1ra-285/2018 — Art. 190 al. 4 CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani din 31 mai 2017, cauza fiind judecată în procedura prevăzută de art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, Nicolaescu Constantin, a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute pe art. 190 alin.(4) Cod penal, cu stabilirea pedeapsei sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani și 9 luni cu executarea pedepsei într-un penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a exercita activitatea economică pe un termen de 3 ani. În temeiul art. 90 Cod penal, pedeapsa sub formă de închisoare stabilită lui Nicolăescu Constantin, a fost suspendata condiționat pe un termen de probațiune de 3 ani și nu va fi executată dacă condamnatul în termenul de probă nu va comite o nouă infracțiune și prin purtare exemplară va confirma încrederea acordată, obligându-1 pe Nicolaescu Constantin să nu-și schimbe domiciliul fără acordul organului competent.

Pentru a pronunța sentința instanța de fond a stabilit, că Nicolăescu Constantin XXX la data de 28 iunie 2011, aflându-se la depozitul situat pe str. XXX din or. XXX, mun. Chișinău, ce aparține cet. Mironica Nicolae, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, acționând cu intenție directă îndreptată la atingerea scopului stabilit, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările și dorind în mod conștient survenirea lor, sub pretext de chirie, a luat de la ultimul 220 de suporturi telescopice la prețul de 350 lei fiecare, în total 77000 lei, eliberându-i și o recipisă în acest sens, pe care nu le-a restituit până în prezent, cauzându-i astfel părții vătămate o daună materială în proporții mari.

Sentința a fost atacată, de către procuror și de către avocatul Rotaru Vitalie în comun cu inculpatul Nicolăescu Constantin - În motivarea apelului, procurorul a indicat că, sentința nominalizată este neîntemeiată, sub aspectul stabilirii pedepsei care nu corespunde pericolului social al faptei săvârșite de inculpat, fiind prea blândă. Instanța nu a ținut cont de scopul pedepsei care primordial trebuie să restabilească echitatea socială și să prevină săvârșirea de noi infracțiuni atât din partea condamnatului cât și a altor persoane. 1 Astfel, instanța de judecată la adoptarea acestei hotărâri nu a luat în considerație factorii care au influențat inculpatul la comiterea acestei infracțiuni și anume: nu este încadrat în câmpul muncii, obține surse de trai prin activități temporare, neperiodice și nestabile, nu este exclus că și prin modalități ilegale, nu are careva ocupație permanentă care să-l caracterizeze din punct de vedere pozitiv. Indica acuzarea, ca în cauza dată nu există și nu au fost stabilite careva circumstanțe excepționale sau alte circumstanțe care ar micșora esențial gravitatea faptei inculpatului, precum și careva circumstanțe atenuante prevăzute de art.76 Cod Penal. În concluzie, procurorul a solicitat casarea sentinței cu adoptarea unei noi hotărâri, prin care Nicolăescu Constantin să fie condamnat în baza art.190 alin.(4) Cod penal, cu numirea unei pedepse sub formă de 4 ani 9 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis cu privarea de dreptul de a exercita activitatea economică pe un termen de 3 ani. - În motivarea apelului avocatul a indicat că, instanța incorect a ajuns la concluzia că cet. Nicolăescu Constantin se face vinovat de infracțiunea incriminată. Nu a fost constatat cuantumul prejudiciului material cauzat care este de facto mai mic decât suma menționată în rechizitoriu. A solicitat, al recunoaște culpabil pe Nicolăescu Constantin în săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 190 alin. (2) Cod penal, în baza art. 126 și art. 10 Cod penal, cu încetarea procesului penal și aplicarea Legii nr.210 cu privire la amnistie, având în vedere ca inculpatul a solicitat examinarea cauzei penale în procedură simplificată în baza art. 364/1 CPP cât și faptul că presupusul prejudiciu material nu este de 77 000 lei ci mai mic estimativ fiind evaluat la suma de 55000 lei fapt constatat prin analiza minuțioasă a pieții cât și prin anexele prezentate în cadrul examinării cauzei. Acest fapt este adeverit și de materialele prezentate de către partea acuzării, potrivit cărora (f. d. 20) partea vătămată inițial declară că i-a fost adus un prejudiciu material de 100 000 mii lei pentru ca mai apoi să declare incert prejudiciul de 77 000 lei. La fel indica apelantul, ca urmează a fi luat în considerație și faptul că barele telescopice erau uzate iar prețul unei bare uzate, fapt confirmat și de către partea vătămată, nu depășea și nici nu depășește 250 lei.