1ra-878/2018 — art.217 alin.4 lit.b CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.217 alin.4 lit.b CP
- Temei legal
- art.427 alin.1 pct.10 CPP
1ra-878/2018 — art.217 alin.4 lit.b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul 1ra-878/18
C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e
D E C I Z I E
17 iulie 2018 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
președinte – Nicolae Gordilă,
judecătorii – Constantin Alerguș, Elena Covalenco, Iurie Diaconu, Ion Guzun,
a judecat, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de procurorul în
Procuratura de Circumscripție Bălți, Liliana Pasat, prin care se solicită casarea
sentinței Judecătoriei Edineț, sediul Ocnița din 03 noiembrie 2017 și deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 31 ianuarie 2018, în cauza penală în
privința lui
Negru Vasile XXX,
născut la xxx, originar din r-nul Xxx, s. Xxx, domiciliat
în r-nul Xxx, s. Xxx.
Datele referitoare la termenul de examinare a
cauzei:
de la 27.07.2017 - pînă la 03.11.2017 (instanța de
fond);
de la 08.12.2017 - pînă la 31.01.2018 (instanța de
apel);
de la 03.04.2018 – pînă la 17.07.2018 (instanța de
recurs ordinar).
Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct.11) Cod de procedură penală legal
executată.
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Edineț, sediul Ocnița din 03 noiembrie 2017,
pronunțată în baza probelor administrate la faza de urmărire penală, potrivit
prevederilor art. 364 1 CPP, Negru Vasile a fost condamnat în baza art. 217
alin.(4) lit.b) Cod penal la 4 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita
activități ce țin de circulația drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora
pe un termen de 3 ani.
În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei stabilite a fost
suspendată condiționat pe un termen de probă de 3 ani.
Pentru a pronunța sentința instanța de fond a constatat că, Negru
Vasile urmărind scopul practicării activității privind circulația ilegală a
substanțelor narcotice, fără scop de înstrăinare, în primăvara an. 2017, pe lotul de
teren de lângă casă, situat în s. Xxx, r-nul Xxx, a semănat semințe ale plantei de
cânepă printre alte culturi agricole, pe care ulterior le-a îngrijit.
Astfel, la 16 iunie 2017, colaboratorii de poliție ai IP Ocnița în scopul
îndeplinirii Dispoziției MAI nr. 4-5618 din 29.05.2017 cu privire la organizarea și
1
desfășurarea operațiunii speciale „MAC-2017” și în conformitate cu prevederile
ordinului MAI nr. 59 din 05.03.2002, în scopul combaterii consumului și
traficului ilicit de droguri în special de origine vegetală, depistării și nimicirii
plantelor cu conținut narcotic, precum și persoanelor care cultivă ilegal astfel de
plante, au depistat pe terenul agricol al lui Negru Vasile din s. Xxx, r-nul Xxx -
137 plante verzi asemănătoare cu planta de cânepă (cannabis), care potrivit
raportului de constatare tehnico-științifică nr.34/12/2-R-788 din 03.07.2017, conțin
componentul narcotic activ tetrahidrocannabinol, care se atribuie la substanțe
stupefiante.
Conform ”Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin
astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora”, aprobată
prin HG nr.79 din 23.01.2006, cu modificări ulterioare, plantele de cânepă
(indiferent de faza de vegetație) ce depășesc numărul de 50 plante, reprezintă
cantități deosebit de mari.
Împotriva sentinței a declarat apel procurorul, care a solicitat casarea
acesteia și pronunțarea unei hotărâri de condamnare a lui Negru V. în baza art.
217 alin.(4) lit.b) Cod penal la 4 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip
semiînchis.
În argumentarea apelului a invocat că pedeapsa stabilită inculpatului este
prea blândă, neproporțională celor comise, instanța de fond urma să țină cont de
gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, persoana vinovată, de rolul
acestuia la săvârșirea infracțiunii, de comportamentul în timpul și după
comiterea infracțiunii, din care motiv, aplicarea prevederilor normei art. 90 Cod
penal fiind imposibil de aplicat, prin urmare fiind necesar aplicarea unei pedepse
corespunzătoare infracțiunii comise.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 31 ianuarie 2018
a fost respins, ca nefondat apelul declarat de procuror.
Instanța de apel a constatat că prima instanță obiectiv și sub toate
aspectele, prin prisma art.101 Cod de procedură penală, a examinat și apreciat
probele administrate în cauză, care dovedesc cu certitudine vinovăția lui V.
