E5, FC 74198655 A C3, FC 95187643 A C3, FE

31678922 B E5, FB 86597431 D B2, FB 67159348 D B2, FE 71986324 B E5, FE

59687319 B E5, FB 64837950 D B2, FC 78496193 A C3, FB 94653807 D B2, FD

93746518 C D4, FD 68395177 C D4, FC 46758917 A C3, anul de emisie 2003, care

au fost achiziționate de la Costru D., în cadrul măsurilor speciale de investigații,

astfel ca în urma dispunerii expertizei criminalistice în privința bancnotelor

nominalizate, a fost întocmit raportul de expertiză nr. 34/12/1-R-3316 din

21.06.2017, potrivit căruia ”(...)25 bancnote cu nominalul 100 (una sută) dolari SUA,

anul de emisie 2003, au fost confecționate din două părți de hârtie simplă fară inserți

2

textili încorporați în suport, cu folosirea formelor de tipar de tip plan-ofset, nu la

întreprinderea specializată în confecționarea banilor și hârtiilor de valoare”.

acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care Costru D. condamnat în baza art. 236

alin. (1) Cod penal, la 5 ani închisoare, iar în temeiul art. 90 alin. (1) Cod penal,

executarea pedepsei aplicate să fie suspendată condiționat pe un termen de

probă de 5 ani.

Totodată, acuzatorul de stat a solicitat încasarea din contul inculpatului

a cheltuielile judiciare în sumă de 6 300 lei, formate din cheltuielile suportate

pentru efectuarea expertizelor.

În motivarea apelului declarat, procurorul a indicat că pedeapsa aplicată

de către prima instanță este prea blândă, iar cheltuielile de judecată suportate

de către stat în cauză urmează să fie încasate din contul inculpatului.

2017, apelul declarat a fost respins ca fiind nefondat, cu menținerea sentinței

fără modificări.

pedepsei, instanța de fond a ținut cont de prevederile art. 6, 7, 16, 61, 75-78, 90

Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, care se atribuie la

categoria infracțiunilor grave prin prisma prevederilor art. 16 Cod penal, de

gradul social redus al faptei, de personalitatea inculpatului, care a recunoscut

integral vinovăția, s-a căit sincer, a solicitat examinarea cauzei în baza art. 3641

Cod de procedură penală, anterior nu a fost judecat (f.d. 25), la evidenta

medicului narcolog și psihiatru nu se află (f.d. 26).

Astfel, instanța de apel a concluzionat că, instanța de fond a fixat corect

pedeapsa inculpatului prin prisma art. 236 alin. (1) Cod penal, coroborat cu art.

3641 alin. (8) Cod de procedură penală, sub formă de 3 ani și 6 luni închisoare,

cu suspendarea executării pedepsei în baza art. 90 alin. (1) Cod penal pe un

termen de probă de 3 ani, cu obligația să nu-și schimbe domiciliul fără

consimțământul organului competent.

Instanța de apel a respins alegația procurorului precum că inculpatului

urmează să-i fie aplicată o pedeapsă mai aspră de 5 ani închisoare, cu

suspendarea executării pedepsei în baza art. 90 alin. (1) Cod penal pe un termen

de probă de 5 ani, or, instanța de fond a individualizat pedeapsa corect, în

limitele fixate de Partea Generală și Partea Specială a Codului penal, a ținut cont

de faptul că inculpatul anterior nu a fost judecat, a recunoscut vinovăția, s-a căit

sincer, de faptul că la caz nu se atestă circumstanțe agravante.

La caz, instanța de apel, efectuând o analiză complexă a circumstanțelor

cauzei și a personalității inculpatului, urmărind în acest sens comportamentul

3

său în viața socială, ținând cont de pericolul social reprezentat de fapta comisă,

consideră că în coraport cu fapta comisă, urmările prejudiciabile ale faptei și

personalitatea inculpatului, corijarea și reeducarea acestuia este posibilă prin

pedeapsa stabilită de instanța de fond.