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09 noiembrie 2017, a fost respins ca fiind nefondat, apelul procurorului. A fost admis apelul avocatului Rotaru Vitalie în comun cu inculpatul Nicolăescu Constantin, casată sentința primei instanțe cît și încheierea protocolară din 03.04.2017 privind examinarea cauzei în baza art. 364/1 Cod procedură penală în cauza penală de învinuire a lui Nicolaescu Constantin în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 190 alin. (4) Cod penal și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează: S-a dispus încetarea procesului penal de învinuire a lui Nicolaescu Constantin XXX în comiterea infracțiunilor prevăzute de art.190 alin.(2) lit. c) Cod penal, conform prevederilor art. 2 al Legii nr. 210 din 29 iulie 2016 privind amnistia, în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova. 4.1. Pentru a se pronunța instanța de apel a menționat că, instanța de fond nu a îndeplinit strict cerințele dispozițiilor art.3641 alin. (1) și (4) Cod de procedură penală, opțiunea primei instanțe privind judecarea cauzei potrivit procedurii enunțate, a fost viciată. Or, potrivit prevederilor art.364/1 Cod de procedură penală inculpatul trebuie să recunoască săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu, în totalitate, inclusiv și suma prejudiciului cauzat, fapte ce la caz nu se regăsesc, fiind contestate, inclusiv 2 și de partea vătămată, care în ședința instanței de apel a declarat, că bunurile sustrase valorează 55000 lei, iar prejudiciul i-a fost restituit integral în valoare de 77000 lei, care include și prejudiciul moral. În atare circumstanțe, instanța de apel a considerat necesar de a casa încheierea protocolară a instanței de fond din 03.04.2017 privind examinarea cauzei în procedură simplificată, conform art.364/1 Cod procedură penală - în baza probelor cercetate în cadrul urmăririi penale, examinând cauza în procedură generală, prevăzută de prima instanță, cu audierea inculpatului, părții vătămate și cercetarea probelor scrise anexate la materialele cauzei penale. Astfel, analizând în cumul circumstanțele cauzei, probele cercetate în cadrul ședinței instanței de apel, audiind inculpatul, partea vătămată, instanța de apel a CONSTATAT că, Nicolaescu Constantin la data de 28 iunie 2011, aflându-se la depozitul situat pe str. XXX din or. xXX, mun. Chișinău, ce aparține cet. Mironica Nicolae, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, acționând cu intenție directă îndreptată la atingerea scopului stabilit, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările și dorind în mod conștient survenirea lor, sub pretext de chirie, a luat de la ultimul 220 de suporturi telescopice la prețul de 250 lei fiecare, în total 55 000 lei, eliberându-i și o recipisă în acest sens, pe care le-a însușit, cauzându-i astfel părții vătămate o daună materială considerabilă. Astfel, acțiunile inculpatului urmează a fi încadrate în baza art.190 alin. (2) lit. c) Cod penal - ca escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune sau abuz de încredere, săvârșită cu cauzarea de daune în proporții considerabile. Or, s-a stabilit, că valoarea bunurilor sustrase constituie 55 000 lei, dar nu 77000 lei după cum i s-a înaintat în învinuire inculpatului, ultimul achitând suma dată care include și prejudiciul moral, care nu poate fi inclus la calcularea prejudiciului material cauzat prin infracțiune. Potrivit art.126 Cod penal, prejudiciul cauzat corespunde calificativului - prejudiciu considerabil, dar nu în proporții mari. Fiind audiat în ședința de judecată în apel, inculpatul Nicolaescu Constantin a susținut integral declarațiile prezentate în instanța de fond potrivit cărora, a recunoscut vina în comiterea infracțiunii însă nu a recunoscut cuantumul prejudiciului cauzat, a explicat, că a recuperat părții vătămate prejudiciul cauzat, inclusiv