Negru în săvârșirea infracțiunii imputate, corect a stabilit circumstanțele de fapt
și vinovăția inculpatului.
De asemenea, instanța a conchis că măsura de pedeapsă a fost aplicată
legal și corect de către instanța de fond, care nu contravine legii, ținând cont de
prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal și art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală,
precum și de gravitatea faptei penale, urmările prejudiciabile, motivul săvârșirii
infracțiunii, persoana inculpatului, care este caracterizat pozitiv la locul de trai, a
recunoscut vina și s-a căit sincer în cele săvârșite.
2
Astfel, instanța a reținut că Negru V. a comis o infracțiune gravă, are la
întreținere copil minor și soție, care la moment este însărcinată, iar izolarea
inculpatului de societate ar afecta direct persoanele aflate la întreținerea acestuia.
Prin urmare, instanța de fond just a conchis că corectarea și reeducarea
inculpatului poate avea loc fără izolarea de societate și corect a aplicat în privința
lui Negru Vasile prevederile art. 90 Cod penal.
Împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs ordinar acuzatorul
de stat, care invocând temeiul de drept prevăzut la pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod
de procedură penală, solicită, casarea hotărârilor judecătorești cu excluderea art.
90 Cod penal.
Consideră, că instanța de apel făcând referire la faptul că inculpatul a
recunoscut vina, cauza s-a examinat în procedura specială prevăzută de art. 3641
CPP, că Negru V. nu prezintă pericol social, se căiește sincer de cele săvârșite, le-
a apreciat ca factori decisivi la stabilirea pedepsei, considerând posibilă
corectarea și reeducarea inculpatului fără izolarea lui de societate.
Aceste circumstanțe sunt insuficiente pentru stabilirea pedepsei în
coraport cu împrejurările cauzei, iar aplicarea pedepsei mai blânde, nu va
restabili echitatea socială, corectarea inculpatului, prevenirea din partea acestuia,
precum și a altor persoane de noi infracțiuni, prin urmare instanța de apel în
mod general a indicat că Negru V. poate fi reeducat și corectat prin aplicarea art.
90 Cod penal.
Asupra recursului declarat nu a fost depusă referință.
Judecând recursul declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul
penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis, din următoarele
considerente.
Potrivit art. 435 alin. (1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând
recursul instanța este în drept să admită recursul, cu casarea totală sau parțială a
hotărârii atacate și să rejudece cauza, cu pronunțarea unei noi hotărâri, dacă nu
se agravează situația condamnatului.
În recursul declarat de procuror se invocă temei de casare a deciziei
instanței de apel pct.10) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală care stipulează
că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de
drept comise de instanțele de fond și de apel, atunci când s-au aplicat pedepse
individualizate contrar prevederilor legale.
Prin urmare, instanța de recurs relevă că procurorul critică decizia
instanței de apel în partea menținerii concluziilor instanței de fond privind
aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, care reglementează suspendarea
condiționată a executării pedepsei cu închisoare stabilite pe un termen de cel
mult 5 ani pentru infracțiunile săvârșite cu intenție.
3
Analizând hotărârile judecătorești atacate sub aspectul menționat, în
raport cu circumstanțele cauzei, în prezenta speță, Colegiul penal consideră că,
soluțiile instanțelor de fond în latura stabilirii modului de executare a pedepsei
aplicate în privința lui Negru Vasile sunt neîntemeiate, la adoptarea cărora nu s-a
ținut cont în deplină măsură de norma art. 75 Cod penal, ce prevede că persoanei
recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă
echitabilă în limitele fixate în Partea specială a prezentului Cod și în strictă
conformitate cu dispozițiile Părții generale a Codului penal.
În acest context, instanța de recurs relevă că, prin criterii generale de
individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele stabilite de lege, de care sunt
obligate să se conducă instanțele de judecată la aplicarea fiecărei pedepse, pentru
fiecare persoană vinovată în parte. Instanțelor de judecată, legea penală le acordă
o posibilitate largă de aplicare în practică a principiului individualizării pedepsei
penale, luând în considerație caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii
săvârșite, persoana celui vinovat, circumstanțele ce atenuează sau agravează
răspunderea, ținând cont de influenta pedepsei aplicate asupra corectării
vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.