Cât privește încasarea cheltuielilor judiciare pentru efectuarea

expertizelor nr. 34/12/1-R-1311 din 06.03.2017 (f.d. 234-236, vol. II), nr. 34/12/1-R-

2789 din 22.05.2017 (f.d. 246-248, vol. II), nr. 34/12/1-R-3316 din 21.06.2017 (f.d. 8-

10, vol. III) din contul inculpatului, instanța de apel a conchis că, acestea sunt

trecute în contul statului, or, normele procesual penale nu prevăd achitarea din

contul inculpatului a cheltuielilor judiciare care constituie cheltuieli de

expertiză obligatorie, iar la caz, expertiza a fost dispusă de către organul de

urmărire penală pentru a determina culpabilitatea lui Costru D. în comiterea

infracțiunii de punere în circulație a semnelor bănești – dolari SUA, bancnote

emise de organul autorizat al unui stat străin, false, constituind cheltuieli

inerente efectuării urmăririi penale, ce urmează a fi suportate de către stat.

care, invocând temei de drept prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de

procedură penală, solicită casarea acesteia, cu remiterea cauzei la rejudecare în

instanța de apel, într-un alt complet de judecată.

În motivarea recursului declarat, autorul acestuia invocă argumente

similare celor indicate anterior în apel și descrise la pct. 3. al prezentei decizii,

suplimentar menționând că, acuzarea consideră că, decizia instanței de apel în

partea ce ține de soluția dispusă pe caz cu privire la cheltuielile judiciare

suportate de efectuarea expertizelor pretinse de la inculpat este neîntemeiată și

contrară normelor procesuale.

În aceste circumstanțe se conchide că decizia instanței de apel este pasibilă

casării în baza temeiurilor invocate în dispoziția art. 427 al. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, deoarece hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, instanța nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în cererea

de apel.

Totodată, acuzarea consideră greșită soluția instanțelor de fond cu privire

la pedeapsa numită inculpatului, prin urmare modalitatea de motivare a

soluției pe cauza dată fără a constata careva temeiuri legale privind aplicarea

unei pedepse în derogare de la principiile procesual penale, denotă faptul că

instanța a pronunțat o soluție eronată, prin ce se constată că s-a aplicat

pedeapsa greșit individualizată contrar prevederilor legale, fapt care se

regăsește în dispoziția pct. 10) al. (1) art. 427 Cod de procedură penală.

6.1. În cauză dată nu au fost depuse referințe.

4

Colegiul penal lărgit consideră că acesta urmează a fi respins, din următoarele

considerente.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând

recursul instanța este în drept să respingă recursul ca inadmisibil, cu

menținerea hotărârii atacate.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427,

fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația

condamnaților.

Precum a fost menționat supra, recurentul invocă temei pentru recurs

pct. 6), 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care stipulează că,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul în care instanța de apel nu

s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și s-au aplicat pedepse individualizate

contrar prevederilor legale.

Analizând aceste temeiuri în raport cu motivele invocate în recurs,

Colegiul penal constată că acestea nu și-au găsit confirmare la examinarea

recursului declarat, lipsind temeiuri de implicare a instanței de recurs în sensul

casării hotărârii contestate.

În fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii,

fiind legală și întemeiată.

Prin urmare, Colegiul penal atestă că, autorul recursului nu contestă

starea de fapt stabilită de instanțele de fond și nici încadrarea juridică a

acțiunilor inculpatului, din care considerente nu se va pronunța referitor la

aceste aspecte, însă critică hotărârea contestată în partea modului de executare

a pedepsei stabilite inculpatului, solicitând excluderea prevederilor art. 90 Cod

penal și în partea neîncasării din contul acestuia a cheltuielilor de judecată.

Colegiul penal consideră, că temeiul invocat de către recurent și prevăzut

la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, nu și-a găsit confirmarea la

examinarea recursului declarat, dat fiind faptul, că instanța de apel la

examinarea cauzei a respectat prevederile art. art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8)

Cod de procedură penală și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel, cuprinzând și motivele pe care se întemeiază soluția

adoptată. Din textul deciziei recurate se constată, că instanța de apel, a cercetat

toate probele prezentate, apreciindu-le din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, utilității acestora și care în ansamblul lor, au confirmat

corectitudinea condamnării inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii

imputate.