și cel moral, se căiește de cele comise, solicitând aplicarea prevederilor legii privind amnistia. Pe lângă recunoașterea vinovăției inculpatului, vina acestuia se confirmă și prin probele cercetate în instanța de apel și anume: declarațiile părții vătămate Mironică Nicolae, depozițiile martorului Cacic Sergiu, precum și: - recipisa, scrisă personal de inculpatul Nicolaescu Constantin pe copia buletinului de identitate, din care rezultă, că a primit pe un termen de 21 zile 220 de suporturi telescopice de la Mironica Nicolae, transmițându-i avans suma de 1000 lei; - procesul-verbal de recunoaștere a persoanei din 12 octombrie 2016, prin care partea martorul Cacic Sergiu l-a recunoscut pe Nicolaescu Constantin ca fiind persoana care a însușit suporturile telescopice (f.d.65); - plângerea părții vătămate Mironica Nicolae, adresată către IP Strășeni, din care rezultă, că prejudiciul material cauzat în rezultatul infracțiunii constituie suma de 100 000 lei, ce include costul a 220 suporturi telescopice și plata pentru arenda până la ziua depunerii plângerii - 06.11.2015 (f.d.20); 3 - conform extraselor din anunțurile publicitare pe piața republicii Moldova costul unui suport telescopic este de la 130- la 170 lei (f.d.137-140). Cumulul de probe pertinente și concludente prezentate în sprijinul învinuirii și enumerate mai sus dovedesc în întregime vinovăția inculpatului Nicolaescu Constantin în comiterea faptelor imputate. Totodată, instanța de apel a considerat întemeiate argumentele apărătorului privind cuantumul prejudiciului material cauzat, ținând cont de cele stabilite în cadrul cercetării judecătorești în apel, și anume: declarațiile părții vătămate, care a confirmat că costul suporturilor telescopice sustrase este de 55 000 lei, iar suma de 22 mii lei i-a fost achitată de inculpat cu titlu de prejudiciu moral - venitul ratat. Din anunțurile publicitare pe piața republicii Moldova costul unui suport telescopic este de la 130 - la 170 lei, or alte probe ce ar confirma că valoarea prejudiciului este anume de 77000 lei după cum i-a fost înaintată învinuirea la materialele cauzei lipsesc. Or, acestea au fost indicate din cuvintele părții vătămate, care în plângerea sa a declarat că suma prejudiciului constituie 100 000 lei, inclusiv cu venitul ratat, ulterior, a înaintat acțiune civilă, solicitând încasarea prejudiciului material în valoare de 328 350 lei (f.d. 115-116), totodată conform recipisei (f.d.132), prejudiciul material în valoare de 77 000 lei, inclusiv și prejudiciul moral a fost recuperat integral, partea vătămată nu are careva pretenții în privința inculpatului, circumstanțe, care în cumul urmează a fi tratate în favoarea inculpatului, or, alte probe, concludente și pertinente ce ar confirma costul unui suport telescopic, altul decât declarațiile părții vătămate și înscrisurile nominalizate, lipsesc, iar acel fapt, că partea vătămată a declarat, că le-a procurat cu prețul de 350 lei fiecare, însă, ținând cont de uzura acestora, de prețul de piață, au ajuns la concluzia că prejudiciul cauzat este de 55000 lei, și cel moral 22000 lei, ce în total constituie suma de 77 000 lei. În astfel de circumstanțe instanța de apel a considerat vinovăția inculpatului dovedită pe deplin și a încadrat acțiunile acestuia în baza art.190 alin.(2) lit. c) Codul penal - „ escrocheria, dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, săvârșită cu cauzarea de daune materiale în proporții considerabile. Instanța de apel a constatat că, în cadrul ședinței de judecată în instanța de fond, inculpatul a depus cerere privind liberarea de pedeapsă penală în legătură cu intervenirea actului de amnistie, indicând că a recunoscut integral vina în comiterea infracțiunii incriminate și se căiește sincer de cele comise, a achitat (f.d.136). Totodată, în instanța de apel inculpatul, avocatul acestuia, partea vătămată, și avocatul acestuia prin cerere au solicitat aplicarea în privința inculpatului a Legii privind amnistia, indicând că careva pretenții față de inculpat nu au acesta restituind prejudiciul cauzat. Prin urmare, instanța de apel, a constatat că inculpatul întrunește cerințele prevăzute la art. 1 din Legea RM nr. 210 din 29.07.2016 și cade sub incidența prevederilor art. 2 din