Totodată, Colegiul menționează că persoanei declarate vinovate trebuie să
i se aplice o pedeapsă, echitabilă, adică în limitele sancțiunii legii în baza căreia a
fost condamnată, iar după caz, instanța este în drept să aplice și prevederile
Părții Generale a Codului penal, inclusiv și ale art. 90 Cod penal, în cazul în care
nu sunt careva impedimente.
Conform art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de
constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului ce se
aplică persoanelor care au săvârșit infracțiuni, cauzând anumite lipsuri și
restricții drepturilor lor.
Pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea și
resocializarea acestuia, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din
partea condamnaților, cât și din partea altor persoane.
În speță, inculpatul Negru V. a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 217
alin. (4) lit. b) Cod penal, sancțiunea căreia prevede pedeapsa cu închisoare de la
1 la 6 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o
anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani și care potrivit art. 16 alin. (4)
Cod penal se clasifică ca infracțiune gravă.
Instanțele de fond au apreciat că ținând cont de personalitatea
inculpatului, care se caracterizează pozitiv, s-a căit sincer de cele comise,
comportamentul acestuia după comiterea infracțiunii, au considerat, că scopul
pedepsei penale poate fi atins aplicând în privința lui Negru V. prevederile art.
4
90 Cod penal.
Astfel, Colegiul lărgit constată, că instanțele au pus accentul pe persoana
inculpatului Negru V. și nu au luat în considerație faptul că ultimul nu este la
prima abatere, anterior fiind condamnat, precum și alte criterii de
individualizare a pedepsei penale, cum ar fi gravitatea infracțiunii săvârșite,
motivul acesteia și anume cantitatea substanțelor depistate, 137 plante de cînepă
(cannabis). Așadar, instanța de recurs consideră, că instanțele de fond neîntemeiat
au conchis că împrejurările prezentei cauze penale, îndeosebi cele reținute ce
vizează persoana inculpatului Negru V., sunt suficiente pentru a aplica
prevederile art. 90 alin. (1) Cod penal.
În viziunea Colegiului lărgit, faptele comise de inculpat, prezintă un
pericol sporit pentru societate, care atentează la securitatea relațiilor sociale cu
privire la circulația legală a substanțelor narcotice. Referitor la gravitatea faptei
comise se impune de a menționa că circulația ilegală a substanțelor narcotice
constituie un fenomen de sporire a nivelului criminalității și descompunere a
bazelor morale ale societății, reprezentând una din cele mai importante probleme
sociale, cu atât mai mult că acesta reprezintă tendințe ascendente.
Respectiv, în asemenea situații pentru a fi atins scopul legii penale,
urmează a se interveni mai prompt, cu aplicarea unor pedepse reale cu
executare, pentru ca inculpatul, precum și alte persoane să-și facă concluziile de
rigoare, pentru a nu fi admise pe viitor săvârșirea unor astfel de fapte
prejudiciabile, calificate ca infracțiuni.
Acestea fiind constatate, Colegiul penal lărgit conchide că infracțiunea
comisă constituie un grad sporit de gravitate, care nu poate fi neglijat la stabilirea
modului de executare a pedepsei, astfel concluzia instanțelor judecătorești
privind posibilitatea aplicării față de Negru V. a prevederilor art. 90 Cod penal
instanța o consideră neîntemeiată și pripită în raport cu gravitatea infracțiunii,
modul de comitere a acesteia și cantitatea substanțelor depistate.
Colegiul menționează că aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal -
suspendarea condiționată a executării pedepsei nu reprezintă o categorie aparte
de pedeapsă ci o măsură oferită persoanei prin lege de a demonstra că
infracțiunea comisă de ea este un incident în viața acesteia.
Suspendarea condiționată a executării pedepsei este o măsură de politică
penală bazată pe încrederea în posibilitatea reeducării condamnatului pe durata
suspendării pedepsei. Sarcina instituției suspendării executării pedepsei este să ducă
la realizarea scopului pedepsei, fără ca aceasta să fie executată real, înlăturând
astfel neajunsurile pe care le atrage după sine privațiunea de libertate și anume:
contactul cu alți infractori care pot să antreneze în continuare pe calea
infracțiunii, îndepărtarea inculpatului de familie și de modul de viață obișnuit
5
etc.