5

Mai mult, instanța de recurs, analizând textul deciziei atacate constată, că

la stabilirea pedepsei instanțele ierarhic inferioare au acordat deplină eficiență

prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, instanța de apel motivându-și

soluția în sensul art. 415 Cod de procedură penală, just menținând sentința

atacată.

Prin urmare, Colegiul penal va respinge ca fiind neîntemeiate

argumentele recurentului cu referire la faptul că, instanțele de fond incorect au

aplicat în privința inculpatului prevederile art. 90 Cod penal, considerând că

pedeapsa aplicată nu este proporțională cu gravitatea infracțiunii săvârșite.

Astfel, Colegiul penal consideră, că în mod just instanța de apel a

menținut sentința primei instanțe, concluzionând că la soluționarea chestiunii

cu privire la pedeapsa inculpatului, instanța echitabil a stabilit categoria și

măsura de pedeapsă, relevând în cuprinsul sentinței circumstanțele cauzei și

anume gradul prejudiciabil al faptei comise, persoana celui vinovat,

circumstanțele cauzei care atenuează răspunderea, corect menționând că

scopul pedepsei poate fi atins fără punerea în executare a pedepsei.

Așadar, Colegiul penal reține că, lui Costru D. în baza art. 236 alin. (1)

Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsa închisorii pe un termen de 3 ani și 6 luni,

iar în temeiul art. 90 Cod penal, executarea acesteia a fost suspendată

condiționat pe un termen de probă de 3 ani.

Conform alin. (1) art. 90 Cod penal, în vigoare la momentul judecării

cauzei, prevedea că, la stabilirea pedepsei cu închisoare pe un termen de cel

mult 5 ani pentru infracțiunile săvârșite cu intenție și de cel mult 7 ani pentru

infracțiunile săvârșite din imprudență, instanța de judecată, ținând cont de

circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu

este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune

suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului, indicând

obligatoriu în hotărâre motivele condamnării cu suspendare condiționată a

executării pedepsei și termenul de probă, iar aceste prevederi potrivit

dispoziției alin. (4) al aceleiași norme nu se aplică în cazul persoanelor care au

săvârșit infracțiuni deosebit de grave și excepțional de grave, precum și în cazul

recidivei.

Revenind la prezenta speță, Colegiul menționează că, sancțiunea art. 236

alin. (3) Cod penal, în baza cărui a fost condamnat Costru D., la data comiterii

infracțiunii prevedea pedeapsa cu închisoare de la 5 la 10 ani, iar potrivit

prevederilor art. 16 alin. (4) Cod penal, aceasta face parte din categoria

infracțiunilor grave, în speță nefiind prezentă starea de recidivă.

Respectiv, după ce a stabilit pedeapsa potrivit tuturor criteriilor generale

de individualizare a pedepsei, continuând operațiunea de individualizare cu

privire la săvârșirea infracțiunii, ținând cont de circumstanțele cauzei și de

6

persoana celui vinovat, instanța de judecată poate dispune neexecutarea

pedepsei aplicate vinovatului. Astfel, suspendarea condiționată, ca mijloc de

individualizare a executării pedepsei, conferă instanței de judecată posibilitatea

ca, pe lângă stabilirea cuantumului pedepsei, să se pronunțe și asupra modului

de executare.

Condițiile privind acordarea suspendării condiționate a executării

pedepsei prevăzute de art. 90 Cod penal se referă la: pedeapsa aplicată și natura

infracțiunii; circumstanțele cauzei și persoana infractorului, aprecierea instanței că

scopul poate fi atins și fără punerea în executare acesteia.