Legea menționată, în lipsa careva impedimente prevăzute la art. 10 din lege. Or, partea vătămată a declarat, că nu are pretenții față de inculpatul care i-a achitat integral prejudiciul material și moral, solicitând la fel, aplicarea amnistiei în privința ultimului. În acest context, instanța de apel notează că infracțiunea a fost comisă la data de 28.11.2011, adică până la adoptarea Legii RM nr. 210 din 29.07.2016 „privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova”. Infracțiunea prevăzută de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, face parte din categoria infracțiunilor grave, dar careva restricții în aplicarea legii privind amnistia 4 la caz lipsesc. În cadrul ședinței de judecată în instanța de apel, inculpatul și-a manifestat căința sinceră și acordul privind aplicarea în privința sa a actului amnistiei.

Nefiind e acord cu decizia instanței de apel, procurorul, făcînd trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, declară recurs ordinar, prin care solicită casarea cesteia, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel. Recurentul invocă dezacordul cu decizia pronunțată motivînd că, sunt prezent probe de învinuirea inculpatului în baza art. 190 alin. (4) Cod penal, iar instanța de apel neîntemeiat a ajuns la concluzia recalificării în art. 190 alin. (2) Cod penal, ori prin declarațiile părții vătămate și a martorului este cert probat că inculpatul a săvîrșit infracțiunea prevăzută de art. 190 alin. (4) Cod penal. Totodată, instanța de apel a invocat precum că pe piața din RM, costul unui suport telescopic este de la 130 lei la 170 lei, recurentul consideră această concluzie greșită, ori la caz nu au fost administrate probe conform normelor procesuale ce ar dovedi faptul invocat.

Judecînd recursul ordinar în raport cu materialele cauzei și temeiurile invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că, acesta urmează a fi admis din următoarele considerente. Potrivit art. 435 alin. (2) lit. a) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța admite recursul, casează, parțial sau total, hotărârea atacată și menține hotărârea primei instanțe, când apelul a fost greșit admis. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Din conținutul recursului declarat de către procuror, rezultă că acesta critică decizia instanței de apel sub aspectul temeiului prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală – hotărîrea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept comisă de instanța de apel în cazul cînd hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția sau instanța de apel nu s- a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel; faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită- temei care își găsește reflectare în decizia contestată. Reieșind din prevederile art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond, fiind obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Conform art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției. Deci, potrivit materialele cauzei, Colegiul penal lărgit constată că, inițial în ședința preliminară din 20.02.2017, avocatul inculpatului cît și ultimul au solicitat examinarea cauzei în procedura generală (f.d. 167). Ulterior, la 10.03.2017, avocatul Rotaru Vitalie în numele inculpatului Nicolaescu Constantin, în ședință de judecată, a solicita amînarea examinării cauzei penale, motivînd că a apărut posibilitatea reală din partea inculpatului de a încheia o tranzacție de împăcare cu partea vătămată. La 03.04.2017, avocatul Rotaru Vitalie în numele inculpatului Nicolaescu Constantin, în ședință de judecată, a prezentat o cerere de examinarea cauzei în 5 procedura simplificată conform art. 264/1 Cod de procedură penală, cu solicitare de a anexa cererea scrisă personal de inculpatul Nicolaescu Constantin la materialele cauzei. Ulterior, tot la 03.04.2017, instanța de judecată a admis cererea inculpatului Nicolaescu Constantin privind examinarea cauzei în procedura simplificată, pe baza probelor administrate la faza de urmărire penală. Astfel, instanța de recurs menționează că, în fapt, Nicolaescu Constantin a recunoscut comiterea infracțiunii înaintate potrivit rechizitoriului prin cererea anexată la materialele cauzei penale (f.d. 