În literatura de specialitate, suspendarea condiționată a executării
pedepsei este expusă ca o măsură ce constă – în dispoziția luată de instanța de
judecată prin însăși hotărârea de condamnare, de a o suspenda pe o anumită
durată și în anumite condiții executarea pedepsei stabilite.
Rezultatul principal al aplicării pedepsei constă în aceea că deși pedeapsa
este definitiv aplicată, aceasta nu este pusă în executare, astfel că instituția
suspendării condiționate a pedepsei ține de condițiile de executare a pedepsei
închisorii deja stabilite de către instanța de judecată pe întregul termen de
probațiune.
Altfel spus, executarea pedepsei devine condiționată de conduita
condamnatului, iar în caz de nerespectare a condițiilor, ea poate fi revocată.
În cadrul instituției suspendării condiționate a executării pedepsei instanța
după ce realizează individualizarea pedepsei prin determinarea concretă a
acesteia în baza criteriilor generale de individualizare, completează acest rezultat
printr-un act de individualizare a executării pedepsei.
Suspendarea condiționată este o măsură de individualizare a executării
pedepsei numită de către instanța de judecată prin hotărîre de condamnare de a
se suspenda pe o perioadă anumită de timp executarea pedepsei aplicate, dacă
sunt îndeplinite anumite condiții.
Astfel, urmează a fi delimitată noțiunea de individualizare a pedepsei de cea
de individualizare a executării pedepsei.
În această ordine de idei, suspendarea condiționată a executării pedepsei
se dovedește a fi o problemă privind executarea pedepsei, dat fiind faptul că
obiectul suspendării este executarea pedepsei. Se suspendă executarea pedepsei
și nu aplicarea acesteia.
Condițiile pentru acordarea suspendării condiționate a executării pedepsei
sunt prevăzute în art. 90 Cod penal, care se împart în condiții obiective si
subiective, primele referindu-se la condamnare, iar celelalte la persoana
condamnatului. Îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege, nu atrage
obligativitatea aplicării instituției, ci acordarea ei rămâne la opinia instanței de
judecata, totodată, această normă poate fi aplicată sau exclusă la orice etapă a
procesului penal, întru înlăturarea erorii admise la etapa anterioară.
Generalizând cele menționate mai sus, Colegiul consideră că excluderea
aplicării prevederilor art. 90 Cod penal, în raport cu soluția prevăzută la art. 435
alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, care stipulează că judecând
recursul, instanța admite recursul, casează hotărârea atacată, rejudecă cauza și
pronunță o nouă hotărâre, dacă nu se agravează situația condamnatului, nu
poate fi considerată o agravare a situației acestuia, deoarece nu s-a făcut o altă
6
reîncadrare a faptei în sensul agravării și nici nu s-a dat o altă individualizare a
pedepsei stabilite în același sens.
La fel, în speță instanțele de fond nu au respectat cerințele de motivare
referitor la procedura executării pedepsei stabilite lui Negru Vasile și nu au ținut
cont de gravitatea infracțiunii săvârșite și motivul acesteia, ceea ce denotă
ineficiența suspendării condiționate a executării pedepsei.
În temeiul celor expuse, Colegiul lărgit conchide că, recursul declarat de
procuror urmează a fi admis, casate parțial hotărîrile instanțelor de fond și apel
în partea stabilirii pedepsei inculpatului, cu excluderea aplicării prevederilor art.
90 Cod penal.
În conformitate cu prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de
procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție
D E C I D E:
Admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de
Circumscripție Bălți, Liliana Pasat, casează parțial sentința Judecătoriei Edineț,
sediul Ocnița din 03 noiembrie 2017 și decizia Colegiului penal al Curții de Apel
Bălți din 31 ianuarie 2018, în latura penală, în cauza penală în privința lui Negru
Vasile, rejudecă cauza și pronunță o nouă hotărâre conform căreia exclude
aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal.
Negru Vasile se consideră condamnat în baza art. 217 alin.(4) lit.b) Cod
penal, la 4 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis, cu
privarea de dreptul de a exercita activități ce țin de circulația drogurilor,
etnobotanicelor sau analogilor acestora pe un termen de 3 ani.
Termenul de executare a pedepsei lui Negru Vasile urmează a fi calculat din
momentul reținerii acestuia.
În rest, dispozițiile hotărârilor contestate se mențin.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 17 august 2018.
Președinte Nicolae Gordilă
Judecătorii Constantin Alerguș
Elena Covalenco
Iurie Diaconu
Ion Guzun
7