Astfel, faptul că inculpatul a comis o infracțiune gravă, a recunoscut vina

(cauza fiind examinată în ordinea prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală), s-a

căit sincer de cele comise, au permis instanței de judecată, să-i aplice lui Costru

D. o pedeapsă echitabilă, care corespunde prevederilor art. 7, 61, 75 și 90 Cod

penal, hotărâre, pe care Colegiul penal o apreciază ca fiind corectă și legală.

Prin urmare, ținând cont de toate împrejurările cauzei, având în vedere

atât principiul umanismului, prevăzut de art. 4 Cod penal, cât și prevederile

art. 61 alin. (2) Cod penal, instanța de recurs consideră că nu este rațională

executarea pedepsei reale cu închisoare de către inculpat, iar instanța de apel

just a conchis de a menține aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, fiindu-i

suspendată condiționat executarea pedepsei pe termenul de probațiune,

deoarece careva interdicții la aplicarea acestei norme nu se atestă.

Cât privește alegațiile recurentului cu referire la faptul că, instanțele de

judecată greșit au interpretat prevederile normei legale în ce privește

neîncasarea de la inculpat a cheltuielilor de judecată, Colegiul penal atestă că,

art. 143 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că expertiza se dispune și se

efectuează în mod obligatoriu pentru constatarea circumstanțelor enumerate în

aliniatul nominalizat, inclusiv și în cazul când prin alte probe nu poate fi stabilit

adevărul în cauză (art. 143 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală).

De asemenea, potrivit art. 75 alin. (3) al Legii nr.68 din 14.04.2016, cu privire

la expertiza judiciara si statutul expertului judiciar, potrivit căruia, în cauzele

penale, cheltuielile pentru efectuarea expertizei sânt suportate de către

ordonatorul expertizei judiciare din bugetul alocat, cu excepția cazurilor

prevăzute la art.142 alin.(2) din Codul de procedură penală al Republicii

Moldova.

Alineatul (7) a normei citate, stipulează că, plata cheltuielilor de judecată

pentru efectuarea expertizelor judiciare suportate din bugetul de stat se face

conform procedurii prevăzute de legislația de procedură.

Potrivit art. 227 alin. (1) și (3) și 229 alin. (1) Cod de procedură penală,

cheltuieli judiciare sunt cheltuielile suportate potrivit legii pentru asigurarea

bunei desfășurări a procesului penal, care se plătesc din sumele alocate de stat

7

dacă legea nu prevede altă modalitate. Totodată, cheltuielile judiciare sunt

suportate de inculpat sau sunt trecute în contul statului.

Prin urmare, Colegiul penal reține că, instanța de apel corect a menținut

sentința inclusiv și în această parte, or, plățile necesare întru efectuarea

rapoartelor de expertiză nr. 34/12/1-R-1311 din 06.03.2017; 34/12/1-R-2789 din

22.05.2017 și nr. 34/12/1-R-3316 din 21.06.2017, în sumă de 6 300 lei, urmează a

fi achitate din sumele alocate de stat.

Concomitent, Colegiul remarcă că recursul repetă textul apelului

acuzatorului de stat și argumentele expuse în recurs au fost anterior invocate

în apel, iar instanța de apel pe deplin le-a examinat și, apreciind toate probele

în ansamblu, s-a pronunțat argumentat și detaliat asupra lor și a căror reiterare

nu mai este necesară (jurisprudența CtEDO, cauza Rebait și alții c. Franței, din

25.02.1995, nr. 26564/1995).

Prin urmare, instanța de recurs conchide că concluziile la care a ajuns

instanța de apel privitor la menținerea sentinței de condamnare a inculpatului

Costru D. cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, sunt obiective și

întemeiate, nefiind identificată prezența vreunei erori judiciare invocate de

recurent, care ar putea servi drept temei de casare a deciziei contestate.

Prezența circumstanțelor nominalizate permit instanței de recurs să

concluzioneze asupra respingerii ca inadmisibil a recursului declarat.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 decembrie 2017, în cauza

penală în privința lui Costru Dmitrii XXXXX, cu menținerea hotărârii atacate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 24 august 2018.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecătorii Constantin Alerguș

Elena Covalenco

Iurie Diaconu

Ion Guzun

8