132), solicitînd examinarea cauzei în procedura simplificată conform art. 364/1 Cod de procedură penală. Potrivit rechizitoriului, Nicolăescu Constantin XXX la data de 28 iunie 2011, aflându-se la depozitul situat pe str. XXX din or. XXX, mun. Chișinău, ce aparține cet. Mironica Nicolae, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, acționând cu intenție directă îndreptată la atingerea scopului stabilit, dându-și seama de erul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările și dorind în mod conștient survenirea lor, sub pretext de chirie, a luat de la ultimul 220 de suporturi telescopice la prețul de 350 lei fiecare, în total 77000 lei, eliberându-i și o recipisă în acest sens, pe care nu le-a restituit până în prezent, cauzându-i astfel părții vătămate o daună materială în proporții mari. Ulterior, cu cererea de apel a atacat avocatul Rotaru Vitalie în numele inculpatului Nicolaescu Constantin, solicitînd casarea sentinței primei instanțe de motiv că prejudiciul material cauzat părții vătămate este mai mic și urmează a fi recalificată infracțiunea din art. 190 alin. (4) la alin. (2) Cod penal. La 09.11.2017, instanța de apel, a admis apelul apărătorului inculpatului, a casat sentința primei instanțe și încheierea protocolară de admiterea examinării cauzei în procedura prevăzută de art. 364/1 Cod de procedură penală. Instanța de recurs relatează că, instanța de apel neîntemeiat a casat încheierea protocolară de admiterea examinării cauzei în procedura prevăzută de art. 364/1 Cod de procedură penală, ori potrivit declarațiilor date în ședința primei instanțe, inculpatul a recunoscut vina, prejudiciul invocat prin rechizitoriu l-a restituit (f.d. 179). Prin urmare, procedura examinării cauzei penale în prima instanță, a fost corectă fără care-va abateri procedurale la care instanța de apel se axa, menționînd că, ,,inculpatul nu a recunoscut total vina potrivit rechizitoriului”. Potrivit prevederilor art. 364/1 alin. (8) Cod de procedură penală, inculpatul care a recunoscut săvîrșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare. Prin urmare, pedeapsa stabilită inculpatului de către prima instanță de 4 ani 9 luni închisoare, se încadrează în limitele legale prevăzute de art. 364/1 Cod de procedură penală. Prin urmare, la individualizarea infracțiunii, precum și casarea încheierii protocolare privind examinarea cauzei în procedura simplificată, instanța de apel nu a respectat toate cerințele prevăzute de legea penală ce asigură aplicarea față de inculpat a unei pedepse echitabile, legale și individualizate, fapt ce constituie temei de casare a deciziei. În consecință, Colegiul va admite recursul ordinar și va menține sentința primei nistanțe, întrucît hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită- temei care își găsește reflectare 6 în decizia contestată – temei pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală.

În conformitate cu prevederile art. 431, 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală, Colegiul lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Cătălin Scutelnic, casează decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09 noiembrie 2017, în privința lui Nicolaescu Constantin și menține sentința Judecătoriei Chișinău din 31 mai 2017, conform căreia: Nicolaescu Constantin XXX, se recunoaște vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (4) Cod penal, cu aplicarea art. 3641 Cod de procedură penală, stabilindu-i-se pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani și 9 luni cu executarea pedepsei într-un penitenciar de tip semiînchis și cu privarea de dreptul de a exercita activitatea economică pe un termen de 3 ani. În temeiul art. 90 Cod penal, pedeapsa sub formă de închisoare stabilită lui Nicolaescu Constantin se suspendă condiționat pe un termen de probațiune de 3 ani și nu va fi executată dacă condamnatul în termenul de probațiune nu va comite o nouă infracțiune și prin purtare exemplară va confirma încrederea acordată, obligându-1 pe Nicolaescu Constantin să nu-și schimbe domiciliul fără acordul organului competent. Decizia este irevocabilă. Publicată integral la 03 aprilie 2018. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Ion Guzun Elena Covalenco Liliana Catan Iurie Diaconu 7